27 Feb 2016

Lugoj

Municipiul Lugoj este situat în partea de sud-vest a ţării, în zona estică a judeţului Timiş, fiind străbătut de râul Timiş. Face parte din Regiunea de Dezvoltare Vest şi din Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa (DKMT).

Populaţia stabilă a municipiului Lugoj, conform recensământului din 2011, a fost de 40.361 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,82%), romi (2,3%), germani (1,85%) și ucraineni (1,29%). Pentru 8,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

A. Scurta descriere a orașului, compoziția etnică

Municipiul Lugoj este situat în partea de sud-vest a ţării, în zona estică a judeţului Timiş, fiind străbătut de râul Timiş. Face parte din Regiunea de Dezvoltare Vest şi din Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa (DKMT). Se află la o distanţă de aproxi- mativ 60 km de municipiul Timişoara, reşedinţa de judeţ, la 58 km de Reşiţa, 45 km de Caransebeş, 101 km de Deva, 490 km de Bucureşti şi 480 km de Budapesta. Matematic, este situat în emisfera nordică, la distanţă aproximativ egală între Polul Nord şi Ecuator, cu coordonate: 21º54’ longitudine estică şi 45º41’ latitudine nordică. Teritoriul administrativ al municipiului se învecinează cu comunele: Boldur la vest, Darova la sud-vest, Victor Vlad Delamarina la sud, Gavojdia la sud-est, Criciova şi Bârna la est şi Coşteiu la nord-vest.

Prima atestare documentară a municipiului datează din anul 1334, după această dată apărând constant, sub diverse denumiri, în hărţile vremii. Cunoscut şi azi drept capitală culturală a Banatului, Lugojul are o istorie bogată ce reflectă pe deplin acest renume. Încă din secolele XVIII - XIX, Revoluţia de la 1848, condusă de către profesorul şi filosoful Eftimie Murgu, a condus la desfiinţarea raporturilor feudale şi deschiderea drumului către modernitate.

În Lugoj au funcţionat la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX numeroase societăţi cultural-teatrale, literare, muzicale, atât româneşti, cât şi maghiare şi germane. Deşi, conform statutului, au fost create ca mijloace de conservare şi afirmare a naţionalităţii, ele au determinat în epoca în care au activat o mişcare culturală convergentă de o valoare deosebită – prin dialog, înţelegere şi schimb de valori. Prins în această efervescenţă specifică, Lugojul a devenit, la cumpăna dintre secole, capitala culturală şi spirituală recunoscută a Banatului.

La începutul secolului XX, se înfiinţează aici o filială a Societăţii pentru fond de teatru român, iniţiată de George Dobrin, societate subordonată ideii de penetrare în conştiinţa publică. Acest lucru s-a întâmplat într-un moment în care naţiunea română din teritoriile înglobate în Imperiul Habsburgic, lipsită fiind de posibilitatea folosirii limbii materne în majoritatea domeniilor, încearcă să substituie prin cultură excluderea din sistemul politico-administrativ. În scurt timp, filiala lugojană a devenit cea mai importantă din Banat şi s-a evidenţiat prin personalităţi marcante ale culturii şi vieţii politice: Valeriu Branişte, George Dobrin, Virgil Simionescu, Mihail Gaşpar, Caius Brediceanu, Aurel Vălean şi alte notabilităţi din istoria locală a urbei.

În domeniul muzical, Lugojul şi-a stabilit emblema printr-o hartă orfică aurită, ca simbol al centrului cântecului bănăţean. În 1810 s-a constituit, în jurul Bisericii Ortodoxe din Lugoj, un nucleu de cântăreţi care va reprezenta baza viitoarei “Reuniuni Române de cântări şi muzică”, prima manifestare publică a acesteia având loc cu ocazia sărbătorilor pascale ale anului 1841. În 1869, reuniunea - cea mai veche reuniune românească de muzică din Transilvania - a fost recunoscută ca persoană juridică.

Începând din 1898 activitatea corului se identifică cu simbolul său, dirijorul Ion Vidu, care prin abordarea unui valoros repertoriu românesc şi universal a transformat formaţia într-o veritabilă şcoală patriotică şi de cultură pentru întregul Banat.

În paralel cu Reuniunea de cântări şi muzică, au mai fiinţat şi alte coruri româneşti: Reuniunea de cântări „Lira”, în perioada 1878 – 1948, şi corul bărbătesc „Progresul” al Societăţii Soldaţilor Români (1920 – 1948).

Alături de formaţiile corale româneşti, în Lugoj au activat şi coruri germane şi maghiare. În anul 1851 este consemnată iniţiativa învăţătorului Konrad Pavel Wushing, care a înfiinţat primul cor german – Lugoscher Gesang und Musikverein (Reuniunea de canto şi muzică din Lugoj). Reuniunea a concertat în întregul Banat, fiind invitată să cânte şi la Viena. Meseriaşii germani îşi alcătuiesc şi ei un cor, în 1871 - Lugoscher Gewerbe Liederkranz (Corul meseriaşilor Lugojeni), iar Reuniunea maghiară de cântări (Magyar delarda), înfiinţată în 1851, cunoaşte succese artistice de prestigiu atât în ţară, cât şi în străinătate.

Pe parcursul anilor, viaţa culturală din Lugoj s-a îmbogăţit şi cu activitatea Societăţii de muzică de cameră (1869) şi cea a Orchestrei filarmonice (1926). Diverse activităţi cultural-educative au loc şi în Casa de Cultură a Sindicatelor iar din 2010, în Lugoj îşi desfăşoară activitatea şi Ansamblul Folcloric „Perla Banatului”.

O manifestare artistică de un interes deosebit, a constituit-o până de curând Concursul Internaţional de Tenori „Traian Grozăvescu”. Din păcate, din considerente financiare acest concurs nu se mai organizează. Cu toate acestea municipalitatea are în vedere găsirea de soluţii pentru a relua această manifestare. În fiecare an, la 20 Decembrie, se sărbătoreşte Ziua Lugojului, amintind că oraşul a fost al doilea oraş liber de comunism din România în Decembrie 1989.

Protecţie socială

Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară din cadrul Primăriei Municipiului oferă o serie de servicii persoanelor asistate, dintre care amintim: monitorizare, asistenţă şi sprijin al femeii gravide predispuse să-şi abandoneze copilul – consiliere psihologică, juridică şi socială cu sprijinul unui asistent social sau al unui psiholog; îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane; îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane cu handicap; cantină de ajutor social - Servicii de asigurare a hranei şi suplimentelor nutritive; Centru de zi pentru persoane vârstnice - servicii de suport pentru activităţile instrumentale ale vieţii de zi cu zi cu asistenţi sociali şi/sau asistenţi medicali; Servicii sociale în domeniul protecţiei copilului; Centru de zi pentru copiii cu handicap neuropsihic; Centru de zi pentru adulţi cu handicap neuropsihic; Informare şi consiliere; Centru de zi pentru integrarea copiilor rromi în satul aparţinător Măguri; Centru de zi pentru copiii asistaţi social din Colonia Herendeşti; Centru de zi aflat în proprietatea Surorilor de Caritate „Sf. Ioana Antida”, aflat sub patronajul Bisericii Romano-Catolice.

În Lugoj funcţionează un Cămin pentru Persoane Vârstnice al Direcţiei de Asistenţă Socială, un Cămin particular de bătrâni „Anitaheim”, 5 centre de plasament, un centru de sprijin şi integrare pentru tinerii de peste 18 ani ce părăsesc centrele de plasament – Casa de tineret „Clementina”. Putem spune că servicii de asistenţă socială mai sunt prestate şi de câteva asociaţii de tip „Caritas” ce îşi desfăşoară de regulă activitatea pe lângă cultele religioase.

Populaţia stabilă a municipiului Lugoj, conform recensământului din 2011, a fost de 40.361 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,82%), romi(2,3%), germani (1,85%) și ucraineni (1,29%). Pentru 8,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

B. Structura ecologică a orașului

Pe harta schematică a orașului se vor nota/delimita următoarele zone ale orașului: centru, denumirile oficiale și eventual neoficiale ale cartierelor rezidențiale, zonele industriale, zonele comerciale, zonele mixte ca funcție. În ceea ce priveşte spaţiile verzi, Lugojul deţine în acest moment un număr de 7 parcuri şi, potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Timiş, suprafaţa totală a spaţiilor verzi se ridică, la nivelul anului 2007, la un total de 210 ha. În condiţiile în care, la o suprafaţă totală de 9.851 ha, suprafaţa intravilanului este de 1.905 ha, înseamnă că, la nivelul municipiului Lugoj, spaţiile verzi deţin un procent de 11,02 % din intravilan.

Au fost achiziţionate utilaje moderne de transport şi colectare a deşeurilor menajere şi industriale, au fost achiziţionate 7.200 de pubele ce au fost puse gratuit la dispoziţia cetăţenilor. Sistemul a fost primit favorabil de către cetăţeni, fapt reflectat şi în sondajele de opinie ulterioare implementării. Încă mai există gropi de gunoi clandestine, dar se depun eforturi susţinute, atât la nivelul Consiliului Local, cât şi la nivelul cetăţenilor, pentru îndepărtarea acestor surse de poluare.

Din punct de vedere urbanistic, constituirea oraşului modern a început la sfârşitul secolului XIX, o dată cu acţiunile de pavare a străzilor şi de sistematizare a malurilor Timişului. În prezent, cu tradiţia sa seculară de capitală culturală a Banatului, municipiul Lugoj deţine un număr impresionant de monumente istorice: Turnul - clopotniţă „Sfântul Nicolae”; Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”;Piaţa „Josif Constantin Drăgan”; Podul de Fier; Vechea Prefectură; Biserica Romano – Catolică; Muzeul de Istorie şi Etnografie; Vechiul Han al Poştei.

Ca tipologie de locuinţe, în Lugoj există: locuinţa individuală izolată – preponderent la poalele Dealului Viilor şi în zona de deal de sub Capela Grofului, locuinţa cuplată şi înşiruită - tipică pentru aşezările bănăţene de şes şi deal şi locuinţele colective - apărute după deceniul 5 - majoritatea P+4, câteva P+2 şi puţine P+8-10 (Micro I+IV).

În ceea ce priveşte structura pe cartiere, deţin o pondere mare locuinţele colective cu 10 nivele în Lugojul Român şi mai puţine în Lugojul German, Lugojul Nou, unde predomină locuinţele parter şi P+1. Sunt marcate punctele de intersecţie stradală sau carosabile majore cu blocuri turn – Str. Timişorii şi malul Timişului.

Ca tendinţe de dezvoltare ale zonelor de locuit în ultimile decenii, se poate remarca orientarea spre locuinţe individuale izolate, cu un grad de confort ridicat şi o suprafaţă locuibilă de cca 150-300 mp pentru o familie, se preferă terenurile proprietate personală şi se remarcă locuinţele cu ocupare mică la sol, cu 2 sau 3 niveluri.

Potrivit datelor statistice, la nivelul anului 2007 existau în Lugoj un număr total de 17.905 locuinţe, dintre care în proprietate majoritar privată 16.832, iar în proprietate majoritar de stat 1.073. Aceasta înseamnă că locuinţele sunt deţinute, în proporţie de 94 %, în proprietate privată. Zonele considerate mai „rele” ale orașului sunt cartierele Mondial si ITL, situate la periferie. În ceea ce priveşte zonele industriale, situaţia urmează a fi clar definită şi conturată prin noul Plan Urbanistic General. Pe lângă vechea zonă industrială de pe Str. Timişoarei, care continuă să funcţioneze, în perioada ultimilor 15 ani s-au conturat încă câteva platforme industriale noi. În prezent, în Lugoj sunt bine reprezentate ramurile industriei uşoare - textile, confecţii, încălţăminte - precum şi industria grea şi industria obiectelor sanitare. Cea mai mare pondere, ca şi domeniu de activitate, o deţin societăţile comerciale cu activitate de comerţ - mai mult de 95 % din totalul companiilor înregistrate. Printre companiile străine cele mai importante prezente aici amintim: Primos (încălţăminte), Schieffer (mase plastice, furnizor pentru industria automotive), Honeywell (sisteme de conducere, de măsură şi control), Inter Spitzen (broderie artistică), Autoliv (produse de siguranţă auto), Hella (sisteme şi aparatură electronică), Mondial Lugoj - Villeroy & Boch (plăci ceramice şi obiecte sanitare), Schöller România (lenjerie de corp), Riva Intima (lenjerie intimă). Cele mai multe supermarketuri se afla in zona strazii Caransebesului ( LIDL, PENNY, CARREFOUR) . În zona centrala sunt amplasate magazine mai mici , care comercializeaza pe langa alimente si articole de imbracaminte si incaltaminte, artizanat, menaj etc. In toate cartierele sunt magazine de cartier care comercializeaza „de toate” (alimente dar si produse de menaj, curatatorie, detergenti , articole de imbracaminte, rechizite scolare etc). Piata orasului este situata in zona centrala. Langa aceasta se afla o sumedenie de magazine mici precum si bazarul.

C. Zone sărace

Pe harta schematică a orașului se vor nota (cu culoare ALBASTRĂ) acele zone ale orașului unde trăiesc mai degrabă categorii de săraci.

Cartierele considerate mai sarace sunt: Mondialul Bocsei - situat la iesirea din Lugoj spre localitatea Herendesti. Acesta este situat in imediata apropiere a fabricii de caramida a orasului; ITL , situat la iesirea dinspre Buzias, in proximitatea vechii Intreprinderi Textile Lugoj (ITL); zona Castela - situata in cartierul Balta Lata, pe locatia unei mlastini asanate, aproape de iesirea din oras spre Faget.

D. Comunități compacte de romi

Comunitatile compacte de romi sunt in numar de doua: cea din centrul oraşului şi satul Măguri, sat aparţinător Lugojului.

D1. Una situata in centrul orasului (strazile Episcop Dr. Ioan Balan (fosta Semenicului), Caransebesului, Liviu Rebreanu, Marasesti). Aceasta numara aproximativ 25 de familii - 150 de persoane. Spațiul este ușor accesibil, infrastructura zonei este de o calitate foarte bună, străzile au fost recent reasfaltate. Zona este una formata din case mari , spatioase. Oamenii care locuiesc aici sunt perceputi ca fiind foarte instariti.

D2. Satul Maguri, sat apartinator de orasul Lugoj, situat la aproximativ 8 kilometri de orasul Lugoj. Comunitatea numara un numar de aproximativ 900 de suflete din care mai bine de 750 sunt de etnie roma. Locuitorii satului Maguri sunt perceputi ca oameni harnici , care au lucrat in perioada comunista in marile fabrici ale orasului. In momentul de fata , marea majoritate a tinerilor pleaca sa-si gaseasca un rost in strainatate (in tari precum Italia, Germania, Spania).

E. Servicii sociale

Structura (organigrama) direcției de asistență socială a primăriei

  • Serviciul Ajutor Social
  • Serviciul Autoritate Tutelara
  • Serviciul Asistenta Sociala Specializata
Serviciul de Asistenţă Socială Specializată îndeplineşte următoarele atribuţii:

  • aplicarea legislaţiei privind drepturile persoanelor adulte cu handicap;
  • incepand cu data de 1 septembrie 2009 aplicarea legislatiei privind drepturile minorilor cu handicap;
  • aplicarea legislaţiei privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice;
  • aplicarea legislaţiei privind internările persoanelor cu handicap în centre de recuperare precum şi internările în centre de asistenţă şi îngrijire după caz;
  • aplicarea legislaţiei privind sănătatea mintală şi protecţia persoanelor cu tulburări psihice,precum şi internări nevoluntare a persoanelor cu afecţiuni psihice;
  • pune in aplicare prevederile HCL nr.107/30.06.2011 privind Modificarea si completarea la HCL nr.13/25.02.2010 si Reglementarea cadrului general privind aprobarea metodologiei de acordare a unor prestatii sociale sub forma de tichete sociale pentru persoanele varstnice de pe raza municipiului Lugoj;
  • pune in aplicare prevederile HCL nr.106/30.06.2011 privind Modificarea si completarea la HCL nr.168/2008 privind acordarea diplomei si a premiului de fidelitate pentru cuplurile care au implinit 50 de ani de casatorie neintrerupta si a diplomelor si premiilor de excelenta pentru persoanele cu varsta de peste 90 de ani si a premiului si Diplomei „VARSTA de AUR" pentru persoanele care implinesc venerabila varsta de 100 de ani ;
  • pune in aplicare prevederile HCL 202/29.11.2001 cu modificarile ulterioare prin HCL 35/26.02.2004 privind stabilirea contributiei banesti datorate pentru serviciile de ingrijire la domiciliu acordate potrivit Legii 17/2000.
Structura de personal a serviciului cuprinde: un sef serviciu; 4 inspectori; 1 asistent social; 1 referent.

Toti angajatii primariei sunt implicati mai mult sau mai putin in munca cu rromii, deoarece locuitorii rromi ai municipiului intra in contact cu acestia.Nu exista angajati ai primariei care sa lucreze doar cu romii.

Parteneriate cu asociatiile romilor la nivel de localitate: Asociatia femeilor rrome (o asociatie ce isi desfasoara activitatea pe raza localitatii Maguri); Asociatia de dezvoltare comunitara Lugoj - Maguri ( formata in urma derularii unui proect ce a dus la asfaltarea drumului ce leaga satul Maguri de Lugoj).

Numarul asistatilor sociali la nivel de localitate este de aproximativ 150 de persoane.

Nu exista date referitoare la etnia asistatilor social.

F. Viziune. Documentele strategice ale orașului

Municipiul Lugoj are Strategia de dezvoltare a localității. În contextul viziunilor propuse, obiectivele strategice, pe domenii de intervenţie, sunt următoarele:

  • Infrastructură - dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii edilitare
  • Economie - sprijinirea creșterii economice și a afacerilor, reducerea șomajului
  • Turism - dezvoltarea turismului cu specific local
  • Social - creșterea atractivității municipiului, prin îmbunătățirea condițiilor de viață, a coeziunii și incluziunii sociale
  • Cultural - relansarea vieții culturale, până la nivelul recunoașterii europene și mondiale
Nu exista in documentele de proiectare ale orasului referiri directe la populatia de etnie roma.

Reprezentare mass-media:

Articol 1

Articol 2

Articol 3