09 May 2016

Iași

Municipiul Iași (istoric Iassi, Іашіі, Iașii) este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-estul României. Iași a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916-1918.

În prezent, Iaşul este un oraş multicultural unde, conform recesământului Populaţiei din 2011, convieţuiesc 1.376 de romi, 51 de ucraieni, 197 ruşi lipoveni, 178 greci, 215 evrei, 12 armeni, 80 de germani, 55 turci, 101 maghiari, 61 italieni şi, mai ales pe perioada studiilor universitare, numeroşi studenţi arabi.

A. Scurtă descriere a orașului Iași, compoziție etnică

“Municipiul Iași (istoric Iassi, Іашіі, Iașii) este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-estul României. Iași a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916-1918.

Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii, de această dată.

În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale. După căderea comunismului, orașul a rămas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, dupǎ București.

Prin extinderea lui, Iașul este legendara urbe a celor 7 coline Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina și de pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.” (1) 

Iași este centrul cultural, economic, comercial, religios și academic al Moldovei. Aici funcționează Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, una din cele mai prestigioase şi vechi instituții academice din România, precum și alte patru universități publice (Universitatea ”Gheorghe Asachi”, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Gh. T. Popa”, Universitatea de Arte ”Gheorghe Enescu”, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad”), dar și șapte particulare (Universitatea ”Petre Andrei”, Universitatea ”Mihail Kogalniceanu”, Universitatea Apollonia).

Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) și industria alimentară. Sectorul bancar și cel al informației au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci (BCR, ING, BRD, Raiffeisen, Transilvania, Alpha, Carpatica, Garanti) și companii de software (Continental, Amazon Development Center, Premium Softwares, Mind Software, SCC Services, Greensoft) fiind prezente în oraș.

Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând numeroase centre comerciale (Iulius Mall, Moldova Mall, Ansamblul Palas, Felicia Shopping Center, Era Shopping Center, Hala Centrală, Axa Niciman etc.) și mai multe hyper și supermarket-uri (Metro, Selgros, Carrefour, Kaufland, Auchan, Billa, Lidl, Praktiker, Dedeman, Arabesque, Baumax, Mobexpert, Mr. Bricolage). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Maximall, Green Plaza Iași etc.).

În prezent, Iaşul este un oraş multicultural unde, conform recesământului Populaţiei din 2011, convieţuiesc 1.376 romi, 51 ucrainieni, 197 rusi-lipoveni, 178 greci, 215 evrei, 12 armeni, 80 germani, 55 turci, 101 maghiari, 61 italieni şi, mai ales pe perioada studiilor universitare, numeroşi studenţi arabi.

Potrivit datelor prezentate de Institutul National de Statistică (INS), Direcția Județeană de Statistică Iași, în urma Recensamantului Populației și Locuințelor realizat în anul 2011, la data 20 octombrie 2011, populația stabilă din județul Iași era de 772.384 de persoane, un procent de 50.6% fiind femei, populatia stabilă a municipiului Iași fiind de 290.422 de persoane și era al patrulea oraș ca mărime din România. Comparativ cu recensamantul anterior, la Iași sunt cu 44.562 mai puțin ieșeni. Zona Metropolitană Iași, care include 13 localități învecinate, avea o populație de aproximativ 400.000 de locuitori, iar la ultimă estimare, de la 1 ianuarie 2015, avea o populație de 357.192, fiind al doilea după București.

Componenţa etnică a Iaşului este dominată categoric de români, în număr de 258.296 (88,93%), urmaţi apoi de cei 1376 de romi (0,47%), 215 evrei (0,07%), 197 de ruşi lipoveni (0,06%), 178 de greci (0,06%), 101 de maghiari (0,03%), 1.506 de cetăţeni aparţinând altor etnii, în timp ce un număr consistent de locuitori, 28.553, adică 9,83% din populaţia oraşului, nu au dorit să-şi precizeze apartenenţa etnică. Dintre cultele religioase, de departe cel mai bine reprezentat este cel ortodox, 245.183 de ieşeni (84,42%) aparţinând acestei confesiuni. Romano – catolici se declară 8.661 de ieşeni (2,98%), 1.390 de locuitori sunt creştini după evanghelie (0,48%), 1.018 penticostali (0,35%), 605 musulmani (0,20%), 555 creştini de rit vechi (0,19%), 2.523 de altă religie (0,86%). Un număr de 381 de ieşeni nu au nici o religie (0,13%), 800 sunt atei (0,27%), iar 29.304 de ieşeni (10,09%) nu şi-au precizat apartenenţa religioasă. În ceea ce priveşte nivelul de educaţie, ieşenii care au absolvit liceul au ponderea cea mai ridicată, fiind în număr de 85.866 (29,56%), urmaţi de cei cu studii superioare, 80.615 (27,75%), absolvenţi de învăţământ profesional şi de ucenici, 31.941 (10,99%), gimnazial, 31.892 (10,98%), primar, 16.714 (5,75%), învăţământ postliceal şi de maiştri, 12.875 (4,43%). Dintre ieşenii intervievaţi, 814 (0,28%) s-au declarat analfabeţi, iar 2.239 (0,77%) nu au absolvit nicio şcoală.

B. Structura ecologică a orașului Iași

Orașul se întinde pe o suprafață de 93,91 m², fiind format din 18 cartiere dispuse între cele 7 coline, iar râul Bahlui traversează în diagonală (nord-vest sud-est) orașul.

Cartierele din Municipiul Iași:

  • Nord: Copou, Ţicău, Manta Roşie, Sărărie, Podu de Fier, Independenţei,
    Agronomie, Târgu Cucului
  • Est: Tudor Vladimirescu, Bucşinescu, Tătăraşi Nord şi Sud, Oancea, Dispecer, Grădinari, Moara de Vânt, Ciurchi, Metalurgie, Aviaţiei, Ţuţora, Obreja, Zona Industrială
  • Sud: Baza 3, Bularga, Bucium, Socola, Frumoasa, Clopotari, Poitiers-Siraj, Manta Roşie, Podu Roş, Dimitrie Cantemir, Ţesătura, Nicolina1 şi 2, C.U.G. 1 şi 2, Galata1 şi 2, Podu de Piatră, Zona Industrială Sud
  • Vest: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ţigarete, Gară, Dacia, Zimbru, Bicaz, Minerva, Olimp, Păcurari, Canta, Păcureţ, Moara de Foc, Arcu
În viitorul apropiat vor fi terminate câteva cartiere de lux, situate în special in zonele periferice ale oraşului.

Centrul istoric al municipiului Iași se întinde începând cu pietonalul Lăpușneanu (din zona Piața Mihai Eminescu), Piața Unirii, Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, Piața Palat cu Parcul Palatului Culturii. Această zonă cuprinde numeroase edificii istorice, culturale și administrative ale municipiului Iași.

Strada Lăpuşneanu, iniţial denumită Uliţa Sârbească, a fost una dintre cele mai circulate artere ale Iaşului. Acest fapt se datora, în mare măsură, magazinelor şi localurilor elegante care, prin mărfurile lor de calitate atrăgeau permanent clienţii şi ofereau bună dispoziţie. Strada Lăpuşneanu făcea, cu două secole în urmă, deliciul împătimiţilor de cumpărături. Ca un veritabil mall, oferea celor interesaţi cele mai tentante mărfuri. Celebre în epocă prin produsele lor savuroase erau cofetăriile de pe strada Lăpuşneanu. Demolările din perioada comunistă au lăsat strada Lăpuşneanu precum o dantură cu dinţi lipsă. Municipalitatea a anunţat un proiect de regenerare urbană, dar acesta întârzie să se materializeze. Strada şi-a pierdut strălucirea şi funcţionalitatea de altădată. Pentru vizitatorii care nu îi ştiu istoria, strada Lăpuşneanu pare un loc obişnuit.

Piata Unirii din Iași se află situata în centrul orasului, fiind un punct de referință al acestuia. Piața Unirii din Iași se află la intersecția dintre bulevardul Stefan cel Mare, strada Alexandru Lapușneanu și strada Cuza Voda. În interiorul Pietei Unirii din Iași se află asezată statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, unul dintre monumentele istorice marcante ale orasului și regiunii. Acest loc este unul dintre simbolurile reprezentative ale țării, fiind locul în care s-a dansat pentru prima oară Hora Unirii, cu ocazia unirii Moldovei cu Tara Românească, în data de 24 ianuarie 1859. În zonă, mii de oameni se adună an de an pentru a celebra ziua Unirii, dansând și bucurându-se împreună. 

În urmă cu patru secole, Bulevardul Ștefan Cel Mare și Sfânt era o uliță boierească, iar mai apoi o arteră preponderant comercială, încărcată de băcănii și dughene grecești, din care se oferea trecătorului tot belșugul Europei. Astăzi, din cauza sistematizărilor succesive, fosta Uliță Mare nu mai are nimic din strălucirea de odinioară. Pentru a înțelege în ce trend ar trebui să se încadreze devenirea urbanistică și peisagistică a acestei zone, trebuie făcuți câțiva pași în trecutul încărcat de istorie al acestei foste artere principale ale Iașului. Bulevardul Ștefan Cel Mare și Sfânt din centrul orasului s-a transformat azi, într-o zonă pietonală de tip piațetă, cu pavaj din granit gri, cu inserții de marmură albă și neagră. Pietonalul va avea rolul de a pune în valoare monumentele aflate pe bulevardul Stefan cel Mare, pornind de la Teatrul National, Catedrala Mitropolitană, Catedrala Romano-Catolică sau Palatul Roznovanu și terminând cu biserica Trei Ierarhi, casa Dosoftei şi palatul Culturii.

Centrul civic al orasului se află de-a lungul străzii Anastasie Panu cuprinzând mai multe instituții publice (Instituția Prefectului, Palatul de Justiție și Consiliul Județean Iași), instituții culturale (Palatul Culturii, Casa Dosoftei, Teatrul Luceafărul), instituții de educație (Universitatea Petre Andrei și Liceul Teoretic Vasile Alexandri), hoteluri (Moldova și Europa) și centre comerciale (Moldova Mall și Hala Cetrală) şi bănci.

Instituțiile administrative se regăsesc în centru orașului, în Palatul Roznoveanu este Primăria Municipiului Iași, în casa pătrată se regăsește Instituția Prefectului și Consiliul Județean Iași, alături Banca Națională; înstituțiile culturale sunt complexul muzeal Unirea în Palatul Culturii, Teatrul Național Iași, Muzeul Unirii; instituțiile religioase: Mitropolia Moldovei și Bucovinei, sediul Arhiepiscopiei Catolice a Iașilor.

În municipiul Iași nu se poate vorbi de cartiere rezidențiale, acestea regăsindu-se mai mult în zona metropolitană (cartierul Vișoianu), ci de asansambluri de blocuri rezidențiale- yone rezidenţiale (Dream Village, Greean Park, Coupou Bellevue, Nova Dacia, Belle View).

C. Zone sărace

Cartierele sărace și rău-famate din Iași sunt foste cartiere muncitorești precum: Cartierul Dacia care este celebru pentru maşinile sale vechi abandonate pe trotuare şi parcări de ani de zile; Bularga, plin de maidanezi, oameni ai străzilor şi containere din care se revarsă gunoiul. În zonă există şi numeroşi băieţi de cartier care îi hărţuiesc pe elevii de liceu, cerându-le bani de buzunar; Cartierul Păcurari, numit de localnici „Păcureţ”, este cel în care se raportează cele mai multe infracţiuni, în special furturi, arată un studiu realizat de Asociaţia de protecţie a drepturilor romilor „PAKIV”, în Păcurari locuiesc foarte mulţi romi ursari şi căldărari care au mari probleme de integrare socială; „Dallas” din cartierul Mircea cel Bătrân (unde romii şi-au ridicat locuinţe fără autorizaţii); Baş Ceauş (Tătăraşi), zona blocurilor de nefamilişti din Cantemir sau cartierul Frumoasa.

this is an image

În general, zonele sărace din municipiul Iași se află preponderant în cartierele muncitorești, în zonele unde sunt fost camine de nefamiliști ale marilor întreprinderi, sau locuințe sociale închiriate de la primărie. Amintim aici Blocurile M din cartierul Cantemir, căminele de nefamiliști din Bularga, zona caselor naționalizate din strada Păcurari, Cuza Vodă și Golia, zona Frumoasa și zone din cartierele Alexandru Cel Bun, Dacia, Mircea Cel Bătrân, Păcurari.

D. Comunități compacte de romi

Zonele compacte cu romi din municipiul Iași se regăsesc în Dallas-Șes Bahlui-Cicoarei, Baș Ceauș-Pădurii, Păcureț, ANL Metalurgiei, blocurile de nefamiliști din Bularga, Copou strada Ștefan cel Mare, Ipsilanti-Sfântul Andrei, identificate și de Direcția de Asistență Comunitară Iași și blocurile M din Cantemir (M1, M2, Becebal 1), Cuza Vodă-Golia, strada Păcurari, Țicău, Frumoasa.

Cele mai multe zone compacte cu romi se află în zonele sărace, singura zonă unde romii au o situație mai bună este în Metalurgie ANL deoarece aceștia sunt chiriași în locuințe ale primăriei și majoritatea au sunt angajați sau sunt întreprinzători particulari.

Romii se regăsesc în toate cartierele orașului doar că sunt dispersați printre majoritari.

D1. Comunitatea ANL Metalurgie (cartier Metalurgie) compactă de romi din zona blocurilor este situată pe Bulevardul Chimiei de la nr. 59 la 103, delimitată între râul Bahlui (Blv. Chimiei), str. Vasile Lupu, Strada Grădinari și pârâul Ciric. Zona blocurilor ANL Metalurgie au fost contruite la marginea estică a orașului spre satul Dancu, pe malul stâng al Bahluiului, pe fosta zonă a serelor primăriei. Inițial în anul 2004 au fost date în folosință 4 blocuri ANL apoi în anul 2010 au fost date în folosință alte 11 blocuri ANL tinerilor pe criterii sociale. Comunitatea compactă de romi este compusă din aproximativ 40 de familii, cu un număr aproximativ de 150 persoane și un număr aproximativ de 50 copii sub 14 ani.

D2. Comunitatea compactă de romi Baș Ceauș este situată în zona vestică a cartierului Tătărași și este compusă din străzile Tătărași 15-43, Maior Popescu Erimia, Pădurii, Baș Ceauș și prin extindere Hotin, Spancioc, Vântu 6-14. În comunitate locuiesc 38 de familii extinse (gospodării), în total peste 200 de persoane. Comunitatea se încadrează în aspectul general al zonei cu case, diferențiere făcând doar casele naționalizate neîntreținute închiriate de la primărie.

D3. Cartierul Bularga din Iași este localizat în zona sudică a orașului, între Șoseaua Chișinăului și Bulevardul Socola. Șoseaua Bucium străbate cartierul longitudinal. Denumirea cartierului este dată de numele unor persoane înstărite care au locuit, cândva, în zona. Cartierul Bularga se află la începutul zonei industriale din oraș, fiind o zonă tampon, un cartier muncitoresc cu multe cămine ale fostelor intreprinderi. Zona compactă de romi cuprinde străzile: Atelierului, Butnari, Alexandru A. Teodoreanu, Vlădiceni, Bucium, Bularga, Mihail Sturza, Cronicar Mustea, Mitropolit Varlaam, Iarmaroc, Veniamin Costache. Romii din Bularga locuiesc printre majoritari dar cei mai mulți locuiesc în căminele de nefamiliști ale fostelor întreprinderi din zonă. În cartier există un număr de 10 foste cămine de nefamiliști unde trăiesc majoritatea romilor. Căminele sunt localizate pe străzile Bularga, Mitropolit Varlaam și M. Sturza. Conform datelor colectate comunitatea numără aproximativ 330 gospodării, aproximativ 1.300 de persoane, dintre care 600 sunt copii sub 14 ani și 150 de persoane peste 65 de ani.

D4. Cartierul Cantemir din Iași este localizat în zona centrală a orașului, între Șoseaua Nicolina, Bulevardul Nicolae Iorga și râul Bahlui. Bulevardul Cantemir străbate cartierul longitudinal și-l împarte în două. Cartierul Cantemir este printre cele mai vechi din oraș, cu o populație îmbătrânită și locuințe vechi. Zona compactă de romi cuprinde căminele de nefamiliști de pe străzile: Decebal și Romană. Romii din Cantemir locuiesc printre majoritari dar cei mai mulți locuiesc în căminele de nefamiliști M1, M2 și din Decebal. Locuințele din Decebal 1 în care locuiesc romii sunt racordate la utilități. O parte dintre gospodării nu sunt racordate la rețeaua de gaze naturale, încălzirea locuințelor făcându-se în sistem centralizat, cu surse electrice sau sobe, iar gătitul se face la aragaze cu butelii. O mică parte dintre locatari au reușit să achiziţioneze câte 2 camere pe care le-au transformat în locuințe cu bucătărie și baie proprie, tip apartamente cu o cameră.

În blocurile M1 și M2 baia este folosită în comun iar camera unică servește și pe post de bucătărie. În zona căminelor cartierul are aspect de ghetou. Situatia juridică a spațiilor de locuit este foarte diversă, încă nu există o statistică foarte clară a proprietăților. Majoritatea dintre locatarii căminelor sunt proprietari, iar alții sunt chiriași.

D5. Comunitatea compactă de romi din zona Sfântul Andrei-Ipsilanti este situată în zona centrală a municipiului și este compusă și delimitată de străzile Sfântul Andrei, Bălți, Morilor, Alexandru Ipsilanti Vodă, Inacu Bacalu, Gospodari, Funcționari și stradela Alexandru Ipsilanti Vodă. În comunitate locuiesc 50 de familii extinse (gospodării), în total peste 230 de persoane.
Comunitatea se încadrează în aspectul general al zonei cu case proprietate privată sau chiriași ai primăriei.

D6. Comunitatea de romi din Cartierul Păcureț se situează la periferia nord-vestică a municipiului Iași, având ca limite cartierul Păcurari, Drumul European 58 și comuna Rediu. Populația de etnie romă este concentrată pe străzile: Șoseaua Rediu, Stradela Rediu, Păcureț, stradela Păcureț, Fundac Păcureț, Rediu Tătar, Movila Păcureț și Crizantemei, iar printre romi sunt integrate câteva familii nerome. Zona cartierului Păcureț este relativ izolată de cartierul Păcurari, accesul făcându-se pe trei străzi (Strada și stradela Rediu și stradela Păcureț) dinspre șoseaua Valea Rediului. Strada Movila Păcureț se ințeapă în șoseaua Păcurari (E85).

Zona este cu casele înghesuite cu mai multe construcții în aceeași curte, cu spații mici pentru grădină. Zona frapează prin construcțiile noi, moderne în contrast cu casele dărăpănate.

D7. Între cartierul Dacia şi satul Miroslava se află Zona Şes Bahlui. Pe uliţa din Dallas, casele de Ev Mediu contrastează cu blocurile ce se văd în ceaţă pe partea stângă, din cartierului Dacia. Toate casele sunt aşezate liniar, sub poalele dealului, câte una pe rând, încercând parcă să nu ocupe prea mult spaţiu. Zona se extinde apoi după ștrandul municipal pană la râul Bahlui și cuprinde în totalitate strada Cicoarei, strada professor Ernest Ungureanu, strada Ioan D. Pastia, strada professor Alexandru Bărbat. Comunitatea cuprinde un număr aproximativ de 300 gospodării, cu peste 1.500 de persoane, cu aproximativ 600 de copii sub 14 ani și 70 de persoane peste 65 de ani.

D8. Comunitatea Ștefan cel Mare - Copou este situate în zona de nord a municipiului Iași în cartierul Copou și este compusă și delimitată de Șoseaua Ștefan cel Mare 02-40 și Șoseaua Sărărie 69-73. În comunitate locuiesc 20 de familii extinse (gospodării), în total peste 80 de persoane. Comunitatea se încadrează în aspectul general al zonei cu case proprietate privată sau chiriași ai primăriei, diferențiere făcând doar casele naționalizate neîntreținute închiriate de la primărie, care se află în spatele caselor îngrijite.

D9. O zonă importantă unde domiciliază o comunitate conpactă de romi este zona istorică a orașului Iași Cuza Vodă – Golia. În zonă locuiesc peste 30 de familii de romi, unii proprietari pe clădiri dar majoritatea chiriași în casele/blocurile naționalizate aflate în proprietatea primăriei.

E. Servicii sociale

În cadrul Primăriei Iași funcționează Direcția de Asistență Comunitară care furnizează următoarele servicii: serviciul de autoritate tutelară, protecția minorilor și a familiei, serviciul alocații și indemnizații pentru copiii, serviciul social, prestări servicii, gratuități, facilități, serviciul resurse umane. Fiecare serviciu din cadrul DAC are în subordine diferite centre, cămine sau cantine, cum ar fi Centrul de zi pentru vârstnici Alexandru cel Bun și Vovidenia, Centru de zi pentru persoane cu deficiențe de auz și vorbire, Centru social de urgență pentru recuperare și integrare C. A. Rosetti, căminul de bătrâni sf. Constantin și Elena, căminul de pensionari sf. Cuvioasa Paraschiva, cantina de ajutor social, centru de zi Prichindel, adăpostul de noapte.

În această structură foarte largă lucrează aproximtiv 50 de angajați cu atribuții de asistență social, majoriattea fiind implicați și în munca cu persoanele de etnie roma asistate social. În cadrul Primăriei Iași există un expert cu probleme de romi, un inspector la serviciul de alocații și indemnizații, 2 mediatori sanitari, toți de etnie roma.

Direcția de Asistență Comunitară din cadrul Primăriei Iași are parteneriate în domenii vaste ale asistenței sociale cu un număr de 16 ONG-uri. Direcția de Asistență Comunitară din cadrul Primăriei Iași colaborează în domeniul romilor cu diferite ONG-uri cum ar fi: Asociaţia Star of Hope, Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, Asociaţia „Surâsul Albastru”, Asociația PROROMA, Fundația Iosif, Fundația Alături de Voi, Salvați Copiii, Fundația Solidaritate și Speranță, e.t.c.

Formele de ajutor social din cadrul primăriei Iași sunt venitul minim garantat (VMG), alocațiile de susținere și indemnizațiile familiale și ajutorul de incălzire.
Conform estimărilor directorului adjunct D.A.C. aproximativ jumătate din totalul beneficiarilor V.M.G. și a alocațiilor de susțenere sunt romi (declarați sau nedeclarați).

F. Viziune. Documente strategice ale orașului

Documentele strategice ale municipiului Iași sunt:

  • Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creștere Iași - 2009 – 2015
  • Strategia de Dezvoltare Economico-Socială Durabilă a Municipiului Iași – Orizont 2020
  • Strategia de Dezvoltare Socio-Economică Durabilă a Municipiului Iași pentru perioada 2014-2020
În niciunul dintre aceste documente nu se vorbește despre romi, romii fiind incluși într-un cadru lărgit de grupuri vulnerabile, populație defavorizată socio-economic.

Toate documentele strategice nu prevăd măsuri specifice pentru romi, motivaţia fiind că orice strategie este fundamentată pe statistici oficiale iar cifra rezultată în urma ultimului recensământ nu necesită măsuri speciale. O altă explicaţia este legată de abordarea de tip mainstream. 

Reprezentare mass-media:

Articol 1

Articol 2

Articol 3

 (1) http://iasi-7coline.blogspot.ro/p/video-vechiul-iasi.html