14 Aug 2016

Tulcea

A. Scurtă descriere a orașului, compoziție etnică 

Orașul Tulcea este un municipiu din România, reședința județului Tulcea. Orașul este situat în partea de sud-est a României, în nordul provinciei istorice Dobrgea, fiind poarta de intrare în Delta Dunării. 

Activitatea economică a oraşului Tulcea este reprezentată de industria metalurgică, de construcţii, construcţii nave, industria prelucrării materialelor de construcţii, industria prelucrării lemnului, industria textilă (confecţii şi pielărie), industria alimentară (peşte, carne, lactate, legume, fructe)

Municipiul Tulcea este unic producător de alumină calcină din țară.

Conform datelor recesământului din octombrie 2011 populația orașului este de 91.875 persoane din care 46.601 femei și 45.274 barbați. Evoluția numărului populației municipiului a fost oarecum constant în ultimii 26 de ani, cu fluctuații minore. Astfel, în anul 1992 orașul număra un număr de 94.847 locuitori, în anul 2000 - 95.114, în anul 2005 - 94.799, în 2011 – 91.875 de locuitori. Populația majoritară este cea românească. În acest sens, ultimele date statistice arată că, dintr-un număr total de 73.707 persoane luate în calcul la nivelul municipiului Tulcea, 61. 451 sunt români, 40 maghiari, 953 romi, 376 ucrainieni, 18 germani, 819 turci, 1.738 ruși lipoveni, 101 tătari, 3 sârbi, 4 slovaci, 15 bulgari, 208 greci, 9 italieni, 6 evrei, 4 polonezi și 35 de armeni. Conform recesământului doar 953 de persone s-au declarat romi, cifra fiind în creștere continuă. Conform aproximărilor populației numărul ar putea fi între 2.000 și 4.000 de persone.

B.Structura ecologică a orașului.

Suprafața municipiului Tulcea este de 19. 999 ha, din care intravilan 1.686 ha, extravilan 18. 313 ha. Are un număr total de 28.189 gospodării. Orașul este împărțit pe 7 coline, toate drumurile ducând către Dunăre, fluviu în jurul căruia s-a constituit așezarea. Zona istorică a orașului este slab reprezentată, monumente importante ale orașului, fiind distruse mai ales în anii comunismului, cu ocazia urbanizării forțate. Se păstrează însă zona de case din cartierul Gloriei sau clădiri representative construite îăn secolul al XIX-lea (Conacul Pașei, Casa Avramide, etc).

Orașul este împărțit în 38 de zone de locuit sau minicartiere împărțite în 5 cartiere (Zona de Nord-Vest, Zona de Sud-Est, Zona Centru, Zona de Sud, Zona de Est) de diferite mărimi și cu număr diferit de locuitori. 

Zona industrială este situată spre exteriorul orașului mai cu seamă în partea de vest, aici fiind construite și fabricile din perioada comunistă. O bună parte din clădirile care au constituit central industrial al Tulcei sunt în paragină. Centrul orașului prezintă zona cea mai importantă comercială a orașului cu diverse magazine și supermarketuri. În zona străzii Babadag s-a construit și singurul mall din oraș: Coral Plaza Mall.

C. Zone sărace

Conform datelor serviciului de asistență socială zonele cele mai defavorizate și cu grad ridicat de sărăcie sunt situate la marginea orașului Tulcea și prezintă un grad ridicat de segregare, excluziune socială, abandon școlar, șomaj, un potențial scăzut în ceea ce privește accesul la serviciile publice și sociale ale diferitelor instituții de la nivel local și județean. Aceste zone sărace sunt: 1. Zona Carierei. 2. Zona 23 August. 3. 23 august. Acestea sunt și zonele locuite cu precădere de personae de etnie romă.

D. Comunități compacte de romi

În cele trei comunități sărace identificate locuiesc și grupurile compacte de romi din orașul Tulcea. Aceste comunități sunt și cele în are gradul de sărăcie, analfabetismul, lipsa mijloacelor elementare de trai sunt cele mai ridicate: Carierei, Taberei-Viitorului, 23 august.

D.1. Zona Carierei

Numele provine de la denumirea unei străzi ca să fie identificată zona, dar mai sunt și alte străzi în aceeași zonă unde locuiesc grupuri compacte de romi și aici vorbim de strada Urzicii, Jupiter, Bogdan-Vodă. Este situată în apropiere de centrul orașului între 500 și 800 metri.

Este un cartier de case, unele sunt construite legal, altele fără autorizație, unele mai îngrijite, altele mai puțin. Strada este asfaltată, există acces la utilități de gen energie electrică, rețeaua de apă, unii sunt racordati la reteaua de canalizare, alții nu. Ca și număr de populație sunt aproximativ 1.500 de persoane, iar veniturile provin din salariile de angajați la Servicii Publice, din munci ocazionale și din munca în străinătate. Există și persoane cu venituri mici sau fără, unii beneficiază de ajutor social și/sau de servicii prin Cantina Municipală și cărora li se asigură două mese pe zi.

D.2. Zona Taberei - Viitorului 

Sunt două străzi unde există o majoritate a populației de etnie romă cu aproximativ 300 de persoane care locuiesc în case, unele din chirpici altele construite din BCA. Și aici ca și în alte părți unele case sunt construite ilegal, pe lângă casele părinților, nu au acte pe locuință și de aici și problema domiciliului în actul de identitate. De cele mai multe ori pentru obținerea unui act de identitate nou sau pentru schimbare se apelează la rude, cunoștințe sau prieteni care îi iau în spațiu, astfel încât să dețină un act de identitate valabil, sau se obțin cărți provizorii de identitate. Strada Taberei este la aproximativ 20 de minute de centrul orașului. Cea mai apropiată piață este la 5-10 minute, la fel cabinete medicale și farmacii, stații de autobuz. Venituri sunt obținute cu preponderență din străinătate și mai puțin din cele ocazionale, din ce știu eu puțini mai sunt cei care colectează fier vechi. Și în această zonă avem beneficiari de ajutor social, cantină municipală, alocație pentru susținerea familiei, indemnizații pentru persoane cu handicap. Locuințele sunt racordate la energie electrică, rețeaua de apă și sunt încălzite cu sobe cu lemne. 

D.3. 23 august

Zona 23 august este singura zonă cu un grup mare compact de romi care au locuințe la bloc. Doar cei din strada Labirintului sunt aproximativ 450-500 de persoane, dar zona cuprinde și strada Miron Costin și strada Eternității, unde de asemenea locuiesc mulți romi. În total aproximativ 1.000 de persoane. Locuințele, în special cele de pe strada Labirintului sunt în general garsoniere cu o cameră sau două. Unele sunt proprietăți personale, altele sunt proprietate de stat pentru care se achită chirie, dar cele mai multe au fost cumpărate. Din cauza neîntreținerii două din cele trei scări se află într-o stare avansată de degradare, pereții necesită reparații, parterul la fel, multe locuințe sunt debranșate de la energie electrică din cauza neplății facturilor, jumătate dintre ele au baie proprie iar ceilalți au o baie comună. Aici predomină veniturile din munci ocazionale în piață, încărcat/descărcat mașini, cules de plante, salarii dar si din străinătate.

this is an image

E. Servicii sociale

În cadrul Direcției de Protecție și Asistență Socială Tulcea, instituție publică aflată în subrodinea Consiliului Local Tulcea, în luna septembrie 2016 se va deschide Centrul de Îngrijire, Supraveghere și Educație Timpurie ”Sibell” unde se preconizează ca cel puțin 20 de copii de etnie romă vor beneficia de servicii. Un număr foarte mare de beneficiari de etnie romă sunt în evidențele asistenței medicale comunitare, aceștia fiind monitorizați de asistenți medicali și mediatori sanitari unele cazuri in colaborare cu asistenti sociali sau inspectorii de specialitate. 

În cadrul DAPS Tulcea serviciile se adresează tuturor categoriilor de persoane: atât persoanelor cu venituri reduse, celor fără locuință, persoanelor dependente de cineva, șomerilor, persoanelor cu handicap, etc. Unul dintre serviciile sociale adresate la nivelul municipiului Tulcea, persoanelor fără venituri este asigurarea hranei prin serviciile acordate de cantina municipală. În ceea ce privește personalul cu atribuții în asistență socială acesta este total insuficient mai ales datorită cadrului legislativ care nu permite angajări, dar și din cauza salarizării, veniturile nefiind unele care să motiveze atragerea de noi persoane care să lucreze în domeniul asistenței sociale. 

Există parteneriate încheiate cu organizații neguvernamentale care au și ca obiect de activitate aspect privind integrarea romilor dar nu la nivel ridicat care să poată contribui la atingerea unor obiective semnificative. Nu sunt foarte multe ONG-uri locale cu activitate în acest sens.

Ca și număr total de beneficiari de servicii și beneficii sociale aceștia sunt, din datele furnizate de DAPS Tulcea într-un număr de aproximativ 4000 de personae.

Din cele 4000 persoane asistate social la nivelul orașului Tulcea, un număr de cca. 40% îl reprezintă personae de etnie romă.

F. Viziune. Documente strategice ale orașului

Municipiul Tulcea are o strategie de dezvoltare locală pentru perioada 2014-2020 unde se abordează liniile generale de acțiune avute în vedere. Nu există un capitol special adresat populației de etnie romă, nefiind evidențiate măsuri strategice avute în vedere pentru asigurarea integrării acestora. Există însă un capitol special care abordează problemele asistenței sociale dar doar în ceea ce privește obiective generale pe termen lung fără a fi detaliate măsuri concrete avute ăn vedere pentru dezvoltarea acestor servicii la nivelul municipiului Tulcea.

Reprezentare în mass-media

Articol 1

Articol 2

Articol 3

Autor: Paul Tocanie