23 Nov 2016

Turda

A. Scurtă descriere a oraşului, compoziţia etnică

Oraşul Turda, este situat în apropierea oraşului Cluj-Napoca, la 32 de km sud față de acesta, aşezat pe malul râului Arieșului, la punctul de legătură dintre Munţii Apuseni şi Câmpia Transilvaniei.

Turda este un oraş cu o istorie deosebită, fiind pusă în valoare în ultimii ani. De altfel un oraş industrial cu peste o sută de ani, ce are tradiţie în domenii precum industria materialelor de construcţii (sticlă, porţelan, ciment) sau industria chimică, dar şi multe altele. Important nod rutier şi cu o activare turistică crescută (Băile Sărate sau Salina Turda).

Conform recensământului din 2011 populaţia oraşului este de 47.744 de persoane, din care 24.860 femei şi 22.884 bărbati. Populaţia majoritară fiind română - 36.785 de persoane, urmaţi de maghiari - 3.905 de persoane şi de romi cu un număr de 2.603 de persoane. Populaţia este în scădere faţă de recensământul precedent cu 11.649 de persoane.

Conform recensământului din Turda 2.603 de persoane s-au declarat romi, cifra fiind în continuă creştere. Conform aproximărilor populaţiei cifra ar putea fi între 7.000 şi 8.000 de persoane.

B. Structura ecologică a oraşului

Oraşul se întinde pe o suprafaţă de 91,6 km2. Centrul oraşului este reprezentat de arhitectura de stil gotic sau cea de stil renascentist regăsite în partea veche a oraşului. Acesta se încadrează în categoria centrelor cu tradiţie urbană din Transilvania. Există pentru o perioadă lungă de timp, dovezi de continuitate ale culturii civice din Turda, nevalorificate încă. Centrul găzduieşte zona administrativă şi economică a unor instituţii şi firme. Turda are o importantă zonă rezidenţială cu case şi vile cu statut ridicat dar şi zone mai sărace.

Oraşul este împărţit în 8 cartiere de diferite mărimi şi cu număr diferit de locuitori. Râul Arieş a fost o graniţă naturală importantă a oraşului ce nu a permis dezvoltarea la sud de acesta. (zonă mai joasă inundata de râul Arieş în mod repetat) Oraşul vechi sau Turda Veche (care este centrul vechi şi administrativ actual) a avut o evoluţie înspre nord, singura posibilă. Cartierul Turda Nouă este cel mai bun exemplu în acest sens. Apoi, în perioada de glorie a regimului comunist, deceniile ’70 şi ’80 au reprezentat dezvoltarea oraşului la sud de râul Arieş. S-au construit micro-cartierele Micro I, II,I II şi IV, cartiere muncitoreşti socialiste. Acestea sunt cunoscute ca făcând parte din cartierul Oprişani. Tot în această perioadă, datorită extinderii localităţii, Comuna Poiana devine cartier al Turzii. Poştarât, Hărcana, Sf. Ioan, Petrilaca devin cartiere ale Turzii după 1989.

Zona industrială s-a dezvoltat de-a lungul timpului la periferia oraşului la sud de râul Arieş. Astăzi, este în bună măsură o ruină, se învecinează cu centrul oraşului şi cartierul Oprişani de-a lungul străzii 22 Decembrie 1989.

Zona cea mai importantă comercială a oraşului, istoric, este centrul oraşului cu zone pietonale, piaţă agroalimentară şi magazine. Aceasta zonă a fost dublată de dezvoltarea cartierelor de blocuri Micro din Oprişani, constituindu-se într-un centru comercial secundar, care şi-a mărit importanţa deoarece, în ultimii ani, au apărut mai multe hipermarketuri.

C. Zone sărace

Neavând posibilitatea să identific în mod oficial zonele sărace cu date confirmate de conducerea Serviciului Public de Asistență Socială Turda am avut posibilitatea de a realiza informal această confirmare. Zonele cele mai defavorizate şi cu grad ridicat de sărăcie, abandon şcolar, şomaj şi cu o bună parte a persoanelor asistate social sunt:

  • Comunitatea Margaretelor de pe strada Margaretelor din Cartierul Poiana, Blocurile sociale din Oprişani.
  • Bloc L 105 pe strada Calea Victoriei nr. 132
  • Bloc ELTA pe strada Tineretului nr. 28 - 30, în Zona Industrială
  • Comunitatea Fabrici pe strada 22 decembrie 1989, nr. 8 – 12
  • Comunitatea Teclu (Soolvoi), strada Nicolae Teclu
  • Comunitatea Colonia Cimentul, strada Arieşului şi în Zona Centru Vechi 7
  • Comunitatea Barbu Lautaru, strada Barbu Lautaru si Labirint

D. Comunităţi compacte de romi

D.1. Comunităţile menţionate reprezintă pungi de sărăcie şi sunt locuite în cea mai mare parte de romi. Din cele şapte comunităţi două au o istorie de cel puţin o sută de ani, iar restul ţin de o dată mai recentă şi sunt legate de dezvoltarea industrială a perioadei comuniste şi mai ales au devenit comunităţi compacte de romi dupa anul 1989.

this is an image

D2.1. Comunitatea Margaretelor

Este una din cele mai vechi comunităţi de romi din Turda. Este o comunitate compactă şi se află în centrul cartierului Poiana pe partea stângă a drumului european E60 ce duce la Târgu Mureş. Cartierul Poiana a fost o comună asimilată în perioada industrializării oraşului Turda, intrând în componenţa sa o dată cu dezvoltarea Cartierelor Micro I, II, III ș i IV construite dupa 1968. Cartierul Poiana pare a fi mai degrabă o zonă rurală, cu case individuale, modernizat pe alocuri. Comunitatea de romi de pe str. Margaretelor se află în vecinătatea şcolii şi a majorităţii magazinelor. Comunitatea este destul de întinsă, şirul de case din partea stânga doar se întrezăreşte. Sunt 230 de case şi aproximativ 1. 200 de persoane, locuirea este un mix între case stabile obişnuite cu curţi îngrădite, dar şi case mici lipite unele de altele - unele sunt cocioabe. Infrastructura există în toată comunitatea şi este nou construită. Comunitatea de romi este vizibilă şi accesul este direct din drumul european E60. Mijoacele de transport în comun opresc în staţia din faţa şcolii, în imediata vecinătate a comunităţii de romi. Autobuzul local face cursa regulată între gara din Câmpia Turzii şi centrul oraşului Turda. Din anul 2011 funcţionează singurul Centru comunitar de igienă şi sănătate ce există în comunităţile de romi din Turda.

D.2.2. Bloc L 105, Str. Calea Victoriei, nr. 132.

Este un bloc social ce se află în vecinătatea magazinului Kaufland din Turda, într-un grup de alte blocuri de patru etaje, înconjurat de spaţii verzi şi locuri de parcere. Comunitatea nu este vizibilă, dar nu este ascunsă. Ca simplu trecător nu ai cum să realizezi că este un bloc de romi. Calitatea construcţiei şi a infrastructurii este asemănatoare cu a celorlalte blocuri din zona. Destinaţia iniţială (1968 -1969) a fost de locuinţe sociale. O cameră de 3m2 pe 4m2, cu toalete şi băi comune pe fiecare nivel. În anul 2000 a existat o reabilitare totală a blocului şi s-au adăugat o bucatărie şi o baie mică cu duş. Există 64 de locuinţe, iar numărul romilor depăşeşte cifa de 320 de persoane. Este un bloc locuit şi de ne-romi, cei mai mulţi sunt proprietari ai locuinţelor.

D.2. 3. Bloc ELTA (Electroceramica), Str. Tineretului, numerele 28-30.

Este un bloc social ce se află în vecinătatea celui mai frumos parc din Turda. Este situat într-un şir de alte blocuri construite la începutul anilor ‘70 de către întreprinderile din Turda. Celelalte blocuri par a fi la fel de degradate în exterior, dar au un confort sporit. Locatarii mereu se plâng de disconfortul creat de comunitatea de romi din zonă. Comunitatea este foarte vizibilă deoarece locuitorii pot petrece timp în parc. Pereţii blocului sunt afumaţi, folosesc sobe cu lemne deoarece nu există gaz. În jurul blocului este gunoi menajer cu toate că, la nici 50 m, există două containere de gunoi. Blocul pare devastat. Există 60 de locuinţe iar numărul romilor depăşeşte cifa de 300 de persoane. Blocul este locuit şi de ne-romi, cei mai mulţi proprietari ai locuinţelor.

D.2.4. Comunitatea Fabrici, strada 22 Decembrie 1989 (numerele 8-12).

Comunitatea se află în zona industrială, în vecinătatea altor două comunităţi de romi, Teclu (Soolvoi) şi Colonia Ciment. Sunt cele trei comunităţi de romi izolate din Turda, dar comunitatea Fabrici este cea mai apropiată de centrul oraşului şi se află la şosea. Strada 22 Decembrie începe din drumul european E 60 şi se termină la unitatea militara din Turda. Este o şosea de trafic greu înspre şi dinspre autostrada Transilvania, ce trece prin dreptul comunităţii. Totul este gri. Fabrica de ciment din vecinatate şi-a lăsat urme vizibile în toată zona. Chiar dacă mai are o mică activitate, fabrica de ciment, nu mai produce suspensii în atmosferă, praf de ciment. Toate clădirile din zonă au acest aspect, chiar şi cele din centrul vechi al oraşului (urme vizibile au mai rămas în special pe acoperişul clădirilor). Curţile sunt neasfaltate, nu există alei, în zona de intrare există zgură mărunţită. Cei mai mulţi dintre romi sunt foşti angajaţi ai întreprinderilor din zona industrială ce nu şi-au mai găsit locuri de muncă sau resurse de a se muta din zonă. Fiind fostă colonie de muncitori ei sunt vizibil afectaţi de săracie. Există aproximativ 70 de gospodării iar numărul romilor depăşeşte cifra de 320 de persoane. Există şi ne-romi cei mai mulţi sunt proprietari ai locuinţelor.

D.2.5. Comunitatea Teclu (Soolvoi), strada Nicolae Teclu

Comunitatea este una compactă, izolată în centrul zonei industriale, ascunsă de privirile trecatorilor. Comunitatea Teclu este cea mai mare şi mai săracă comunitate de romi din Turda. În comunitate se poate ajunge din strada 22 Decembrie. Strada Nicolae Teclu străbate zona industrială pe toată laţimea ei trece tangenţial prin comunitatea de romi Colonia Cimentul şi se intersectează cu şoseaua de centură a orasului Turda. Ca şi simplu trecător nu observi decât un drum care duce nicăieri. Strada Teclu este un drum betonat ce facea legatura între fosta fabrica chimică şi restul zonei industriale. Astăzi este un drum greu circulabil datorită gropilor adânci şi a canalizării degradate din zonă. Fiind o zonă industrială veche şi nefuncţională, situaţia proprietăţilor este incertă sau litigioasă, spaţiul pare al nimanui. Dacă la intrare pe strada Teclu în partea stângă există o pistă betonată plină cu gunoaie de toate felurile pe care deja există vegetaţie, în partea dreaptă mai funcţionează o secţie a fostei fabrici chimice. Acestea camuflează zona. Comunitatea s-a extins în mod treptat dupa 1989, iar din 2000 este în această formă. Distanţele pâna la şcoală sau până la medicul de familie sunt mari şi nu există transport regulat local în apropiere. Comunicarea cu lumea exterioara este minimă. Există peste 260 de gospodării şi peste 1.800 de persoane.

D.2.6. Comunitatea Colonia Cimentul, strada Arieşului

Comunitatea de romi Colonia Cimentul mai este cunoscută şi sub denumirea Arieşului, sau Cârpici. Denumirea de Cârpici vine de la fostul pâlc de case de pământ ce exista înainte de inundaţiile din 1975, când digul râului Arieş a cedat şi a inundat toată zona. Fabrica de ciment din Turda şi-a construit propria colonie de case şi doua blocuri, unde au locuit angajaţii întreprinderii. Cele trei bărăci în care locuiesc astăzi romi, existau înca de după cel de-al II-lea Razboi Mondial când funcţiona o subunitate militară. Acest model de baracă, tip dormitor, a fost multiplicat şi în zona Teclu dar şi în colonia Fabrici. Colonia Cimentul este formată din străzile Arieşului, Zidarilor, Chimiştilor şi capătul străzii Nicolae Teclu. Zona coloniei de romi este concentrată înspre malul Arieşului şi depozitul de deşeuri toxice ale fostei uzine chimice. De-a lungul timpului o parte din romii din această colonie au reuşit să cumpere casele din vecinătate. Nu poţi distinge între casele de romi si ne-romi. Par a fi perfect integraţi. Zona cea mai săraca rămâne cea a bărăcilor şi a construcţiilor adiacente. Zona este periferica oraşului, la capătul zonei industriale. Singura ieşire directă e în şoseaua de centură. Zona nu poate fi vazută în nici un fel. Nu există mijloace de transport în comun. Dincolo de problemele locuirii comunitatea de romi de aici, dar nu numai ei, suferă din cauza deşeurilor toxice depozitate aici. Există aproximativ 70 de gospodării şi peste 300 de persoane. Cele patru bărăci sunt locuinţe sociale.

D.2.7. Comunitatea Barbu Lăutaru cuprinde străzile Barbu Lăutaru și Labirint.

Se găsește în zona periferică centrului oraşului Turda, la mai puţin de 500 de metri de Teatrul Municipal, pe drumul care urcă spre Salina Turda. Este o comunitate vizibilă şi foarte veche. Are mai mult de 100 de ani de când există. Este destul de cunoscută la nivel local deoarece romii din această comunitate au fost muzicanţi vestiţi şi mai nou florari sau florărese. Locuinţele sunt aşezate ca într-un amfiteatru. Cele mai vechi locuinţe sunt într-o stare avansată de degradare. Începi să urci pe drumul ce duce înspre Băile Turda şi spre Salină, iar la primul colţ de stradă începe comunitatea de romi. Ca să intri în comunitate trebuie să urci o pantă abruptă, iar în interiorul comunităţii nu sunt drumuri. Doar poteci printre locuinţe, trepte care şerpuiesc ca într-un labirint. Comunitatea nu este foarte mare, nu te poţi pierde, dar este foarte interesantă dispunerea pe terase a caselor. O imagine destul de romantică dacă nu ar exista situaţii dramatice ale unora dintre romi. Avantajele acestei comunităţi sunt stabilitatea foarte mare în timp. Se găseşte aici de peste 100 de ani, poziţia deosebită a locului, dar şi accesul facil faţă de centrul oraşului. În mod normal toţi cei care îşi găseau un rost, plecau din comunitate, dar în ultima perioadă situaţia s-a schimbat. Există aproximativ 40 - 50 de gospodării în care locuiesc aproximativ 120 de familii şi peste 650 de persoane.

Cele şapte pungi de sărăcie reprezintă doar o parte a comunităţilor de romi din Turda, cele mai mari. Comunităţile mai mici de 20 de gospodării şi cu cel mult 50-60 de membrii sunt mai numeroase şi destul de cunoscute (cei mai mulţi sunt proprietari ai locuinţelor şi au mai puţine persoane asistate social, gospodăriile sunt grupate dar nu sunt comunităţi compacte): în cartierul Poiana, zona Racoşei; în Oprişani, strada I. L.Carageale, blocul social Cimentul de pe strada Calea Victoriei nr. 7, str. Luptătorilor, pe strada Lotus blocul F9, în zona străzii Cânepişti; în Zona Industrială, strada Horticulturii, strada Moţilor, str. Locomotivei, în zona străzii Panait Cerna; iar în cartierul Turda Nouă (o comunitate înstărită de Gabori-Cortorari), pe străzile Bariţiu, Nicolae Iorga, Bicazului, Ecaterina Teodoroiu, General Dragalina. Dacă cei enumeraţi mai sus au un grad de integrare mai ridicat, romii aşezaţi de-a lungul albiei inundabile a Arieşului, de la intrarea până la ieşirea din oraş, pe ambele maluri, au o situaţie dramatică.

E. Servicii sociale

Serviciul Public de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Turda este format din: Compartiment de anchete şi prestaţii sociale, Compartiment autoritate tutelară, Centrul de zi şi centrul de îngrijiri la domiciliu pentru persoanele în vârstă, Cantina de ajutor social, Centrul social de urgenţă pentru persoane fără adăpost Şansa unei vieţi decente Turda, Adăpostul pentru femei şi copii victime ale violenţei domestice, Centrul de igienă. La acestea se adaugă servicii şi birouri administrative.

S.P.A.S. Turda acordă ajutoare materiale prevăzute de lege comunităţii rome din localitate: acordă ajutorul social, acordă masa la cantină, acordă alocaţii monoparentale şi complementare, acordă tichete de grădiniţă dar şi ajutoare de urgenţă în caz de înmormântare sau boală. S.P.A.S. Turda mai are un angajat, expert pe probleme de romi.

F. Viziune. Documente strategice ale oraşului

Oraşul Turda are o nouă strategie de dezvoltare pe perioada 2014 - 2020. Principalele proiecte vizează dezvoltarea noii viziuni CON-Turda, în care comunităţile de romi se regăsesc prin menţiunile:

  1. Cu referire la comunitatea de romi de pe strada Barbu Lăutarul, şi anume: Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zona Barbu Lăutaru (Prioritizare: 2018-2020), în cadrul proiectelor integrate de dezvoltare urbană.
  2. Prin intermediul proiectului integrat Centrul comunitar de igienă şi sănătate. Proiectul integrat presupune oferirea către comunitatea romilor de pe strada Margaretelor din municipiul Turda şi de servicii sociale şi medicale ce vin să completeze lucrările de mică infrastructură.

Reprezentare în mass media

Articol 1

Articol 2

Articol 3

Autor: Costiug Adrian