05 Aug 2016

Satu Mare

Municipiul Satu Mare este situat în partea de nord-vest a judeţului la aproximativ 10 km de graniţa cu Ungaria şi 35 de km de graniţa cu Ucraina, la o distanţă medie de aproximativ 600 km faţă de capitala României – Bucureşti

Conform datelor recesământului din 2011 populaţia Municipiului Satu Mare este de 344.360 persoane din care 57,9 sunt români şi 34,7 maghiari.

Din totalul populației 1.272 s-au declarat romi. Numărul real este mai mare din datele pe care le deţin ong-urile, liderii locali, Biroul Judeţean pentru Romi. Estimările numărului real gravitează in jurul cifrelor de 2.800-3.000 de etnici romi.

Cele mai mari comunităţi compacte de romi sunt în Cartierul Sătmărel, Cartierul de romi din zona Crângului, Cartierul Toamnei, Cartierul din zona Ostrovului.

A. Scurtă descriere a oraşului, componenţa etnică

Municipiul Satu Mare este situat în partea de nord-vest a judeţului la aproximativ 10 km de graniţa cu Ungaria şi 35 de km de graniţa cu Ucraina, la o distanţă medie de aproximativ 600 km faţă de capitala României – Bucureşti.

Fiind un oraş de graniţă, are deschideri prin căi de comunicaţie rutieră cu Ungaria , pe la Vama Petea, şi feroviară cu Ucraina. Satu Mare are două localităţi componente, şi anume: Satu Mare şi Sătmărel.

Conform datelor recesământului din 2011 populaţia Municipiului Satu Mare este de 344.360 persoane din care 57,9 sunt români şi 34,7 maghiari.

Din totalul populației 1.272 s-au declarat romi. Numărul real este mai mare din datele pe care le deţin ong-urile, liderii locali, Biroul Judeţean pentru Romi. Estimările numărului real gravitează in jurul cifrelor de 2.800-3.000 de etnici romi.

B. Structura ecologică a oraşului

Suprafaţa municipiului Satu Mare constituie 3,40% din cea a judeţului şi este de 150,3 km2.

Cea mai spectaculoasă dezvoltare o cunoaşte partea oraşului situată pe malul stâng al râului Someş. Primul cartier construit a fost Cartierul 14 (cunoscut sub numele de Micro 14), cu un număr suficient de apartamente pentru găzduirea a 20.000 de oameni. A urmat Cartierul 15, cu apartamente pentru 15.000 de oameni. Pentru legarea acestor zone de nucleul vechi al oraşului s-a realizat cel de al doilea pod peste Someş, podul Golescu. Un moment dramatic şi semnificativ în istoria aşezării a constituit inundaţiile din anul 1970, când cea mai mare parte a oraşului a fost acoperită de ape. Viiturile au provocat, pe lângă numeroase pierderi de vieţi omeneşti, prăbuşirea a peste 2.000 de case. Pentru familiile sinistrate în urma inundaţiilor au fost ridicate în regim de urgenţă două cartiere: Soarelui şi Carpaţi I. Tot în urma inundaţiilor au apărut şi primele blocuri de locuinţe (zona Piaţa 14 Mai) şi, în scurt timp, primul cartier, Solidaritatea. Un alt val de dezvoltare a început în anii ‘80, când au fost construite alte trei cartiere (Micro 16, Micro 17 şi Carpaţi II).

Zona cea mai importantă a oraşului din punct de vedere comercial este centrul oraşului, cu pieţe agroalimentare şi magazine. După anul 2000 s-au construit mai multe supermarketuri la ieșirea din oras pe drumul care duce la Oradea.

Pe raza municipiului Satu Mare funcţioneaza 6 pieţe agroalimentare.

Zona Industrială Satu Mare ocupă o suprafaţă de 69,54 hectare şi este poziţionată favorabil în apropiere de DN 19 A Cluj Napoca - Zalău - Satu Mare, de calea ferată naţională, la 5 km de Aeroportul Internaţional Satu Mare şi la 10 minute de centrul reşedinţei dejudeţ. De asemenea, distanţa până la vama cu Ungaria (Petea) este de doar 14 km, iar până la punctul de trecere a frontierei cu Ucraina (Halmeu) sunt 46 km. Cele mai importante fabrici din Satu Mare sunt specializate în fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule, fabricarea de mobilă, dezvoltare imobiliară.

C. Zone sărace

Din spusele șefului de la Serviciul Public de Asistență Socială cât și din cunostinţele proprii, majoritatea gospodăriilor asistate social sunt dispersate la nivelul întregului oraş. Nu se poate spune că gospodăriile romilor fac din zonele locuite de către ei zone sărace ale oraşului. Acestea sunt amplasate la marginea orașului, dar și în centrul vechi al orașului sau în mijlocul cartierelor sătmărene. Cele mai importante cartiere unde locuiesc romii sunt Micro 14, majoritatea dispersaţi în blocuri.

În Centrul vechi, în apropiere de Hotelul Dacia şi de Teatrul de Nord stau familii numeroase de romi, în jur de 30 de familii, cunoscuți ca și romii de pe Horea. Mai găsim zone populate de romi în apropiere de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, lângă o fosta fabrică de mobilă, într-un un bloc dezafectat, fără utilităţi. Aici traiesc în jur de 30 de familii. Pe strada Pintea Haiducul sunt 12 case în care locuiesc 25 de familii. Pe strada Odoreului sunt în jur de 10 gospodarii, în care locuiesc aproximativ 20 de familii.

D. Comunităţi compacte de romi

D1. Cele mai mari comunităţi compacte de romi sunt în Cartierul Sătmărel, Cartierul de romi din zona Crângului, Cartierul Toamnei, Cartierul din zona Ostrovului.

D2.1.Sătmărel

Cartierul Sătmarel este situat la sud-vestul oraşului, ca parte a Municipiului Satu Mare. Romii sunt aşezaţi la capatul străzii. Este o comunitate compactă, formată din 60 de gospodării cu o populație de 480 etnici romi. Imaginea acestui cartier nu este deosebită faţă de alte cartiere de romi la prima vedere. Însă, intrând în cartier se poate observa că de fapt cartierul este împărțit în două: pe strada principală din cartier cu case îngrijite, cu curţi, căruţe cu cai, cu electricitate şi alt cartier, sărac, cu locuințe insalubre, cocioabe.

D2.2.Crângului

Denumirea formală este Cartierul romilor de pe Crângului, iar majoritatea populației din Satu Mare o cunosc ca Romii de pe Vulturului.

Cartierul romilor de pe Crângului este situat în Cartierul Carpați II, în apropiere de Fabrica Draxmayer, pe locul unde a fost Târgul de Animale. Comunitatea compactă este formată din 48 de gospodării cu o populaţie majoritară de etnici romi. Imaginea acestui cartier nu este deosebită faţă de alte cartiere de romi. La prima vedere, intrând în cartier se poate observa că de fapt cartierul este împărtit în două: strada principală din cartier, cu case îngrijite, cu electricitate şi vis a vis, în partea stângă, un alt cartier săracăcios cu 16 locuinţe improvizate, insalubre, cocioabe, situat sub stadionul Unio.

Vecinii lor de pe strada Vulturului nu au o părere foarte bună despre romii asezaţi în vecinătatea lor, deoarece nu au fost de acord cu construirea acestui cartier şi mutarea acestora în zonă.

D2.3.Ostrovului

Cartierul de romi Ostrovului este situat în Cartierul Soarelui, comunitate compactă, formată din 99 de gospodarii cu o populaţie majoritară de etnici romi, 390. i Romii din această comunitate locuiesc în blocul CD2, într-o zonă relativ bună. Pe lângă blocurile din jur îngrijite curate se poate observa acest bloc, în faţa căruia, în permanenţă stau o grămadă de copii, un bloc murdar cu geamuri recent puse. În urmă cu doi ani, SPAS a renovat blocul parțial, fiind aduse unel îmbunătățiri: geamuri termopan, uşă la intrare şi contorizare energie electrică.

D2.4.Toamnei

Cartierul de romi de pe Toamnei este situat în spatele pieței de vechituri, în apropiere de drumul care duce la Vama Petea, la terminarea străzii Toamnei, de acolo venind și denumirea de cartierul de romi de pe Toamnei. Este o comunitate compactă formată din 48 de gospodarii cu o populatie majoritară de etnici romi, 20% neromi (români și maghiari), 80% romi.

E. Servicii sociale

În cadrul Serviciului Public de Asisteţă Socială-SPAS există un compartiment de experţi locali romi, dar nu au un angajat pe postul de expert rom.

În vederea asigurării şi garantării dreptului la servicii sociale, fără discriminări, persoanelor şi familiilor aflate în dificultate, Serviciul Public de Asistenţă Socială Satu Mare colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care activează în domeniul social, de pe raza municipiului Satu Mare. Astfel, anual Consiliul Local al Municipiului Satu Mare acordă sprijin financiar organizaţiilor nonguvernamentale, care activează în domeniul social. Are colaborări cu următoarele ong-uri:

  • Asociaţia ORGANIZAŢIA CARITAS a Diecezei Satu Mare
  • Asociaţia STEA Satu Mare
  • Asociaţia Langdon Down Transilvania Satu Mare
  • Asociaţia Sfântul Benedict pentru Autişti Satu Mare
  • Fundaţia F.A.R.A. România Filiala FOYER Satu Mare
  • Asociaţia FRERES EUROPA Satu Mare
  • Asociaţia Surorile de Caritate Sfântul Vinceţiu Satu Mare.
Formele de ajutor social alocate în cadrul SPAS sunt venitul minim garantat, alocaţii de susținere şi indemnizaţii familiale, ajutoare de încălzire a locuinţelor. Conform estimării şefului biroului de asistenţă socială Adrian Bălaj, totalul persoanelor cu ajutor social se ridică la 67, din care 32 sunt de etnie romă. Un număr mic la prima vedere, deoarece persoanele care ar fi îndreptăţite să beneficieze de VMG nu îşi depun actele, fie din cauza actelor de identitate, fie figurează în alte localităţi, fie nu prestează orele de muncă conform legislației. Alocaţii de susţinere a familiei se acordă 144, dintre care 50 se acordă unor familii rome, în vreme ce ajutoare de încalzire se acordă 1.462, dintre care romi 394 .

Reprezentare în mass-media:

Articol 1

Articol 2

Articol 3

Autor: Rozalia Bondrea