13 Sep 2016

Târgu Jiu

A. Scurtă descriere a orașului, componența etnică

Municipiul Târgu-Jiu este situat în partea centrală a judeţului Gorj şi are următoarele vecinătăţi: nord-comuna Turcineşti, oraşul Bumbeşti-Jiu, comuna Stăneşti; est-comuna Bălăneşti şi comuna Scoarţa; sud - comuna Drăguţeşti şi comuna Dăneşti; vest - comuna Băleşti şi comuna Leleşti.

Târgu Jiu a fost un oraș puternic industrializat. Până în anul 1989 a existat industrie de prelucrare a lemnului, fabrica de sticlă și porțelan, fabrica de țigări, fabrica de ciment, fabrica de cărămidă și țiglă, fabrica de cauciucuri etc. La momentul prezent economia orașului este diferită, în sensul că sunt predominante serviciile și comerțul. 

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Târgu Jiu se ridică la 82. 504 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 96. 641 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,69%), cu o minoritate de romi (3,21%). Pentru 5,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,13%). Pentru 5,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. 

În cadrul primăriei Târgu Jiu din anul 2002 funcționeaza Biroul Relații Romi (BRR) în care își desfășoară activitatea 7 persoane. Conform estimărilor (BRR) în municipiul Târgu Jiu trăiesc 7.500 de cetățeni români de etnie romă, în 3 comunități compacte, Obreja, Meteor și Luncilor.

B. Structura ecologică a orașului

Târgu Jiu este municipiu, reședința judetului Gorj, se întinde pe o suprafață totală de 161 km2, din care 38.7 km2 este suprafața urbană. Municipiul Târgu Jiu este foarte cunoscut pentru amsamblul sculptural al lui Constantin Brâncuși din Târgu Jiu, cel mai de seamă obiectiv turistic al orașului. Dezvoltarea sa urbanistică începe mai ales din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, aici remarcându-se casele cu o arhitectură în stil vechi românesc cu influențe orientale, ale renașterii franceze și germane, apoi neoromânesc, precum și cele în stil eclectic. Cele mai reprezentative case de acest gen sunt cele care formează nucleele străzilor Victoria, Tudor Vladimirescu, Eroilor și Unirii. Orașul mai cuprinde și un ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc. Centrul orașului unde se află și clădierea Consiliului Județean Gorj și a Prefecturii Gorj, a fost obiectul renovării.

Cele mai importante cartiere din Tg Jiu sunt: 9 Mai, 23 August, Lido, Turn, LPS la Rafaila, Minerilor, Abator, Alexandru Ioan Cuza, Zona Piața Mică, Victoriei 2, Gară, Pandurașul, Victoriei, Centru, Unirii, Zona Piața Mare, Griviței, 1 Mai Vest, Debarcader, CAM, ACH, Meteor, Primăverii, Drăgoieni, Românești, Luncilor, Bicaz, Bârsesti-Slobozia, Vădeni, Artego.

Cea mai importantă zonă a orașului este în mod evident centrul, unde găsim nu doar clădiri administrative (primărie, prefectura, consiliu județean), dar și o piață agroalimentară, supermarket, magazine diverse, bănci. În urmă cu aproximativ 2 ani, această zonă a fost renovată astfel că la momentul prezent este doar zona pietonală. Tot în zona centrală se aflăș și parcul Brâncuși. 

C. Zone sărace

Conform discuțiilor cu șeful Biroului de programe și strategii nu se poate afirma că există cartiere mai sărace. Între cele 9 cartiere principale diferențele nu sunt foarte mari.

D. Comunitati compacte de romi

În municipiul Târgu Jiu există 3 comunitati compacte de romi, și anume: Obreja, Meteor și Luncilor. Toate cele trei comunitati se află în interiorul orașului, iar două dintre acestea sunt comuniati tradiționale.

D.1. Obreja

Comunitatea de romi din Obreja aparține de cartierul C.A.M. Denumirea cartierului provine de la fosta Cooperativă Arta Meșteșugărească, cea mai mare din România până în 1990. Comunitatea de romi din Obreja este este una tradițională, de cărămidari și geambași, în care trăiesc aproximativ 4.500 de persoane, marea majoritate fiind vorbitori ai limbii romani. 

În cadrul comunității conviețuiesc romi tradiționali, vorbitori de limba romani, care pătrează sistemul de organizare al staborului constituit din bătrânii comunității, din rândul cărora sunt desemnați judecătorii (krisinitori) al căror rol este de a media conflictele în comunitate. Femeile păstrează portul traditional.

D.2. Meteor

Comunitatea de romi din Meteor, se află foarte aproape de centrul orașului și este o comunitate tradiționala de romi căldărari. Aici trăiesc aproximativ 1.500 de persoane toți fiind vorbitori de limba romani. 

Sunt păstrători de tradiție, vorbitori de limba romani iar în comunitate se practică, căsătoriile timpurii. 

D.3. Luncilor

Comunitatea de romi din Luncilor este o comunitate de rudari, în care trăiesc aproximativ 1.500 de romi. Foarte puțini sunt cei care vorbesc limba romani. Comunitatea este compactă, este situată în sud-estul Municipiului Târgu Jiu, iar cartierul este parte integrată din municipiu. Imaginea este una general bună, deoarece se observa o reală îmbunătățire la nivelul comunității. Nu sunt păstrători de tradiții, nu vorbesc limba romani, nu au păstrat portul tradițional.

E. Servicii sociale

Direcția Publică de Protecție Socială din cadrul primăriei Târgu Jiu se subordonează consiliului local Târgu Jiu și are următoarea componență: Serviciul Protecție Socială; Compartimentul Salarizare-Juridic; Clubul Vârstnicilor (I, II si III, IV) ; Creșe (2, 4, 8, 10, Petunia); Centrul medical Speranța; Compartiment Proiecte - Programe; Compartimentul Administrativ; Compartimentul Achiziții Publice; Compartimentul Financiar - Contabilitate; Cantina de Ajutor Social ; Casa Sânziana; Casa Iris.

Primăria Târgu Jiu este organizată pe direcții, servicii, birouri și compartimente. De relația cu romii din municipiul Târg Jiu se ocupa Compartimentul Relații Romi, unde își desfășoară activitatea 7 experți romi, a căror responsabilitate este de a facilita accesul romilor la serviciile publice. 

F. Viziune. Documentele strategice ale orașului

În strategia de dezvoltare a municipiului Târgu Jiu nu există măsuri distincte pentru incluziunea socială a romilor. În cadrul programului ROMED-ROMACT implementat de către Consiliul Europei, în anul 2014 a fost adoptat un plan de acțiune pentru populația de etnie romă din municipiu care a avut o valabilitate de un an. Conform afirmațiilor șefului biroului de politici comunitare, acest plan este în revizuire pentru actualizare, iar măsurile care vor fi propuse în plan, vor fi introduse în strategia de dezvoltare locală, care este planificată să intre în dezbatere publică în luna ianuarie 2016.

Reprezentare în mass-media

Articol 1

Articol 2

Articol 3

Autor: Ion Goracel