19 Mar 2016

Constanţa

Municipiul Constanţa este aşezat în judetul Constanţa, în extremitatea de sud-est a României, la ţărmul Marii Negre. Suprafaţa teritoriului administrativ este de 1121,66 km2. Se situează pe coasta Mării Negre, într-o zonă lagunară la est, deluroasă la nord și în partea centrală, și de câmpie la sud și vest.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Constanța se ridică la 283.872 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 310.471 de locuitori. Majoritatea locuitorilor, 235.925, sunt români (83,11%). Principalele minorități sunt cele de tătari (7367 – 2,6%) și turci ( 6525 – 2,3%) şi romi (2225 (< 1%). Pentru 10,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,04%), cu o minoritate de musulmani (5,13%). Pentru 10,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

A.   Scurta descriere a oraşului, compoziţia etnică

Municipiul Constanţa este aşezat în judetul Constanţa, în extremitatea de sud-est a României, la ţărmul Marii Negre. Suprafaţa teritoriului administrativ este de 1121,66 km2. Se situează pe coasta Mării Negre, într-o zonă lagunară la est, deluroasă la nord și în partea centrală, și de câmpie la sud și vest. Orașul Constanța posedă o plajă proprie în lungime de 6 km. Partea de nord a municipiului, Mamaia, cea mai populată stațiune turistică de pe Litoral, se află pe malul unei lagune, având o plajă de 7 km lungime, plajă care continuă cu alți 6 km pe teritoriul orașului Năvodari.

Municipiul se învecinează cu orașele Năvodari și Ovidiu la nord, cu comuna Agigea la sud (cu aceste trei localități fiind lipit), orașul Murfatlar și comuna Valu lui Traian la vest, orașul Techirghiol și comuna Cumpăna la sud-vest și Marea Neagră la est. Constanța este împărțită în cartiere : la cele tradiționale precum Anadolu (Anadol-Köy în turcește), Tăbăcăria, Brotăcei, Faleza Nord, Coiciu, Palas, Medeea, Brătianu, Centru, Peninsula, Agigea sau Viile Noi, s-au adăugat cartiere sau subdiviziuni noi precum Tomis I, II, III și Nord, Abator, CET, Km 4, 4-5 și 5, Faleza Sud (Poarta 6) și alte nume poetice, moșteniri ale „epocii de aur”.Cartierele nu au o autonomie administrativă, cum este cazul sectoarelor Bucureștiului, iar granițele lor nu sunt exact delimitate.

Constanța este un centru industrial, comercial și turistic de importanță națională. În prima jumătate a anului 2008 în Constanța și localitățile vecine au fost înființate 3.144 de firme noi, plasând județul pe poziția a treia la nivel național, după municipiul București cu 12.845 de unități și județul Cluj cu 4.091 de întreprinderi. Aici se află cel mai mare port al României și cel de-al patrulea alEuropei, în cadrul căruia funcționează șantierul naval, unul dintre cele mai mari după numărul vaselor construite și reparate.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Constanța se ridică la 283.872 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 310.471 de locuitori. Majoritatea locuitorilor, 235.925, sunt români (83,11%). Principalele minorități sunt cele de tătari (7367 – 2,6%) și turci ( 6525 – 2,3%) şi romi (2225 (< 1%). Pentru 10,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,04%), cu o minoritate de musulmani (5,13%). Pentru 10,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Conform Recensământului din municipiul Constanţa, 2.225 de persoane s-au declarat romi, cifra fiind în scadere din 2002. Conform aproximărilor, numărul populaţiei de etnie romă din Constanţa ar putea fi între 5.000 si 8.000 de persoane.

B. Structura ecologică a oraşului

În perimetrul actual, oraşul cuprinde atât limite naturale bine conturate în partea sa răsăriteană, cât şi limite convenţionale variabile, în celelalte direcţii. Limita naturală a oraşului Constanţa este trasată de ţărmul Mării Negre, staţiunea Mamaia, în nord, şi cartierul ,,Km 4” în sud. Spre vest, limita este dată de o linie sinuoasă, care uneşte staţiunea Mamaia, din dreptul lacului Siutghiol, inclusiv cartierele Anadalchioi şi Coiciu, până la intersectarea căii ferate Constanţa-Tulcea şi şoseaua naţională Medgidia – Constanţa. De aici , spre sud şi sud-vest, limita o formează complexul industrial Palas, precum şi cartierele Viile noi, Km4 şi Km5. Limitat la est de Marea Neagră , la nord vest de hotarele localităţilor Mamaia şi Palazu Mare, întreg teritoriul municipiului Constanţa cuprinde o suprafaţă de circa 12.698 ha.

Ȋn Constanţa majoritatea cartierelor nu sunt strict delimitate neavând o denumire unanim acceptată. De asemenea, nu există nicio împărţire oficială a oraşului în cartiere. Unele cartiere pot fi aproximativ delimitate având ca limite câte o stradă sau o altă demarcare fizică. Unele cartiere s-au dezvoltat în timp şi nu respectă anumite limite, iar altele care au fost construite „tot o dată”, de ex. cartierele de blocuri ridicate în perioada comunistă sau cartierele ridicate după ’89, pot fi delimitate relativ uşor. Unele cartiere au câte două denumiri iar altele nu o denumire proprie, fiind numită o zona mai mare care cuprinde mai multe cartiere. Sau un cartier cuprinde mai multe zone. Ȋn Constanţa există (la nivelul anului 2015) 52 de cartiere.

Ȋn zona centrală sunt incluse 2 cartiere: Centru şi Centrul Vechi, împreună cu o mică parte din Portul Constanţa Nord (zona veche).Zona centrală a oraşului este o zonă în care numărul de spaţii comerciale şi administrative este ridicat, dar nu la fel de ridicat ca în zona ultracentrală. Ȋn zona centrală sunt incluse 5 cartiere: Universitate, Tomis II, Tomis I, ICIL, Gară, parţial Portul Constanţa Nord (între Poarta 3 şi Poarta 4, cu silozurile Saligny). Zona centrala formeaza orasul vechi si are o structura compacta , in care cladirile sunt concentrate. Constanța veche are clădiri construite în felurite tipuri arhitectonice (Vechi românesc, Art-Deco, Art-Noveau, Cubist, Nou Românesc etc. ), datate încă de la sfârșitul secolului XIX. Majoritatea clădirilor este într-o stare avansată de degradare. Străzile acestei zone se intersectează în piaţa Ovidiu, încadrată de clădiri vechi, cu arhitecturi deosebite, şi noi,unde sunt instalate instituţii publice, magazine şi restaurante. De-a lungul bulevardelor/străzilor se regăsesc imobile înghesuite, vile, spaţii comerciale, lăcaşuri de cult, instituţii.

Zona Industrială Constanța este acea zonă din orașul Constanța, unde se întâlnesc cele mai multe fabrici din oraș . Printre ele se numără Celco, Furnirom, Fabrica de Oxigen, Fabrica de Bere, Fabrica de Ulei, Fabrica de Pâine, societatea SA Palas și Autobaza RATC Autobuze precum și fostul Depou de Tramvaie. Zona industriala Palas cuprinde cladiri spatioase destinate magaziilor si depozitelor din fabrici (suprafata totala a strazilor fiind de 336 ha).

Printre zonele cu specific comercial se evidenţiază înfiinţarea mai multor pieţe şi vaduri comerciale (Piaţa Griviţei, Piaţa Chiliei). Funcţia şi viaţa economică este asigurată de numeroase magazine grupate în partea centrală a oraşului: strada Ştefan cel Mare , bulevardul Tomis şi bulevardul Republicii. Acest nucleu comercial cuprinde cele mai de seamă unităţi de desfacere cu amănuntul, inclusiv piaţa de legume şi zarzavat. Astăzi s-au construit numeroase complexe comerciale, care sunt amplasate, în general, pe locul vechilor vaduri comerciale. Se mai păstrează şi târgul săptămânal din strada Cerealelor, specializat în vanzarea produselor agroalimentare.

C. Zone sărace

Ȋn urma discuţiilor purtate cu reprezentantul unui ONG cu experienţă în implementarea de proiecte care susţin îmbunătăţirea situaţiei grupurilor vulnerabile, în mod special a romilor, dar şi cu reprezentantul Serviciului de Asistenţă şi Protecţie Socială din cadrul Primăriei municipiului Constanţa, majoritatea gospodăriilor asistate social sunt dispersate la nivelul întregului oraş, fiind evidenţiate câteva zone denumite „zone sărace”. Aceste gospodării sunt amplasate la periferia oraşului, în zona semi-centrală a oraşului, în cartiere de case sau blocuri.Urmatoarele zone pot fi numite zone sarace ale orasului Constanta: 1. Palas, cu cele 3 comunităţi ale sale: Munţii Tatra, Celulozei, Someş 28, 2. Campusul social de locuinţe „Henri Coanda”, 3. Zona Peninsulară (case naţionalizate), 4. Justiţiei, 5. Anadalchioi (pondere mare de romi musulmani), 6. Piaţa Griviţei.

D. Comunităţi compacte de romi

Toate zonele amintite anterior sunt considerate zone locuite în mare parte de romi fiind denumite „ghetouri”. Alte zone locuite de romi, dar nefiind cunoscute ca şi zone sărace, sunt: 1. Palazu Mare, 2. Piaţa Chiliei (pondere semnificativă de romi musulmani şi turci), 3. Piaţa Griviţei, 4. Medeea, 5. Brătianu.

D1. Cartierul Palas se află la periferia oraşului Constanţa şi cuprinde 3 comunităţi compacte de romi, sărace: Munţii Tatra, Celulozei, Someş 28. Zona Munţii Tatra se află în vecinătatea căii ferate a cartierului, pe o bucată de pământ fiind improvizate locuinţe din carton, placaj de lemn. Este „cartierul de carton” al Constanţei care adăposteşte aproximativ 25 familii de romi. În vecinătatea secţiei de poliţie nr. 4 se află „blocul-fantomă” de pe strada Someş 28. Este un bloc de locuinţe care adăposteşte aproximativ 60 de familii de romi.mȊn zona veche, industrială a Constanţei, în fostele clădiri ale armatei, dezafectate, fără acces la utilităţi, se adăpostesc aproximativ 30 familii de romi.

D2. Construit pe locul unor foste clădiri care au aparţinut poliţiei de frontieră, actualul cartier social „Henri Coandă” oferă adăpost pentru 3.000 de oameni. În aceste locuinţe trăiesc peste 3.000 de oameni, o mare parte a acestora fiind de etnie romă (musulmani). În momentul mutării lor, noii chiriaşi le-au găsit dotate cu paturi, frigidere, aragazuri şi boilere. Chiriaşii sunt împărţiţi în trei categorii: cei care nu plătesc nimic, cei care plătesc doar apa şi electricitatea şi cei care plătesc o chirie care nu este mai mare de 70 de lei pe apartamentul tip container. Această triere a lor s-a făcut în funcţie de veniturile pe care le realizau. De altfel, condiţiile pentru a ocupa aceste locuinţe modulare erau ca viitorii chiriaşi să fi fost tineri proveniţi din instituţiile sociale şi care au împlinit vârsta de 18 ani, pensionari, veterani şi văduve de război, persoanele cu situaţii materiale speciale, cu invaliditate sau familii evacuate din casele naţionalizate care au fost retrocedate şi care nu aveau unde locui. Totodată, chiriaşii trebuiau să nu deţină proprietăţi, terenuri intravilane sau agricole. Campusul social „Henri Coandă” a fost construit în cartierul Tomis Nord, o zonă semicentrală şi relativ liniştită a Constanţei. În apropiere se află două mall-uri şi un cartier rezidenţial. Programul de construire a locuinţelor modulare pe structura metalica, de tip container, grupate în Campusul Social „Henri Coandă”, a fost lansat la începutul anului 2011 de către primarul Constanţei, după ce a fost aprobat prin hotărâre de Consiliul Local al Municipiului Constanţa. Primele blocuri au fost inaugurate în iunie 2012, iar ultimele blocuri au fost ridicate în 2013. Cartierul este format din 17 blocuri în care sunt în total 906 locuinţe – 339 de garsoniere, 396 de apartamente cu două camere şi 171 de apartamente cu trei camere. În cartierul săracilor Constanţei, străzile au fost asfaltate, există locuri de joacă, precum şi un cabinet medical. Totodată, mai există în plan construirea unei cantine sociale cu funcţie de club, pavilion administrativ şi două terenuri de sport cu funcţii complexe. Apariţia cartierului „Henri Coandă” a creat şi nemulţumiri în rândul constănţenilor din cartierul Tomis Nord care au chemat deseori poliţia, pentru că o parte dintre vecinii lor făceau scandaluri şi furau.

D3. În Piaţa Griviţei casele în care locuiesc romii se află pe străzile Mihăileanu, Cuza Vodă, I. G. Duca, Mercur. Aceştia locuiesc cu contract de închiriere sau abuziv în locuinţe naţionalizate, vechi, revendicate şi retrocedate deja de/către proprietari. Locatarii au primit somaţii de evacuare, iar unii dintre aceştia au fost deja evacuaţi. Într-o casă naţionalizată locuiesc în jur de 25-30 persoane, în mare parte romi. Zona este una semicentrală, aflată în apropierea marilor magazine, centrului comercial „Tomis”, „Carrefour”. Locuinţele naţionalizate sunt în stare avansată de degradare, locatarii neavând resurse financiare pentru reabilitarea acestora. O parte dintre romi au avut resurse financiare, având locuri de muncă, şi şi-au construit singuri locuinţe. Romii se ocupă cu comerţul produselor agricole şi al articolelor de îmbrăcăminte, în acea zonă funcţionând cea mai mare piaţă de desfacere şi vânzare de produse agricole, foarte multe magazine. În această zonă locuiesc şi romi din alte judeţe ale ţării, care şi-au găsit aici o piaţă de desfacere a propriilor produse (Buzău, Brăila, Galaţi etc.). Locuitorii din acest cartier au acces la toate utilităţile. Este o zonă accesibilă, existând mijloace de transport care ajung în centrul cartierului. Nivelul de educaţie al locuitorilor este mai ridicat faţă de cel al locuitorilor din alte zone ale oraşului în care există comunităţi compacte de romi. Romii din acest cartier nu sunt cunoscuţi ca romi săraci, au resurse financiare suficiente pentru a-şi susţine copiii în frecventarea şcolii.

D4. Este cunoscut faptul că mai multe clădiri din zona Peninsulară sunt ocupate în mod abuziv de către romi. Poliţiştii Secţiei 3 au încercat să „cosmetizeze” zona, muncind la foc automat. Au căutat proprietarii şi au trecut la evacuări, însă oamenii fie se reîntorceau, fie găseau o altă construcţie dărăpănată din zonă pentru a se adăposti. În 2012 a început reabilitarea zonei Peninsulare, iar romii care locuiau în casele naţionalizate au fost evacuaţi şi strămutaţi în locuinţele sociale din Campusul social „Henri Coandă” sau şi-au găsit locuinţe în alte zone ale oraşului. Momentan mai există locatari romi care au primit somaţii de evacuare silită, dar refuză să o respecte. Ȋn mare parte, aceste locuinţe se află localizate pe strada Arhiepiscopiei.In acest cartier se ajunge usor, existand mijloace de transport către această zonă. Romii din cartier (cei care au mai ramas în acest cartier în urma evacuarilor) locuiesc cu chirie sau abuziv, în clădirile neîngrijite de către proprietari, au acces la utilităţi. Înainte, locuitorii se încălzeau la sobe pe lemne, acum există încălzirea centralizată, termoficată/gaze. Locuinţele sunt vechi, construite înainte de Primul Razboi Mondial, sub acestea aflându-se cetatea veche a Tomisului. Romii care locuiesc în această zonă se ocupă cu vânzarea produselor din peşte (zonă localizată foarte aproape de Portul Tomis şi plaja Modern) şi cu comerţul ambulant.

D5. Sub Podul de la Butelii, pe o stradă neasfaltată, ai senzaţia că te duci spre calea ferată, dar nu este aşa. Urmând firul drumului, pe sub pod sau pe sub tunelul de pe strada Mangaliei, ajungi într-un soi de cartier, aflat în vecinatatea căii ferate din zona gării Constanţa. Este strada Justiţiei, vecină cu strada Chiose Sandu, strada Haneş Gheorghe şi o continuare a străzii I.C. Brătianu. Pe strada Justiţiei din Constanţa au sedii mai multe firme. Tot pe strada Justiţiei se înghesuie locuinţe – unele foste de serviciu, altele „răsărite” de dată mai recentă. Locatarii caselor sărăcăcioase au, în micul lor cartier parcă neştiut sau uitat de administraţia locală, şi un magazin mixt. Locatarii au lucrat ani buni la Petroconst, iar după ce şi-au încheiat activitatea în slujba firmei au devenit chiriaşii Regiei Autonome Exploatarea Domeniului Public şi Privat. Casele sunt lipite unele de altele, iar puţin mai încolo, alergând să se joace într-una din curţile unei societăţi comerciale, unde se zăresc mai multe utilaje grele, nişte copii de romi. Strada e neasfaltată, de parcă nu ar fi stradă, ci uliţă, nu există iluminat public şi nici sistem de canalizare. Există şi locatari care stau abuziv de ani buni. Printre locuitorii zonei se număra şi aproximativ 20 familii de romi tradiţionali şi rudari. Există mijloc de transport care duce către această zonă, dar trebuie traversată o cale ferată pentru a intra în comunitate. Locuinţele sunt vechi, construite din cărămidă, iar o parte dintre locuitori şi-au construit sau cumpărat case din cărămidă. Comunitatea este cunoscută drept o comunitate săraca. Bărbaţii romi au plecat la muncă în străinătate, iar romii tradiţionali care au rămas se ocupă cu comerţul ambulant.

D6. În zona Trocadero, în spatele blocurilor, în cartierul Anadalchioi, s-au aciuat de ani buni mai multe familii de romi care adună PET-uri. Majoritatea se descurcă cotrobăind prin tomberoane după preţioasele plastice, iar câţiva dintre ei, mai cu iniţiativă, au investit în câte o caleaşcă. Pe acestea le vedem aliniate frumos, în fiecare vară, în staţiunea Mamaia. Indiferent de tipul de venit, acesta nu este suficient pentru a trăi civilizat. Aşa cum ne-au declarat chiar ei, este greu să trăiască fără utilităţi şi privesc cu teamă asupra iernii care se apropie. De ceva vreme, pe lângă plasticele aducătoare de bani, romii adună şi fiecare bucăţică de lemn întâlnită în cale pe care le vor folosi în perioada de iarnă. Doar o parte dintre romii din oraş trăiesc în aceste comunităţi compacte, restul, cei mai înstăriţi, locuind dispersaţi în diferitele cartiere de case, în special, Palazu Mare, Piaţa Griviţei, Medeea, Brătianu, Piaţa Chiliei, Palas (strada Fundătura Sasu Gheorghe, strada Vifor Haiducul etc.).

E. Servicii sociale

În cadrul sediului Primăriei municipiului Constanţa de pe Str. Amzacea nr. 13 funcţioneaza următoarele departamente: Direcţia Corp Control, Serviciul Asistenţă şi Protecţie Socială, Serviciul de Sprijinire şi Ȋndrumare a Asociaţiilor de Proprietari, Serviciul Autoritate Tutelară.

Organigrama şi statutul de funcţii al Serviciului Public de Asistenţă Socială va cuprinde un număr de 1.482 de posturi, după cum urmează: director executiv (un post), Serviciul medicină şcolară (138 de posturi contractuale), Biroul asistenţă medicală comunitară (7 posturi contractuale), Serviciul public administrare creşe (95 de posturi), Căminul pentru persoane vârstnice (116 posturi), Serviciul Centru social Constanţa (19 posturi), director executiv adjunct (un post), Compartiment programe, proiecte şi achiziţii (2 funcţii publice), Compartiment financiar, contabilitate, resurse umane (3 funcţii publice), Compartiment oficiul juridic (2 funcţii publice), Compartiment informatizare şi registratură (o funcţie publică), Compartiment administrativ (2 funcţii publice), Compartiment audit (o funcţie publică), director executiv adjunct (un post), Serviciul beneficii sociale şi persoane vulnerabile (o funcţie publică de conducere, 8 funcţii publice de execuţie, 3 posturi contractuale), Compartimentul asistenţi personal şi indemnizaţii persoane cu dizabilităţi (5 posturi), Compartimentul asistenţi personali (1.300 posturi), Cantina de ajutor social Constanţa (12 posturi), Cantina de ajutor social Palazu Mare (10 posturi).

Nici CJ Constanţa şi nici Primăria Municipiului Constanţa nu au încheiate parteneriate cu societatea civilă din Constanţa, reprezentată de ONG-uri active la nivel local. Însă, există colaborări şi iniţiative desfăşurate în comun cu asociaţiile active la nivel local.

Formele de ajutor social alocate în cadrul Primăriei Constanţa sunt venitul minim garantat (VMG), alocaţii de susţinere şi indemnizaţii familiale, respectiv ajutor pentru încălzire.In oraşul Constanţa sunt în total 322 de familii care beneficiază de venit minim garantat, aproximativ 300 de alocaţii de susţinere si indemnizaţii familiale, respectiv aproximativ 5.000 ajutoare de încălzire a locuinţei.

Conform estimării reprezentantului SAPS aproximativ jumătate din totalul beneficiarilor VMG sunt romi.

F. Viziune. Documentele strategice ale oraşului

Municipiul Constanţa are un Plan de dezvoltare locală, inclus în Agenda Locală 21, realizat în 2008 şi cuprinde următoarele componente: Creşterea competitivităţii sectorului productiv; Dezvoltarea turismului şi a sectorului terţiar; Asigurarea creşterii veniturilor pe termen lung; Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi energie; Dezvoltarea resurselor umane, creşterea ratei de ocupare şi combaterea excluderii sociale şi a dezechilibrelor sociale; Conformarea progresivă cu standardele de mediu din Uniunea Europeană pe care România va trebui să le atingă în totalitate în 2017. Acest Plan de dezvoltare locală nu face referire la problematica romilor sau a comunităţilor compacte de romi.Acest document strategic este public pe site-ul primăriei Constanţa.

Finanţarea proiectelor integrate de dezvoltare a municipiului Constanţa şi a Zonei Metropolitane Constanţa se va realiza prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere. Planul Integrat de Dezvoltare al Polului Naţional de Creştere Constanţa reprezintă o nouă politică publică prin intermediul căruia administraţiile locale ce fac parte din Zona Metropolitană Constanţa urmăresc soluţionarea tuturor nevoilor şi problemelor cu care se confruntă municipiul Constanţa şi arealul său de influenţă. Acest document cuprinde 5 părţi, iar referiri la problematica romilor se regăsesc în Partea a II-a: Strategia de dezvoltare a Polului de creştere, în cadrul Politicii SIV – A2, Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale, Subpunctul SIV- A2 – 1 Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă. În Partea a V-a a acestui document este inclus Planul de Acţiune (pentru etapa 2009-2015), dar nu se face referire la problematica romilor sau a comunităţilor compacte de romi din municipiul Constanţa.

Reprezentare mass-media

Articol 1

Articol 2

Articol 3