02 Feb 2016

Brașov

Braşov, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, este situat în Estul centrului României, la poalele dealului Tâmpa, la o altitudine de 967m. Teritoriul administrativ al Braşovului se află în sudul depresiunii Braşovului, la graniţa de nord a Carpaţilor Orientali.

Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2011, o populație de 253.200 locuitori. Structura etnică a acesteia este următoarea: români 219.019 (86,5%), maghiari 6,5%, romi 854 (0,3%). În 2015 în municipiul Brașov au fost înregistrate un număr de 845 de persoane de etnie romă, dar conform estimărilor autorităților și a societății civile sunt cel puțin 1.300 de persoane de etnie romă în Municipiul Brașov.

A. Scurta descriere a orașului, compoziția etnică

Braşov, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, este situat în Estul centrului României, la poalele dealului Tâmpa, la o altitudine de 967m. Teritoriul administrativ al Braşovului se află în sudul depresiunii Braşovului, la graniţa de nord a Carpaţilor Orientali. În apropierea sa se găsesc localitățile: Predeal, Bușteni, Sinaia, Făgăraș și Sighișoara. Municipiul are o suprafață de 267,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul a mai înconjurat și Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul și chiar înglobează în structura sa vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașovul este orașul aflat la cea mai mare altitudine din România.

O importantă parte a economiei brașovene se bazează pe servicii, construcții și industria ușoară. Efectivul salariaților la sfârșitul lunii iulie 2015 a fost de 169.559 de persoane, iar câștigul salarial mediu nominal net a fost de 1.761 lei. Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în județul Brașov de 141.846 de persoane, iar valoarea medie a pensiei a fost de 1.061 de lei. În perioada de după 1989 economia Brașovului se axează din ce în ce mai mult pe turism. Evenimente culturale locale deja consacrate: Zilele Brașovului – anual (corelate cu sărbătoarea Junilor), Festivalul și Concursul Național al Liedului Românesc – anual, Festivalul de Jazz și Blues – anual, Festivalul muzicii de cameră – anual, Festivalul teatrului contemporan – anual, Concertele de orgă la Biserica Neagră – săptămânal, Festivalul Berii (Berarul mare) – anual, Festivalul Aurora (Berarul mic) – anual, Festivalul Recoltei – anual, Târgul meșteșugarilor din toată țara – anual (de obicei corelate cu Zilele Brașovului). Brașovul are 15 cartiere, după cum urmează: Cartierul Noua, Noua – Dârste, Astra (Steagu Roșu), Valea Cetății, Avantgarden, Florilor – Craiter (Kreiter), Centrul Nou – Centrul Civic, Tractorul, Bartolomeu Nord, Bartolomeu, Centrul Vechi, Prund – Șchei, Triaj, Uzina 2, Stupini, Poiana Brașov (stațiune turistică).

Conform recensământului din 1850 populația Brașovului era de 21.782 de locuitori, dintre care: 8.874 germani (40,8%), 8.727 români (40%), 2.939 maghiari (13,4%), 780 țigani (3,6%), 67 evrei (0,3%), 1.242 alții (greci, bulgari etc.). În anul 1890 Brașovul avea 30.739 locuitori, din care: 10.441 maghiari (34%), 9.758 români (31,7%), 9.578 germani(sași) (31,2%), 3.753 alții. Conform recensământului din 1930 populația orașului Brașov era de 59.232 de locuitori, dintre care: 23.269 maghiari (39,3%), 19.372 români (32,7%), 13.014 germani (22,0%), 2.267 evrei (3,8%), 267 cehi și slovaci (0,5%) ș.a. Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2002, o populație de 284.596 locuitori. Structura etnică a acesteia este următoarea: români 201.269 (90,66%), maghiari (incluzând secui) 23.204 (8,54%), sași 1.717 (0,60%), ţigani 762 (0,26%), evrei 138, alte naționalități (ruși, greci, italieni) 871 (0,31%). Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2011, potrivit recensământului din 2011, o populație de 253.200 locuitori. Structura etnică a acesteia este următoarea: români 219.019 (86,5%), maghiari 6,5%, romi 854 (0,3%). În 2015 în municipiul Brașov au fost înregistrate un număr de 845 de persoane de etnie romă, dar conform estimărilor autorităților și a societății civile sunt cel puțin 1.300 de persoane de etnie romă în Municipiul Brașov.

B. Structura ecologică a orașului

this is an image

Municipiul Brașov este compus preponderent din zone rezidențiale, efectul investițiilor majore în construirea spațiilor de locuit chiar și în zonele foste industriale, fostele zone industriale dezafectate (ex. Steagul Roșu, Tractorul UTB, Rulmentul) care adăposteau fabrici și uzine au devenit după anul 1989 resurse pentru dezvoltarea unor cartiere rezidențiale, caracterul industrial al acestor zone pierzându-se. Totodată, dezvoltarea turismului și îmbunătățirea climatului social din Brașov a contribuit la creșterea investițiilor în spații de locuit. Pe harta orașului zonele rezidențiale sunt marcate cu mov, zonele de centru cu negru, zonele industriale cu albastru, zonele comerciale cu verde și zonele mixte cu roșu. 

În Brașov sunt cunoscute două zone centrale: Centrul Civic (nou) și Centrul Vechi al orașului. În același timp locuitorii din zona dintre cele două centre se consideră și ei locuitorii centrului. Centrul Vechi este caracterizat prin clădiri istorice care adăpostesc muzee sau instituții publice, obiectivele turistice cele mai importante ale orașului – Biserica Neagră, strada Sforii, Piața Sfatului, turnurile vechii cetăți, Poarta Ecaterina, Prima Școala Românească etc. Centrul Nou este centru administrativ și adăpostește majoritatea sediilor centrale ale băncilor prezente în oraș.

Cartierele rezidențiale din Brașov au diferite caracteristici în funcție de perioada în care au fost construite: zonele vechi sunt caracterizate prin existența caselor și a vilelor cu 3-10 apartamente cu 1-3 etaje (centrul și centrul vechi al orașului, Şchei), zonele rezidențiale construite în perioada socialistă sunt compuse din blocuri de până la 10 etaje construite din panouri prefabricate de beton (cartierul Astra, Uzina 2, Tractorul) iar cartierele construite în ultimii ani sunt ori cartiere de vile cu case de tip duplex ori cartiere de blocuri cu 10 sau mai multe etaje (cartierul Avangarden, cartierul Coresi, Stupini etc.).

Zonele bune ale orașului sunt zonele centrale (Centrul Vechi, Centrul Civic), cartierele rezidențiale de vile nou-construite (Stupini, Sânpetru) deși se află la marginea orașului, iar zonele rele sunt cartierele industriale construite în perioada socialistă (Steagu-Astra, Uzina 2, Tractorul) iar zonele cu o puternică notorietate negativă sunt zone intermediare între cartierele industriale și periferia orașului (Bartolomeu).

Zonele industriale din oraș sunt: Tractorul, care în ultima perioadă a intrat într-o transformare urbanistică datorită investițiilor puternice care transformă platforma industrială în zonă comercială și rezidențială, zona Uzina 2 care păstrează parțial caracterul industrial prin Parcul Industrial Carfil ce asigură spațiu pentru firme în domeniul prelucrări metalelor, confecțiilor metalice, transport, ateliere de tâmplărie PVC etc., zona Steagu – care încă mai păstrează caracterul industrial în partea nordică pe fosta platformă a Uzinei Steagu Roșu (mai târziu uzina Roman), zona fostei fabrici Rulmentul unde și-au făcut loc mici ateliere, sedii de firme, depozite, zona Bartolomeu unde încă persistă ruinele industriei socialiste – cariera de piatră (parțial funcțională) – depozite de materiale de construcții, centrul comercial Eliana Mall. O altă zonă industrială nouă este la ieșirea din oraș spre Ghimbav unde este prezentă industria componentelor auto precum Schaeffler, Preh sau Quin, care au fiecare peste 400 de angajaţi.

Zona comercială cu cea mai mare notorietate din Brașov este strada Republicii din centrul vechi, zonă pietonală neratată de turiștii care vizitează Brașovul. Urmează noua zonă comercială – deschisă în anul 2015 – Centrul Comercial Coresi construită pe fosta platformă industrială Tractorul care adăpostește o serie de magazine, branduri internaționale cum ar fi Zara, Noriel, H&M, DM, Bershka, Bigotti, Massimo Dutti, Filicori, Turabo Cafe, Starbucks, Auchan, Pull&Bear, Kenvelo, Sephora, Douglas etc. O altă zonă comercială este între orașul Brașov și Municipiul Săcele, la Est de zona Astra, unde s-au deschis o serie de supermarketuri: Selgros, Metro, Carrefure, Practiker, Kaufland dar și o serie de reprezentanțe ale unor branduri auto Ford, BMW, Audi, Mercedes, Hyundai.

C. Zone sărace

this is an image

Zonele delimitate cu albastru sunt zonele sărace din municipiul Brașov, în majoritatea cazurilor, zone mărginașe, foste zone industriale populate în perioada comunistă cu persoane relocate din Moldova. Zona 1 este cunoscută sub denumirea Craiter și Tractorul, Zona 2 este cunoscută sub denumirea Uzina 2, zona 3 este cunoscută sub denumirea Steagu, zona 4 este cunoscută sub denumirea Bartolomeu.

Zonele marcate cu negru sunt cele două centre ale orașului: Centrul Vechi (cartierul Schei) cu o zonă rezidențială, una administrativă și una comercială; Centrul Civic (Nou) – centru administrativ dar și sediul central a mai multor bănci din Brașov.

D. Comunități compacte de romi

Zona marcată cu verde din vestul orașului este comunitatea romă din Municipiul Brașov, care se află în cartierul Bartolomeu, o zonă cu notorietate „rea” – zona săracă 4 trasată cu albastru. De altfel, singura comunitate compactă așa cum este definită în cercetare. În această zonă se află și cariera de piatră care este și astăzi parțial în funcțiune.

Pe teritoriul municipiului Braşov au fost identificate 2 comunităţi de romi compacte din punct de vedere geografic, aşezate în partea de NV a municipiului, totuşi sunt cunoscute ca o singură comunitate etnică, existând relaţii permanente între membrii celor două zone, fundătura străzii Cărămidăriei şi fundătura străzii Carierei. Comunitatea compactă de romi din Brașov identificată în cartierul Bartolomeu Vest, fundătura străzilor Carierei și Cărămidăriei este cunoscută și sub denumirea Cartierul de Romi sau Țigănie, la modul general, când se face referire la romii din Brașov. În aceste comunităţi locuiesc 95 de familii, respectiv 420 de persoane dintre care 156 minori. Imaginea socială exterioară este caracterizată de imobilele degradate în care locuiesc romii, câmpul din fața locuințelor este neîngrijit, neigienizat frecvent, lipsesc marcajele rutiere, sunt mulți câini vagabonzi pe stradă.

E. Servicii sociale

Structura Direcției de Asistență Socială a Primăriei Municipiului Brașov. Anexa 1.
Numărul angajaților din Primăria Municipiului Brașov care sunt implicați direct în munca cu romii și care au atribuții prin fișa postului în acest sens:

Parteneriate ale primăriei cu alte instituții sau ONG-uri în domeniul romilor: 1 cu Agenția de Dezvoltare Comunitară RomThagar, cu obiectivul de a îmbunătății situația locativă a romilor din Comunitatea de Romi de pe strada Carierei și Cărămidăriei. Numărul asistaților sociali de la nivelul orașului Brașov: 124 de dosare (familii) în plată de VMG pe Legea 416. Procentul romilor din numărul asistaților sociali din Brașov: 11 familii adică aproximativ 9%.

F. Viziune. Documentele strategice ale orașului

Problematica romă apare în Strategia de Dezvoltare a Județului Brașov – în partea de analiză a situației existente la nivel de județ, dar și în partea de perspective de dezvoltare ca o componentă deloc de neglijat. Anexa 2. În Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Brașov (PIDU), care tratează perspectivele de dezvoltare nu numai ale municipiului ci și a întregii zone metropolitane, romii apar mai mult în evaluarea stării de fapt, singurul obiectiv pentru îmbunătățirea situației romilor apare la pagina 230, unde este stabilit ca proiect de dezvoltare crearea centrului regional pentru servicii de integrare socială a populaţiei rome.

Reprezentare mass-media:

Articol 1

Articol 2

Articol 3