28 Aug 2016

Slatina

A. Scurtă descriere a oraşului, componenţa etnică

Slatina este un municipiu şi reşedinţa judeţului Olt, România. Aflat în sudul României şi în partea centrală a judeţului Olt, Slatina are o populaţie de aproximativ 80.000 de locuitori. Cu o istorie de 650 de ani, în prezent oraşul are un caracter industrial. Aflat pe malul stâng al râului Olt, bucurându-se de o creştere economică importantă în perioada 2005–2007, Slatina este un centru regional cultural şi economic.

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia municipiului Slatina se ridică la 70.293 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 78.815 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,74%), cu o minoritate de romi (2,47%). Pentru 10,65% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (88,49%). Pentru 10,67% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.

Numarul total al romilor, estimat la nivelul Municipiului Slatina este de circa 5.100 de persoane, față de 1.739 persoane de etnie romă înregistrate la recesământ. 

B. Structura ecologica a orașului 

Sub aspect morfologic, poziţia geografică a municipiului Slatina este limitată la sectorul de vale a râului Olt, cu dezvoltarea pe stânga a acestuia şi se delimitează la nord cu prelungirile sudice ale Podişului Getic şi anume, prin subdiviziunile acestuia de est prin Dealurile Olteţului, la nord Platforma Cotmeana, la est parte din Câmpia Boianului. 

Numele de Slatina , atribut oraşului încă din secolul al XV-lea și înseamnă apă sărată, care se referă la apa râului Olt , pe lângă care a fost întemeiat oraşul.

Numeroase dovezi arheologice atestă prezenţa oamenilor în vatra actuală a oraşului, dar prima referire la numele Slatina se găseşte la 20 ianuarie 1368 în privilegiul comercial acordat de Vladislav I Vlaicu negustorilor de la Braşov, ca loc de vamă internă la primul vad din câmpie al Oltului, punct obligatoriu de trecere a carelor cu mărfuri peste Olt.

La începutul secolului XX, Slatina era un mic târg de provincie aşezat în imediata apropiere a râului Olt, între Dealul Gradişte şi ceea ce este cunoscut astăzi ca oraşul nou.

Se păstrează încă numeroase clădiri din acea perioadă: Grand Hotel Regal, Şcoala de Fete, Catedrala Ionaşcu, Cofetăria Minerva şi alte 50 de clădiri istorice incluse în patrimoniul UNESCO. Acestea vor intra într-un proces de recondiţionare şi refacere începând cu 2010. După instalarea regimului comunist în România, faţa oraşului a fost schimbată în totalitate fiind construite noi cartiere muncitoreşti precum Steaua Roşie, Progresul I, II, III, Crişan, Tunari, etc. Tot atunci au fost construite cele 55 de blocuri turn, dar şi fabrici precum Uzina de Aluminiu (actuala Alro), Întreprinderea de Prelucrare a Aluminiului (fosta Alprom), Întreprinderea de Ţevi (actuala Artrom),Electrocarbon, Rulmenţi şi Utalim.

Clădirile care alcătuiesc patrimoniul istoric joacă rolul principal în peisajul urban din centrul vechi al oraşului. Ele sunt situate pe strada Lipscani şi strada Mihai Eminescu pe ambele părţi. În total sunt 81 de structuri, construite între anii 1860-1938 în unul din următoarele stiluri: neo-gotic, neo-românesc, modern, art nouveau, art deco şi renovări din diferite perioade. Majoritatea clădirilor au la parter un spaţiu comercial, iar la etaj un spaţiu rezidenţial.

În ciuda faptului că Slatina este unul dintre puţinele oraşe din România al căror centru istoric a fost conservat, condiţia în care se află aceste construcţii nu este una prea bună. În general aceste case sunt deţinute de proprietari cu venituri mici (pensionari), care nu îşi permit restaurarea acestor construcţii.

În ceea ce privește prezentarea cartierelor rezidențiale trebuie menționate câteva proiecte imobiliare recente:

  • Strehareţi - 10 vile individuale;
  • Slătioara - vile individuale, proiect dezvoltat de un grup din Olanda;
  • Royal Slatina - apartamente în blocuri de locuinţe, zona Crişan-Textilistului;
  • Cartierul 600 - ansamblu imobiliar de 11 blocuri, piscină, supermarket, şcoală, dezvoltat de Consiliul Local;
  • Complexul Primavera - zona industrială Recea;
  • Slatina Park - zona Salcia.
În ceea ce privește structura rezidențială putem identifica:

Zonele bune: 

  • Strehareţi - 10 vile individuale; 
  • Slătioara - vile individuale, proiect dezvoltat de un grup din Olanda; 
  • Royal Slatina - apartamente în blocuri de locuinţe, zona Crişan-Textilistului; 
  • Cartierul 600 - ansamblu imobiliar de 11 blocuri, piscină, supermarket, şcoală, dezvoltat de Consiliul Local; 
  • Complexul Primavera - zona industrială Recea; 
  • Slatina Park - zona Salcia.

Zonele rele: 

  • Rudărie, 
  • Şerpărie, 
  • Strada Constructorului, 
  • Strada Panselelor, 
  • Strada Garoafelor

Cele mai importante zone cu specific comercial sunt: Piaţa Zahana, Piaţa Fraţii Buzesti, Magazinul Oltul, Piaţa Steaua.

C. Zone sărace

Conform datelor SPAS din cadrul Primăriei Slatina, dar și a locuitorilor, zonele cele mai defavorizate și cu grad ridicat de sărăcie sunt la periferia orașului Slatina. În aceste locuri se prezintă un grad ridicat de segregare, excluziune socială, abandon școlar, șomaj, condiții precare de locuire, infrastructura lipsește. Cartierele și străzile considerate sărace sunt: cartierul Rudărie, strada Grădiște, Abatorului, Oltului, Puțuri, Zăvoiului, Fântânilor, Căpitan Aldescu, Nicolae Buică, Meșteșugarilor, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Căpitan Aldescu), strada Poenii, strada Malul Livezii, strada Panselelor, strada Banului, Constructorului, Dealul Viilor). 

D. Comunitatii compacte de romi 

Comunităţile compacte de romi sunt: Rudărie, Clocociov și Oituz.

D.1. Rudărie

Comunitatea Rudărie este una compactă, așezată la marginea localității Slatina, la o distanță de aproximativ doi kilometri de centrul orașului. 

Din cei 5.028 de romi care locuiesc în Slatina, între 3.800 și 4.000 locuiesc în această comunitate. Aproximativ 70% dintre gospodării sunt racordate la rețeaua de apă. Nu există servicii de salubritate în zonă, nu există coșuri de gunoi, pubele, cei mai mulți își aruncă gunoiul menajer sau pe cel din gospodărie în spatele caselor din comunitate deși în această zonă se construiesc case și funcționează chiar și firme private. Casele sunt sărăcăcioase în cea mai mare parte, formate din una sau maxim două camere, bucătăria deservind în cele mai multe cazuri și ca dormitor sau cameră de zi. Baie în casă au foarte puțini, în special cei care au lucrat peste hotare pentru perioade lungi de timp, însă aceștia rar își folosesc toaleta din locuință, preferând să meargă în continuare indiferent de anotimp la toaleta din spatele casei.

D.2.Comunitatea de Sus sau cei din Minulescu sau Clocociov sau Progresu

Iniţial acest cartier era împărţit în două sectoare: cartierul Progresul I, ce reprezenta zona blocurilor aflate vis a vis de Spitalul Judeţean (strada Trandafirilor) şi până la Bulevardul Alexandru Ioan Cuza - sediul Consiliului Judeţean, apoi urma Progresul II (respectiv perimetrul care a şi moştenit în final numele, aferent zonei cuprinse între blocurile dintre sediul C.J. Olt - Direcţia Agricolă - Ştrandul Dumitru Dobrescu – Colegiul Ion Minulescu). Legat de Progresu este Clocociov, zona de țigănie cum spun oamenii din Slatina. 

Această comunitate este formată din aproximativ 200-300 sute de persoane, însă nimeni nu știe cu exactitate numărul locuitorilor de etnie romă. 

Din fericire, mare parte din străzile pe care locuiesc romii din această comunitate sunt asfaltate. În zona Progresul, sunt asflatate în proporție de 70-80%. Lipsa actelor de proprietate duce automat la imposibilitatea realizării de contracte privind branșamentul la apă și curent electric. 

Strada Panselelor este împânzită de gunoaie, case dărăpănate sau barăci. Oamenii din zonă susţin că nu pot beneficia de o viaţă decentă din cauza faptului că sunt ignoraţi de autorităţi doar pentru că sunt țigani. Nu au iluminare publică, nu au asfalt și au dificultăți în asigurarea traiului zilnic. Oamenii se mai plâng că zona în care locuiesc e neschimbată de zeci de ani, în ciuda promisiunilor de reabilitare primite de la toţi primarii Slatinei.

D.3. Oituz

Este vorba de zona Oituz sau Dealul Oituz, li se spune țiganii din Oituz. Aici trăiesc în jur de 50-60 de persoane.

Copiii merg la școală și urmează chiar postliceale. licee și chiar facultăți. 

Dealul Oituz este un singur cartier, însă s-au mai făcut în ultimii ani câteva străzi adiacente. În zona Oituz infrastructura (străzile) este acceptabilă, dar mai sunt unele care ar trebui asfaltate. Este o porțiune de drum care este neasfaltat sau nepietruit. Există utilități.

E. Servicii sociale

Direcția Protecție și Asistență Socială se află în subordinea Consiliului Local Slatina. Este instituția publică locală, componentă a sistemului național sectorial, aflată în subordinea consiliului local Slatina, care elaborează, propune și aplică specific local pe baza principiilor de cooperare partenerială și standardelor de calitate, politicile sociale în domeniul asistenței sociale. 

Potrivit reprezentanților Direcției Protecție și Asistență Socială, instituția se află în relații de muncă, colaborare cu mediatorul școlar, mediatorul sanitar, experții locali pe romi, liderul tradițional al romilor, poliția. Nu există parteneriate cu ONG-uri. Din cele 266 de familii care beneficiază de venit minim garantat, 210 sunt familii de romi, din cele 344 de dosare de alocații de susținere și indemnizații familae - 145 sunt pentru familii de romi, din cele 286 de ajutoare pentru încălzirea locuinței - 230 sunt pentru familii de romi. 

F. Viziune.Documente strategice ale orasului 

În Strategia de Dezvoltare a Municipiului Slatina 2014 - 2020, se menționează referitor la grupurile vulnerabile, că în Municipiul Slatina se înregistrează nevoi de servicii sociale pentru copii și tineri, familii în nevoie, persoane cu dizabilități și persoane vârstnice. O situație deosebită o are populația de etnie romă, localizată la nivelul a șase zone diferite din oraș precum Grădiște sau strada Panselelor. Problemele acestora se referă la lipsa locurilor de muncă și dependența de ajutoarele sociale, condițiile improprii și informale de locuire și acces limitat la servicii publice. 

În anul 2012, Serviciul Public Direcţia Protecţie şi Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Municipiului Slatina a identificat lipsa veniturilor, sărăcia și lipsa locurilor de muncă drept principale probleme cu care se confruntă orașul, în special categoriile de persoane vulnerabile precum bătrânii, familiile monoparentale, persoanele cu dizabilități sau persoanele tinere în căutarea unui loc de muncă. Nivelul de dezvoltare al serviciilor sociale la nivel județean este relativ slab, comparativ cu alte județe din România. Slatina este principala destinație pentru cazurile sociale în special în cele care necesită servicii rezidențiale iar potrivit Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Olt, infrastructura nu este suficientă pentru a răspunde tuturor cererilor. Și în ceea ce privește capacitatea instituțională și potențialul de furnizare a serviciilor sociale, județul Olt înregistrează printre cele mai slabe rezultate din Romania potrivit studiului Stadiul dezvoltării serviciilor sociale în 2011, realizat de Institutul IRECSON.

Autoritățile locale au promis că vor cheltui un milion de lei în 2016 pentru extinderea reţelelor de alimentare cu gaze naturale şi electricitate. Suma este prevăzută în bugetul local de venituri şi cheltuieli al Slatinei.

Reprezentare în mass-media

Articol 1

Articol 2

Autor: Ana Dănescu