27 May 2016

Vaslui

A. Scurtă descriere a orașului, compoziția etnică

Orașul Vaslui este așezat în partea de est a României, făcând parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Vasluiul este situat pe valea Bârladului, în aria de confluență a râurilor Vasluieț și Racova, în zona de contact dintre Colinele Tutovei și Podișul Central Moldovenesc. Este reprezentat prin terase de 10-20 m propice pentru construcții, mărginite de valea mlăștinoasă de la confluența râurilor Bârlad, Vaslui și Racova. Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 - 400 m, cu aspect de platou, dealurile Morii, Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări.

Este atestat documentar în anul 1375. Orașul Vaslui este cunoscut ca fiind din partea săracă a țării, ocupând de multe ori locul 1 în ceea ce privește șomajul. Din cauza acestui fenomen, din punct de vedere social există încă multe persoane asistate social sau fără loc de muncă. O altă parte a populației municipilui este plecată în afara granițelor țării sau își desfașoară munci ocazionale.

Economia este slab reprezentată, doar prin industria textilă și cîteva fabrici de procesare a cărnii. Conform datelor recensământului din 2011, Vasluiul avea o populație de 55.407 locuitori dintre care 49. 459 români, 9 maghiari, 786 romi, 10 alte naționalități. În perioada 2002 - 2011 Vasluiul a pierdut 27,8% din populație.

Conform recensământului din 2011, 786 de persoane s-au declarat romi, numărul acestora fiind cu mult mai mare. Din estimările Biroului Județean pentru Romi și organizații ale romilor, numărul acestora s-ar situa undeva în jurul a 2000 – 2.200 de persoane.

B. Structura ecologică a orașului

Orașul Vaslui se întinde pe o suprafață de 68,4 km2 și o densitate a populației de 1,027 pers/km2. Cuprinde și localitățile suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari și Viișoara. Municipiul Vaslui împreună cu cele 5 localități componente are 248 de artere conform nomenclatorului stradal de pe harta municipiului Vaslui.

Vasluiul este format din uramătoarele cartiere: 13 Decembrie, Ana Ipătescu, Delea, Alecu Donici, Gheorghe Racoviță, Gura Bustei, Ștefan cel Mare Residence, Centru, cartier Traian.

Centrul orașului este reprezentat de Palatul administrativ, în care își desfășoară activitatea două dintre cele mai importante instituții din județ, respectiv Consiliul Județean și Instituția Prefectului. Alături de acestea, se mai poate găsi Palatul Telefoanelor, construcție comunistă a anilor ‘60, precum și Casa de Cultură.

Cartierele cele mai importante ale orașului sunt Traian , cunoscut la început ca și o zonă rezidențială, aceasta deoarece ulterior a fost depășită de zonele rezidențiale din afara orașului, respectiv Moara Greci și Mărașeni, zone în care au luat amploare construcția de case și vile a celor înstariți. O altă zonă care în care proprietațile imobiliare au răsărit în ultima vreme este zona Delea. Comparativ cu celelalte două, unde există aducțiune de gaz metan și canalizare, aceasta din urmă nu beneficiază de aceste utilități. Având însă în vedere statutul social și economic al locatarilor zonei, se înțelege de la sine că în scurtă vreme ( maxim 2-3 ani), aceste utilități vor ajunge și în zona respectivă.

Dacă până acum cațiva ani, cartierul Traian era cunoscut ca reședința celor bogați, în ultima vreme s-au construit imobile la ieșirea din oraș, mai ales în partea nordică, spre municipiul Iași. Acestea sunt Moara Greci și spre localitatea Mărășeni, precum și zona Delea. Aceasta și datorită faptului că în zonă a fost introdus gazul metan. În ceea ce privește zonele mai sărace ale Vasluiului nu se poate vorbi în termeni de zone rele sau rău famate. Inițial, erau cunoscute ca zone mai puțin dorite pe piața imobiliară, cele din zona Călugăreni și Racova, zona Spital.

În ultimii ani, după 1989, industria Vasluiului a suferit o decădere masivă, în special în primii 2-3 ani. Multe din fabricile care asigurau locuri de muncă pentru populație au fost închise. Putem aminti aici câteva din Zona Industrială, cum era cunosctută în anii comunismului, unde funcționau fabricile : I.A.M.C., Izolatoare, Combinatul de fire și fibre sintetice, Ventilatoarele, care asigurau venituri pentru 20.000 - 25.000 de cetățeni. Această zonă industrială, situată în partea nord - vestică a orașului, pe drumul județean ce face legătura dintre Vaslui și Bacău, era considerată motorul industriei vasluiene. Actualmente, zona se află în cea mare parte în paragină, existând pe alocuri mici ateliere sau mini secții de producție (spații de procesare a cărnii, depozite de materiale de construcții, etc). 

În partea nordică a orașului se află Zona Textilă, (aici fiind localizată și fosta întreprindere Vascovin). Actualmente mai funcționează doar o mică fabrică de materiale textile și o secție a Vascovinului. 

Chiar în partea de vest a orașului, în vecinătatea cartierului Racova, există ruinele unui colos al industriei de mobilă. În vecinătatea acestuia exista în anii comunismului, Întreprinderea de Legume și Fructe. Toate acestea sunt la momentul actual în ruină, pe vechiul amplasament al I.L.F.-ului există spații comerciale de tip en-gros, depozite de materiale de construcții, diferite mici ateliere ( reparații auto, feronerie, confecții).

Ca zone cu specific comercial se poate aminti piața agroalimentară Traian, situată în cartierul și strada cu acelașii nume și piața Vidin, modernizată în ultimul an, fiind una din cele mai moderne piețe agroalimentare din țară. Fiind un oraș mic, Vasluiul nu dispune de multe mall-uri, singurul de dimensiuni medii fiind Silver-Mall situat la ieșirea din Vaslui, în zona cunoscută de localnici Textila. Ca zone pietonale, există în piața civică a orașului o zonă recent renovată, aflată încă în construcție, zona Teatrului de vară. Trebuie spus ca Centrul civic al Vasluiului se află de 2 ani în plin proces de transformare, datorită proiectului Regio, care are finalitate ( sau mai bine spus ar fi trebuit să aibă finalitate ) în 2016. Ca zonă pietonală amintim strada Copou și parcul cu același nume, zona de relaxare și promenadă pentru vasluieni. Există în Vaslui mai multe supermarket-uri, parte din acestea situîndu-se în zona centrală a orașului, pe strada Ștefan cel Mare ( Carrefour), Călugăreni ( Penny Market), în zona Gării ( Lidl), precum și în extremitatea estică a orașului ( Kaufland, Altex, Deichmann, Tako).

C. Zone sărace

După cum am mai amintit, datorită procesului intens de urbanizare al localității, zonele sărace au fost cuprinse mai mult sau mai puțin în vastul proces de modernizare. Se remarcă totuși ca zone sărace suburbia Rediu, precum și unele strazi din cartierul Racova. Izolat, în centru, se află blocurile 32 de pe strada Mihail Kogalnicenu, precum și o parte a locuințelor de pe strada Călugăreni.

Zona Rediu, cunoscută sub aceeași deumire, se află la periferia localității, pe drumul județean Vaslui - Bacău, în imediata apropiere a fostei zone Industriale. Aici nu există utilități precum gaz metan, canalizare sau aducțiune de apă. 

D. Comunități compacte

D1. Comunitățile compacte de romi sunt Rediu și Racova, blocurile 32 de pe Mihail Kogălniceanu, o parte din locuințele de pe strada Călugăreni.

D2.1. Zona Rediu este situată în afara localității, pe drumul județean ce face legătura dintre vaslui și Bacău. Aici se găsesc aproximativ 400 de gospodarii, întrunind un număr de 1.370 de persoane. În zonă nu există aducțiune de apă potabilă sau canalizare. Conducta de gaz metan trece prin localitate, însă doar 4-5 gospodării sunt racordate la gaz metan. Majoritatea populației trăiește din V.M.G., ca zilieri sau din colectarea de P.E.T.-uri.

D2.2. Zona Racova este situată în intravilanul localității. A fost și încă mai este cunoscută sub denumirea de Mahala. Aici sunt aproximativ 135 de gospodarii însumând un număr de 860 de persoane. Deși există utilități în zonă (canalizare, gaz metan și apă curentă), o parte din gospodării nu au acces la aceste utilități. Blocurile 31, 32 și 33 sunt cunoscute ca fiind ghetoul vasluian, aici locuind în condiții insalubre un număr de 120 persoane. 

E. Servicii sociale

Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Vaslui are un director executiv în subordinea căruia intră Serviciul de Asistență Socială, Compartimentul Autoritate Tutelară, Centru de Zi, Clubul pensionarilor, Clubul Prietenia, Serviciul Creșe, Serviciul Cabinete Medicale și Cantină.

În această structură lucrează 56 de persoane cu funcții publice de conducere ( 6) și de execuție,( 50), precum și un număr de 274 persoane cu funcții contractuale ( îngrijitori la domiciliu și asistenți maternali). Un număr foarte mare din aceste posturi, în jur de 120, sunt neocupate ( vacante).

Primăria nu are contracte cu O.N.G.-uri, fiind doar partener în implementarea a trei proiecte privind serviciile sociale și culturale.

Formele de autor social în cadrul primăriei Vaslui sunt V.M.G., alocații de susținere și îndemnizații, precum și ajutoare de încălzire.Tot ca o formă de ajutor sunt și ajutoarele de înmormântare precum și ajutor în cazuri urgente ( incendiu).În cadrul aceluiași serviciu, beneficiază de ajutor persoanele nevoiașe, fără nici un fel de venit, pentru obținerea de materiale de construcții pentru a-și renova/acoperi/consolida locuințele sau camerele.

Din totalul de 158 de familii beneficiare de V.M.G., 73 sunt romi. Din totalul de 507 persoane cu alocațiide susținere și indemnizații familiale 220 sunt romi, iar din totalul de 2.432 persoane cu ajutor pentru încălzire, 282 sunt persoane de etnie romă.

F.Viziune. Documente strategice ale orașului.

La nivelul municipiului Vaslui, există o strategie de dezvoltare locală, pe perioada 2014- 2020, strategie anexată la prezentul material, în format electronic. Deși nu există un capitol sau paragraf destinat special romilor, strategia face referire și la grupurile dezavantajate și vulnerabile din care enumerăm câteva puncte:

  • creșterea calității vieții locuitorilor din zonă, prin îmbunătățirea accesului la infrastructură de calitate (tehnico-edilitară, urbană, de sănătate, educație, etc.);
  • reducerea sărăciei și îmbunătățirea accesului la infrastructura de servicii sociale (locuințe sociale, centre sociale, etc.);
  • creșterea capacității de absorbție, a finanțărilor nerambursabile din fonduri europene (prin accesarea noilor de instrumente de dezvoltare teritorială.
Reprezentare în mass-media:

Articol 1

Articol 2

Articol 3

Autor: Florin Rumănescu