24 Mar 2016

Suceava

A. Scurtă descriere a orașului, compozitia etnică

Suceava este reședința și cel mai mare oraș al județului Suceava. Localitatea se află în zona nord-estică a țării, în regiunea istorică Bucovina. 

La recensamântul din 2011, avea o populatie de 92. 121 de locuitori, fiind al 23-lea cel mai mare centru urban al Romaniei.

Conform datelor ultimului recensământ (91,3%) din populatie sunt de naționalitate româna, 2, 55% ucraineni, 1 % germani iar pentru 3,57% din populție, apartenența etnică nu este cunoscută. Conform datelor oficiale, în municipiul Suceava există doar 585 de romi declarați, neoficial numărul ajunge la peste 2.500.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,98%), dar există și minorități de penticostali (4,11%) și romano-catolici (1,6%). Pentru 7,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

B. Structura ecologică a orașului

Teritoriul municipiului Suceava are o suprafață de aproximativ 52 km² și reprezintă de departe principalul centru economic, social, politic și cultural al județului.

Suceava are o serie de cartiere rezidențiale după cum urmeaza:

  1. Cartierul Obcini este situat în partea sud-vestică a municipiului Este cel mai nou cartier sucevean de blocuri, fiind neterminat în momentul Revoluției din decembrie 1989.
  2. Cartierul George Enescu este situate în partea sud-vestică a municipiului și se învecinează cu Obcini. Este un cartier de blocuri, fiind zona cu cea mai mare densitate a populației din municipiul Suceava. Statutul socio-economic al zonei este unul mediu și peste mediu, în zonă nu putem afirma că există o comunitate compactă de romi.
  3. Cartierul Zamca este cartierul sucevean aflat la cea mai mare altitudine. În zonă este prezent un bloc de tipul căminelor nefamiliste, unde traiesc cu preponderență romi cu o condiție materială deficitară, deși cartierul este considerat unul bun, zona blocului este adesea evitată.
  4. Cartierul Areni este poziționat între George Enescu (la vest), zona centrala (la est) și Zamca (la nord), pe locul unde mai demult se afla oborul orașului. Cartierul a fost construit între anii 1960 și 1975, fiind o zonă preponderent cu blocuri, dar și cu suprafețe mari de spații verzi.
  5. Zona centrului Sucevei spre deosebire de majoritatea orașelor, unde centrul este situat în mijlocul teritoriului intravilan al localității, fiind înconjurat de celelalte cartiere, Centrul Sucevei este dispus în partea sud-estica a orasului. Strada Mirăuți, din centrul Sucevei este locul în care se găsesc mulți etnici romi, unii dintre aceștia locuiesc în clădiri ce necesită reparații majore și fără contracte legale.
  6. Cartierul Hărbărie este poziționat pe versantul nord-estic al dealului Zamca, către râul Suceava. Este un cartier cu case în majoritate vechi și reprezintă o prelungire a centrului orașului și a Zămcii către nord-est, în zonele de pantă. În ciuda faptului că au fost realizate lucrări de consolidare în mai multe rânduri, Hărbăria este în continuare o zona cu alunecari de teren. Zona Hărbăriei se mai numeste Ițcanii Vechi. Aici se află a doua biserică ca vechime a orașului (dupa Mirăuti), Biserica Adormirea Maicii Domnului. Hărbăria se continua către est cu o zona numită Suhat, unde se găsește vechea uzină de apă a orașului (1912), astazi monument istoric.
  7. Ițcani este un cartier de case, care s-a dezvoltat pe malul stang al râului Suceava, la vest de Burdujeni (aflat la o distanta de aproximativ 3 km). În acest cartier se regăsește probabil cea mai mare comunitate de romi din municipiu, mulți locuiesc fără forme legale, cu o situație economică precară.
  8. Burdujeni este un cartier suburban al municipiului Suceava, situat la aproximativ 4 km nord-est de centrul localității. În acest cartier romii există în număr foarte mare, aceștia sunt integrați sociali, au un statut socio economic mediu și peste mediu, trăiesc la bloc iar calitatea locuințelor lor este una foarte bună.
  9. Burdujeni-Sat este un cartier localizat în partea de nord-est a municipiului Suceava. Reprezintă zona veche a fostei localități Burdujeni și se întinde pe o zona deluroasă, la nord de cartierul Cuza Voda III. În această zonă, romii locuiesc la casă, unele dintre ele seamănă mai mult a bordeie, zona este adesea evitată atât de majoritari cât și de co-etnici.
  10. Zona Gării Burdujeni se întinde la sud de cartierul Cuza Voda I, către Ițcani, în imediata vecinătate a fostului abator. Principalele străzi sunt Nicolae Iorga si Jean Bart, prin intermediul cărora se realizeaza accesul către Gara Burdujeni, clădire monument istoric, astăzi principala gară a Sucevei și în trecut gara de frontieră românească cu Bucovina (1902-1918). În proximitatea acestei zone este localizată și Aleea Dumbrăvii, unde există așa zisul, bloc țiganesc. Aceștia locuiesc în condiții insalubre și adesea desfășoară activitați ilicite.
  11. Platforma industriala Valea Sucevei este o fostă zonă industrială, pozițonată în partea sudică a cartierului Burdujeni, în lunca râului Suceava, În perioada comunistă aceasta era principala zonă industrială a orașului. 

Unitățile industriale construite în perioada regimului comunist în Suceava au lăsat loc după anii 2000 spațiilor de interes comercial, în special în zona fostei platforme industriale Valea Sucevei. Orasul are patru mall-uri și opt supermarket-uri, printre care Shopping City Suceava, Iulius Mall, Galleria si hypermarket-ul Real.

C. Zone sarace

Conform spuselor consilierului local pe problemele romilor din primarie, majoritatea gospodariilor asistate social sunt dispersate la nivelul intregului oras.

D. Comunități compacte de romi

Comunitățile compacte de romi din Suceva sunt: Ițcani, Mirăuți, Dumbrăvii, Mărășești, Cernăuți, Burdujeni sat și Burdujeni localitate.

D.1. Ițcani

Cartierul Ițcani, unde romi și neromi deopotriva au posibilitati financiare extreme de limitate, este localizat la periferia orașului Suceava.

Membrii comunității sunt răspândiți în tot cartierul și cumulează în jur de 300 de persoane, conform declarațiilor specialiștilor pe problemele romilor din municipiu precum și a relatărilor membrilor comunității, folosind metoda heteroidentificarii.

Odata ce trecem de jumătatea podului, de-o parte și alta putem observa multitudinea de acoperișuri ale caselor romilor din zonă. Unele case sunt mai bine întreținute, deși foarte modeste, altele prezintă mari probleme de ordin structural, cert este că toate sunt foarte vechi.

D.2. Mirăuți

Strada Mirăuți nr. 54 este considerată ca fiind o zonă săracă, datorită faptului că în această zonă locuiesc romi în locuințe ce necesită multiple reparații. Strada Mirăuți se desprinde din Bulevardul Ana Ipatescu, în dreptul Curții Domnești. Mai este cunoscută și ca Strada Mirăuților, iar în trecut s-a numit Ulița Datornicilor. Aici locuiesc, la casă, 40 de familii de romi ce aparțin de neamul ursarilor și lăeșilor.

Prima impresie despre comunitatea Mirăuți este aceea de zona de mediu rural, cu case vechi, gardurile care delimitează proprietățile nu sunt în cea mai buna condiție. Pe lângă căsuțe, pe alocuri, există diferite construcții provizorii cu acoperişuri neetanşe şi din materiale de construcţie inadecvate. Aceste anexe sunt greu de încălzit, fără acces la apa potabila, fără racordare la canalizare.

D.3. Dumbrăvii

Aleea Dumbrăvii nr. 8 - romii care locuiesc în așa zisul bloc țigănesc trăiesc în condiții insalubre, și desfășoară cel mai adesea activități ilicite pentru a genera venituri.

Aleea Dumbrăvii este poziționată la nord de cartierul Cuza Voda I și de zona gării, către Ițcani. 

Membrii comunității locuiesc în interiorul blocului și cumuleaza în jur de 45 familii, conform declarațiilor specialiștilor pe problemele romilor din municipiu precum și a relatărilor membrilor comunității, folosind metoda heteroidentificării.

De la distanță, blocul nu se remarcă, prezentându-se mai mult sub forma unei case, ce ne aduce aminte de fenomenul caselor naționalizate. Se observă pereți scorojiți, igrasie, cabluri electrice scurtcircuitate, miros înțepător. În fața blocului există o cișmea, care asigură aprovizionarea cu apă. Singurele îmbunătățiri ce se pot constata se referă la ferestrele clădirii, acestea fiind majoritatea din termopan. În afara blocului există și câteva cocioabe improvizate.

D.4. Mărășești

Pe strada Mărășești, nr. 48 A se localizeaza un bloc de 4 etaje de nefamiliști. Aici locuiesc în jur de 24 de familii, majoritatea dintre ei romi. Blocul de garsoniere a fost dat spre uz în urmă cu mai bine de 15 ani de către primărie, ca locuințe sociale unor familii cu situație materială mai precară.

Aspectul blocului lasă de dorit, nu este reabilitat termic iar tencuiala gri a căzut pe alocuri. Strada este una intens circulată, în fața blocului nu există spațiu verde și sunt multe mașini parcate ce îngreunează accesul către scara de bloc.

D.5. Cernăuți

Strada Cernăuți este o veche arteră rutieră din municipiul Suceava, ce face legătura între centrul orașului și cartierul suburban Ițcani. În perioada regimului comunist a purtat numele de Strada Ilie Pintilie. Membrii comunității sunt răspândiți în tot cartierul și cumuleaza în jur de 25 de familii.

Strada Cernăuți este una intens circulată, uăor accesibila, casele sunt construite de o parte și de alta a șoselei. Romii din această zonă locuiesc la casă și adesea aceastea au nevoie de recondiționări masive.

D.6. Burdujeni sat

Burdujeni sat este o localitate transformată în perioada comunistă într-un cartier muncitoresc al Sucevei. Membrii comunității sunt răspândiți în tot cartierul și cumulează în jur de 70 familii. Această zonă este adesea una evitată de către locuitorii Sucevei. Gradul de sărăcie al acestora este unul ridicat, unele case având nevoie de reparații imediate.

D.7. Burdujeni blocuri

Burdujeni este un cartier suburban al municipiului Suceva, ce cuprinde în majoritate blocuri de locuințe și care se află la aproximativ 4 kilometri nord-est de centrul localității. Membrii comunității sunt răspândiți în tot cartierul și cumuleaza în jur de 50 familii.

Cartierul se înfățișează ca o aglomerare de clădiri, majoritatea de 4 etaje, și unele case tipice zonelor urbane. Înfățișarea este a unui cartier muncitoresc, construit în perioada comunistă.

E. Servicii sociale 

Formele de ajutor social alocate în cadrul primăriei Suceava sunt venitul minim garantat (VMG), alocații de susținere și indemnizații familiale, respectiv ajutor pentru încălzire. În orașul Cluj sunt în total 140 de familii care beneficiază de venit minim garantat, 456 de alocații de susținere și indemnizații familiale, respective 3.200 ajutoare de încălzire a locuinței.

Conform estimării consilierului local pe problemele romilor, romii cumulează cca jumătate din totalul beneficiarilor VMG și a alocațiilor de susținere.

F. Viziune. Documentele strategice ale orasului

Orasul Suceava are adoptată o Strategie de Dezvoltare pe perioada 2011-2020.

Potrivit consilierului biroului județean pentru romi, Alina Stan, în cadrul întâlnirii trimestriale a Grupului de Lucru Mixt pentru romi a fost pusă în discuție Hotărârea nr. 18 din 14 ianuarie 2015, pentru aprobarea Strategiei României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome, pe perioada 2015-2020, dar și Planul Județean de Acțiune în vederea implementării Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români, aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-2020. 

Problemele privind educaţia, sănătatea, ocuparea forței de muncă, cultura, infracționalitatea, locuințele, abandonul școlar, sunt doar cateva aspecte care sunt cuprinse în Planul Județean de Acțiune amintit mai sus.

Reprezentare în mass-media

Articol 1

Articol 2

Articol 3

Autor: Turcitu Diana Ștef