07 Jun 2016

Miercurea Ciuc

Orașul Miercurea Ciuc, reședința județului Harghita, este situat în partea estică a Transilvaniei. Municipiul, fiind reședința de județ, funcționează ca un centru administrativ și cultural al regiunii.

Conform recensământului din anul 2011, populația municipiului este de 38.966 locuitori, majoritatea populației fiind de etnie maghiară (78,55%), procentul populației de etnie română este de 16,78%, 0,86% romi, iar 0,13% al populației au alte naționalități. În ultimii 20 de ani, populația orașului s-a redus cu 15,7%, ritmul declinului fiind însă mai puțin accentuat în ultimii zece ani, conform recensământelor din 1992, 2002 și 2011.

La recensământul din 2011, s-au declarat romi 377 de persoane. Numărul romilor din oraș, conform estimărilor, ar putea fi între 650–700 de persoane.

Comunităţile compacte de romi sunt: în centrul orașului, Strada Șumuleu nr. 33, Strada Primăverii 24, (Primăverii 2), barăci, Strada Primăverii 16, Porcin.

A. Scurta descriere a orașului, compoziția etnică

Orașul Miercurea Ciuc, reședința județului Harghita, este situat în partea estică a Transilvaniei, în zona centrală a Depresiunii Ciucului, pe malul râului Olt. Municipiul, fiind reședința de județ, funcționează ca un centru administrativ și cultural al regiunii. Industria orașului este caracterizată de predominanța întreprinderilor mici și mijlocii. Majoritatea firmelor din oraș funcționează în comerț, în domeniul industriei de prelucrare sau de construcții. Orașul, datorită resurselor naturale și culturale, are un potențial turistic semnificativ. Conform recensământului din anul 2011, populația municipiului este de 38.966 locuitori, majoritatea populației fiind de etnie maghiară (78,55%), procentul populației de etnie română este de 16,78%, 0,86% romi, iar 0,13% al populației au alte naționalități. În ultimii 20 de ani, populația orașului s-a redus cu 15,7%, ritmul declinului fiind însă mai puțin accentuat în ultimii zece ani, conform recensământelor din 1992, 2002 și 2011.

La recensământul din 2011, s-au declarat romi 377 de persoane. Numărul romilor din oraș, conform estimărilor, ar putea fi între 650–700 de persoane.

B. Structura ecologică a orașului

Municipiul Miercurea Ciuc are o suprafață de 11.764 hectare, fiind format din trei suburbii și patru cartiere, respectiv o zonă numită de către reprezentantul asistentului social al primăriei Zona Zero, unde se află supermarketuri construite în ultimii ani. Centrul original, istoric al orașului era în jurul Pieței Cetății. În prezent există o zonă centrală cu două centre diferite. Unul dintre ele include strada istorică Petőfi, stradă pietonală unde se găsesc numeroase case cu statut monument istoric și Piața Majláth Gusztáv Károly, construită în timpul socialismului. Celălalt centru al orașului se află la o distanță relativ mică, construit în timpul socialismului, care cuprinde Piața Libertății, numit de către localnici, în mod elocvent, Piața Aplauzelor. Aici se află clădirea Consiliului Județean, iar la capătul celălalt al pieții Casa de cultură nouă, tot din timpul socialismului. Orașul are trei suburbii, care erau înainte sate separate: Jigodin, aflat în partea de sud a orașului (aparține orașului din 1930), Toplița Ciuc situată în partea nordică a municipiului și Șumuleu la nord-estul orașului (ambele aparțin orașului din 1959). În aceste zone, fiind sate vechi secui (prima atestare a localității Șumuleu datează din anul 1335, a localității Jigodin din anul 1539, iar a Topliței Ciuc din 1567), se găsesc case construite mai mari sau mai mici, în majoritate case vechi. În ultimii ani s-au construit în aceste zone, mai ales în Șumuleu, vile și case mari, dar există în aceste zone și case micuțe și pungi de sărăcie. Tot în Șumuleu s-a construit un cartier numit Hétvezér (Cei șapte conducători) cu case colective care includ 2-4 apartamente cu suprafețe relativ mari.

Cartierele Tudor Vladimirescu, Patinoarului, Spicului, dar și cartierul numit de localnici Țânțarilor sunt cartiere de blocuri construite în timpul socialismului.

Unele zone ale Șumuleului, Topliței Ciuc și Jigodinului, mai ales părțile în care în ultimii ani au fost construite câteva vile și case noi, sunt considerate de către majoritatea locuitorilor zonele mai bune ale orașului, zonele rele fiind cele din marginea orașului și strada Copiilor din Cartierul Tudor Vladimirescu. În timpul industrializării și urbanizării socialiste, au existat două zone industriale în oraș: cel de vest și cel de est. În prezent fabricile mari (fabrica de tractoare, fabrica de mobile, fabrica de tricotaje) nu mai funcționează, clădirile mari se află în stare deteriorată, neglijată, unele în ruine. O parte dintre aceste clădiri, mai ales cele aflate în zona de vest, ar putea fi folosite și în prezent cu scopuri industriale, multe dintre clădiri au infrastructură completă (apă, canalizare, gaz și energie electrică), majoritatea lor fiind actual oferite pentru vânzare sau închiriere. Ieșirea din oraș spre Odorheiu Secuiesc (zona industrială de vest) funcționează și acum ca o zonă industrială. Fabrica de bere Heineken este una dintre fabricile, care au supraviețuit schimbarea de regim, funcționează din 1974, pe lângă fabrica de morărit și panificație Harmopan. În ultimii ani au apărut fabrici noi - Bitt Bau, Pangus Service, Depozitul de mobilă LEM’s, Cat Line, Harplast, etc. Zona formată din cele două centre ale orașului este centrul comercial al orașului, cu diferite magazine, baruri și restaurante, cafenele, cofetării. Supermarketurile din oraș (Kaufland, Mercur, Lidl, Dedeman) se află în Zona Zero, respectiv la începutul drumului care duce la ieșirea de vest din oraș (Penny).

C. Zone sărace

Gospodăriile care primesc ajutor social sunt dispersate în întregul oraș, conform celor spuse de reprezentantul serviciului de asistență socială. Pe Strada Harghita din marginea orașului, într-o parte a Cibei (un sat mic care aparține administrativ orașului) locuiește, de asemenea, o parte mai săracă a populației. Strada Copiilor din cartierul Tudor Vladimirescu este, chiar și în considerația locuitorilor orașului, cea mai săracă zonă a orașului, deoarece aici se găsesc apartamentele de bloc cele mai ieftine, având suprafețe foarte mici. Strada nu are denumiri neoficiale.

În mintea locuitorilor orașului, Strada Copiilor se asociază cu sărăcia, însă fără caracter etnic. Majoritatea locuitorilor acestei străzi nu sunt romi.

Romii care nu sunt săraci, conform celor spuse de reprezentantul serviciului de asistență socială și a președintelui Asociației de Romi din județul Harghita, locuiesc dispersați în întregul oraș, nu există un cartier sau o zonă locuit de ei. Cei care au reușit să-și cumpere sau să închirieze un apartament în afara comunității au reușit aproape total să se integreze în societatea de non-romi.

D. Comunități compacte de romi

D1. Comunităţile compacte de romi sunt: în centrul orașului, Strada Șumuleu nr. 33, Strada Primăverii 24, (Primăverii 2), barăci, Strada Primăverii 16, Porcin.

this is an image

D2.1. Centrul orașului

Trei familii de romi, tot săraci, dar care trăiesc în condiții mai bune, locuiesc pe Strada Petőfi, strada pietonală din centrul orașului, și strada Márton Áron, care poate fi considerată de fapt prelungirea străzii Petőfi. Majoritatea caselor de pe această stradă (strada Petőfi) au fost naționalizate, iar o parte dintre ele nu au fost, din diferite motive, restituite foștilor proprietari, astfel se află în proprietatea primăriei. În timpul comunismului, multe familii de romi au fost mutați în casele vechi, o parte dintre ele considerate monumente, de pe Strada Petőfi. După 1989 o mare parte ale acestor case naționalizate au fost restituite proprietarilor anteriori, astfel au rămas doar trei case în care trăiesc familii de romi, două dintre ele pe strada Petőfi și unul pe strada Márton Áron. În aceste trei case locuiesc aproximativ 100 romi, dar casele separate înseamnă comunități separate, cei care trăiesc aici nu pot fi considerați o comunitate compactă unitară de romi.

D2.2. Strada Șumuleu nr. 33

Șumuleul este considerat o zonă mai bună a orașului, deci există infrastructură completă. Partea în care trăiește comunitatea de romi din Șumuleu se află însă la marginea orașului, la capătul drumului asfaltat, la marginea unui câmp. Aici locuiesc 37 de familii, în total 186 de persoane, în cocioabe/adăposturi improvizate de către ei din scânduri.

D2.3. Strada Primăverii 24, (Primăverii 2), barăci

Pe strada Primăverii din marginea orașului trăiesc doi dintre cele trei comunități compacte de romi din oraș. Comunitatea numită (neoficial) romii din barăci sau cei din Primăverii 2 trăiesc în imediata vecinătate a stației de epurare a localității, la câteva metri de stație. Ei au fost mutați aici de către Primăria orașului, care a cumpărat pentru ei inițial opt baraci metalice. Comunitatea s-a extins în cursul anilor, în prezent trăiesc aici 27 gospodării, 110 de persoane. Romii au construit lângă barăci încă 19 cocioabe din lemn, carton, diferite materiale, deșeuri, plăci ondulate. Drumul asfaltat ia sfârșit cu câteva sute de metri înaintea terenului pe care se află baracii și căsuțele.

D.2.4. Strada Primăverii 16, Porcin

Cealaltă comunitate de romi din strada Primăverii poartă denumirea neoficială de Primăverii 1 sau cei din alee, respectiv comunitatea are o denumire negativă: Porcin. Pe strada Primăverii sunt trei alee separate, romii locuiesc pe cel de-a treia. Pe vremurile comunismului aici au fost grajduri pentru porci, hambare, în care locuitorii orașului aveau posibilitatea să crească porci, găini. Câteva familii de romi și-au cumpărat cu mulți ani în urmă case, grajduri de porci sau terenuri pe această alee în mod legal, iar pe urmă s-au mutat aici tot mai mulți romi, au lărgit casele, grajdurile cu câte-o cameră, au construit căsuțe improvizate pe terenurile cumpărate legal, iar mai târziu și pe terenuri care nu aparțin romilor. Cei mai mulți dintre ei au venit din satele din apropierea orașului. În prezent comunitatea are aproximativ 130 de membri în 31 de gospodării.

E. Servicii sociale

Compartimentul de Asistență Socială din cadrul Primăriei Miercurea Ciuc are în subordine Serviciul de organizare a asistenței sociale prin instituții specifice, adică Cantina de ajutor social cu 6 angajați, Adăpostul de noapte cu 6 angajați și Asistența la domiciliu a bătrânilor cu 2 angajați. Funcționează în cadrul primăriei Serviciul public de asistență medicală și Serviciul public social: Creșa.

Compartimentul de Asistență Socială are 8 angajați, dintre care o singură persoană expert local pe problemele romilor, ceilalți 7 angajați au în atribuții și munca cu persoanele de etnie romă care se află în rețeaua asistaților sociali. Primăria, după cunoștințele expertului local în asistență socială, nu are contracte cu ONG-uri în domeniul romilor, există însă relații de parteneriat și ajutor reciproc cu Asociația Romilor Harghita. Formele de asistență socială oferite de Compartimentul de Asistanță Socială din cadrul Primăriei Municipiului Miercurea Ciuc sunt următoarele: ajutorul social pentru familii sau persoana singură (venitul minim garantat), ajutor de urgență, indemnizația de naștere, ajutor pentru încălzire, cantină de ajutor social, cazare în azilul de noapte, asistență personală pentru persoane cu handicap, transport urban gratuit pentru persoane cu handicap, ajutor pentru persoane cu handicap. Pentru unele din aceste servicii adulții au obligația de a efectua lucrări de interes local. Conform celor spuse de reprezentantul Compartimentului de Asistență Socială, în Miercurea Ciuc beneficiază de ajutor social aproximativ 150 de familii. Procentul aproximativ al romilor din numărul asistaților social este de 40–50%.

F. Viziune. Documentele strategice ale orașului

Strategia locală de dezvoltare durabilă a municipiului Miercurea Ciuc a fost elaborat în anul 2002. Strategia discută situația romilor în Partea I: Evaluare și în Partea II: Obiective, în câteva paragrafe. Obiectivele în privința situației romilor din comunitate: pe termen scurt, atingerea unui nivel mult mai ridicat al numărului copiilor romi care frecventează instituțiile de învățământ preșcolar și școlar; pe termen mediu asigurarea participării tuturor copiilor romi în educație, iar pe termen lung participarea copiilor romi în educație la vârsta prescrisă de lege și fără discriminări.

În data de 27 februarie 2015, Consiliul Local Miercurea Ciuc a aprobat Planul local de acțiune pentru îmbunătățirea relațiilor interetnice și a situației sociale a romilor din Municipiul Miercurea Ciuc pe perioada 2015–2020. Documentul include numeroase acțiuni concrete în 7 domenii de activitate: întocmirea (completarea) bazei de date a membrilor comunității, organizarea întâlnirilor între reprezentanții romilor și administrației publice locale, sprijin și suport pentru organizare/reorganizare comunitară, susținerea programului de restrângere a cerșetoriei și a furturilor, asistență și suport la procurarea documentelor de identitate, clarificarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor și locuințelor deținute de romi, reconstituirea dreptului de proprietate funciară, reglementarea instalării adăposturilor improvizate,, reamenajările diferitelor zone, cumpărarea unui teren în vederea construirii a 20 de locuințe de necesitate, asigurarea serviciilor de utilități publice pentru familiile în dificultate, asigurarea accesului la serviciile medicale, sprijin și suport la înscrierea la un medic de familie, organizarea și asigurarea asistenței la desfășurarea campaniilor de vaccinare și de depistare a diferitelor boli, susținerea programului de planificare familială, îmbunătățirea condițiilor de ordine și igienă în zonele locuite de romi, stimularea participării la educație prin diferite acțiuni, extinderea accesului la învățământul preșcolar și peruniversitar, antrenarea la evenimentele importante ale orașului, asigurarea posibilității de prezentare a valorilor, în special cele culturale, organizarea unor tabere interetnice, asigurarea condițiilor pentru organizarea festivităților cu ocazia Sărbătorii etniei romilor din România, asigurarea venitului minim garantat familiilor în dificultate, sprijinirea înființării unui atelier de tip casă comunitară pentru desfășurarea activităților cu scop lucrativ (meserii tradiționale), diminuarea diferențelor între modul tradițional de viață a romilor din cele trei comunități din oraș și membrii comunităților majoritare prin diferite acțiuni.

Reprezentare în mass-media:

Articol 1

Articol 2

Autor: Ozsvath-Berenyi Hajnalka-Judit