21 Jan 2016

Râmnicu Vâlcea

Municipiul Râmnicu Vâlcea, reşedinţa judeţului Vâlcea, este situat în zona centrală a judeţului, la 195 km de Bucureşti (DN 7, E 81).

Conform datelor recensământului din 2011 populația orașului este de 98.776 locuitori, majoritatea populației fiind de etnie română ( 91,98% ), rromi ( 1,31%), maghiari (0,13 %), germani (0,04%) turci (0,03%) respectiv alte naționalități

Conform Recensământului din Râmnicu Vâlcea 1298 de persoane s‐au declarat romi cifra fiind în creștere continuă din 1966 (5 persoane declarate oficial la recensământul din 1966), în prima parte a secolului XX înregistrând scăderi semnificative. Conform aproximărilor locale, numărul populației de etnie romă din Râmnicu Vâlcea ar putea fi între 4.000 și 6.000 de persoane.

Comunitățile compacte de romi din Râmnicu Vâlcea sunt: Colonia Nuci, Cartier Goranu și Cartier 1 Mai.

A. Scurta descriere a orașului, compoziția etnică

Municipiul Râmnicu Vâlcea, reşedinţa judeţului Vâlcea, este situat în zona centrală a judeţului, la 195 km de Bucureşti (DN 7, E 81).

Conform datelor recensământului din 2011 populația orașului este de 98.776 locuitori, majoritatea populației fiind de etnie română ( 91,98% ), rromi ( 1,31%), maghiari (0,13 %), germani (0,04%) turci (0,03%) respectiv alte naționalități. Populația orașului este în continua creștere în special dacă luăm în considerare și localitățile zonei metropolitane a cărei populații este de peste 155.000 persoane. Conform Recensământului din Râmnicu Vâlcea 1298 de persoane s‐au declarat romi cifra fiind în creștere continuă din 1966 (5 persoane declarate oficial la recensământul din 1966), în prima parte a secolului XX înregistrând scăderi semnificative. Conform aproximărilor locale, numărul populației de etnie romă din Râmnicu Vâlcea ar putea fi între 4.000 și 6.000 de persoane.

B. Structura ecologică a orașului

Orașul se întinde pe o suprafață de 8.952 ha, fiind format din peste 8 cartiere, dispuse circular în jurul centrului și întinzându-se până la platforma chimică Oltchim. Centrul este unul istoric având și influențe ale realității socialiste, centrul orașului este concomitent centrul cultural, administrativ și economic al orașului. Este de asemenea o importantă zonă rezidențială, cu blocuri și vile cu statut relativ ridicat, dar și case micuțe.

Cartierele cele mai importante sunt cele două mari cartiere așezate la sud și nord a orașului: Ostroveni și Nord. Ambele construite în perioada anilor ’70, ’80 oferă imaginea cunoscută a cartierelor muncitorești socialiste, cu imense blocuri înșiruite de-a lungul bulevardelor și imobile înghesuite în spatele acestora. Populația cartierului Ostroveni este de aproximativ 20 % din populaţia oraşului, fiind cel mai mare cartier al orașului.

Cartierele municipiului sunt: Nord, Cetățuia - Dealul Malului, Traian, Ferdinand, Centru, Libertații, Știrbei Vodă - Aranghel, Poenari, Morilor, Sud, Ostroveni, Ostroveni Sud, Goranu, Troianu, Copăcelu, Râureni, Stolniceni, Căzănești, Zona Industriala Sud, Colonia Nuci, Feteni, Săliștea. Cartierele de blocuri construite în aceeași perioadă la o scară mai mică sunt: Petrișor, Troianu. Cartierul Căzănești, Copăcelu și zona de intare în oraș limită cu comuna Bujoreni sunt zonele rezidențiale cu un statut ridicat, cu vile și/sau case mari și curți generoase. Cartiere de case mai modeste sunt Colonia Nuci, Goranu și Feteni. Noile zone rezidențiale și cartiere formate pe parcursul anilor ’90 - 2000 sunt Ostroveni Sat, Bulevardul Dem Rădulescu și zona de intare în oraș limită cu comuna Bujoreni, Cetățuia - Dealul Malului.

Zona industrială tradițională a orașului este situată în Zona Industrială Sud aproape de cartierul Căzănești, dealungul drumului de legătura între Râmnicu Vâlcea și Drăgășani, aici fiind construite uzinele și combinatele socialiste. O parte din clădirile industriei socialiste au fost renovate, o parte însemnată există încă în forma ruinelor industriale( de exemplu Oltchim ). Zona Râureni, Stolniceni, Căzănești, sunt deci parțial zone industrial, parțial rezidențiale. Zona industrială s-a dezvoltat prin puternica industrializare din perioada comunistă, grupând unităţi pe platfomele industriale de pe malul estic al râului Olt, de prelucrare a lemnului, unităţi ale industriei alimentare (lactate, panificaţie, băuturi), industriei textilelor şi confecţiilor, precum şi a industriei materialelor de construcţii.

Zona cea mai importantă comercială a orașului în mod istoric este centrul orașului, cu piață agroalimentară și magazine, aceasta fiind dublată încă în perioada socialistă de centrele din cartierele de blocuri. În anii 2000 prin construirea mall-ului chiar în centrul orașului importanța comercială a Centrului a crescut semnificativ.

C. Zone sărace

Conform celor spuse de doamna director a serviciului de asistență socială, majoritatea gospodăriilor asistate social sunt dispersate la nivelul întregului oraș, existând însă câteva zone care aglomerează sărăcia. Acestea sunt amplasate în special la marginea orașului, sau în cartiere de case, în special în zonele Est și Nord a orașului. Următoarele zone pot fi numite zone sărace ale orașului: 1. Colonia Nuci; 2.Goranu; 3.Cartier 1 Mai; Blocuri de garsoniere cat III în cartierele Ostroveni și Nord.

D. Comunități compacte de romi

D1. Din zonele amintite anterior, Colonia Nuci, Cartier Goranu și Cartier 1 Mai, sunt considerate zone locuite în mare parte de romi una din această zona fiind numită colonie. Toate celelalte sunt considerate zone locuite de săraci sau pungi de sărăcie fără a avea caracter etnic.

this is an image

D2.1.Colonia Nuci

Locația cunoscută sub denumirea de Colonia Nuci se află la marginea orașului, lângă Combinatul chimic Oltchim, o așezare urbană nesegregată spațial unde locuiesc aproximativ 200 de familii în locuințe sociale, barăci, construite de către primărie.

D2.2. Cartierul Goranu

Cartierul Goranu, se află în mare parte pe centura care preia traficul de tranzit, pentru a proteja orasul, fiind singura variantă ocolitoare, o așezare nesegregată spațial unde locuiesc împreună romi și nerromi, aproximativ 3000 de persoane.

D2.3.Cartierul 1 Mai

Cartierul 1 Mai se află foarte aproape de zona centrală a orașului, iar pe străzile Inătești, Morilor și Argintari din cartierul amintit mai sus locuiesc un numar de 500 rromi, unii dintre aceștia locuind în case impunătoare față de restul membrilor comunității.

În aceste comunități compacte de romi trăiesc doar o parte a romilor din oraș, cei mai înstăriți locuind dispersat în oraș.

E. Servicii sociale

Prin HCL 46/27.03.2003, completată şi modificată prin HCL 26/2004 şi HCL 64/2004, a fost înfiinţată Direcţia de Protecţie Socială Râmnicu Vâlcea, serviciu public de interes local, cu personalitate juridică, gestiune, ştampilă şi cont propriu deschis la Trezorerie, a cărui finanţare se asigură din bugetul local. Structura organizatorică actuală a DPS se prezintă astfel : 

  1. Serviciul Autoritate Tutelară şi Protecţia Copilului ( Compartimentul Autoritate Tutelară, Compartimentul Protecţia Copilului, Compartimentul Indemnizaţii şi Alocaţii);
  2. Serviciul Asistenţă Socială (Compartimentul Asistenţă pentru Persoane Vârstnice, Compartimentul Asistenţă pentru Persoane cu Dizabilităţi, Compartimentul Asistenţă pentru Persoane Adulte, Cantina de Ajutor Social ), Cantina de Ajutor Social este unitate de asistenţă socială cu personalitate juridică, finanţată integral din bugetul local şi subordonată administrativ DPS;
  3. Serviciul Buget, Contabilitate, Prestaţii Sociale (Compartimentul Buget, Financiar, Contabilitate, Compartimentul Resurse Umane, Compartimentul Prestaţii Sociale, Compartimentul Secretariat, Administrativ);
  4. Centrul Social de Urgență Ioana; 5.Centrul de Servicii Terapeutice pentru Copilul cu Autism- Mara. 
În această structură foarte largă lucrează aproximativ 31 de angajați cu atribuții de asistență socială, majoritatea acestora fiind implicați și în munca cu persoanele de etnie romă asistate social. 

Primăria are parteneriate cu ONG‐uri în domenii vaste ale asistenței sociale printre care și în domeniul romilor. Formele de ajutor social alocate în cadrul primăriei Râmnicu Vâlcea sunt venitul minim garantat (VMG), alocații de susținere și indemnizații familiale respectiv ajutor pentru încălzire. În orașul Râmnicu Vîlcea sunt în total 262 de familii care beneficiază de venit minim garantat, 294 de alocații de susținere și indemnizații familiale, 4.373 ajutoare de încălzire a locuinței. Conform estimării doamnei director a DPS Râmnicu Vâlcea, aproximativ jumătate din totalul beneficiarilor VMG și a alocațiilor de susținere sunt romi.

F. Viziune. Documentele strategice ale orașului

Orașul Râmnicu Vâlcea are o nouă Strategie de dezvoltare pe perioada 2014‐2020. În noua strategie este prevăzută problematica specială a romilor și comunităților compacte de romi, probleme sociale legate de asigurarea cu locuinţe, crearea de locuri de muncă, şcolarizare, programe educaţionale corespunzătoare pentru etnicii rromi, a căror efectiv are tendinţa de creştere, reprezentând cea mai importantă minoritate din oraș.

Prioritatea numărul 4 din Strategia de dezvoltare pe perioada 2014 ‐ 2020 a orașului Râmnicu Vâlcea, are ca și măsură: realizarea unui centru de formare pentru romi în meseriile care le sunt familiare (de exemplu, cazane țuică), încadrarea produselor acestora în conceptul de brand local și echiparea unităților turistice cu aceste produse.

Reprezentare în mass-media:

Articol 1

Articol 2

Articol 3

Articol 4

Articol 5

Autor: Buda Nicolae-Dorin