18 Jul 2016

Bistrița

Municipiul Bistriţa, reşedinţă a judeţului Bistriţa-Năsăud, este situat în partea de Nord-Est a podişului Transilvaniei, în depresiunea Bistriţa, pe cursul inferior al râului Bistriţa Ardeleană. În cadrul judeţului, oraşul are o poziţie central-sud-estică situat la o distanţă de 22 km faţă de oraşul Năsăud şi 48 km de staţiunea balneoclimaterică Sîngeorz–Băi.

Conform recesământului din anul 2011 municipiul are o populaţie de 75,076 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,05%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (5,14%) și romi (2,18%). Pentru 7,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Cele mai mari comunităţi de romi din municipiul Bistriţa sunt în următoarele zone ale municipiului: str. Subcetate şi localităţile componente ale acestuia Sărata, Sigmir, Slatinita şi Viişoara.

A. Scurta descriere a oraşului, compoziţie etnică

Municipiul Bistriţa, reşedinţă a judeţului Bistriţa-Năsăud, este situat în partea de Nord-Est a podişului Transilvaniei, în depresiunea Bistriţa, pe cursul inferior al râului Bistriţa Ardeleană. În cadrul judeţului, oraşul are o poziţie central-sud-estică situat la o distanţă de 22 km faţă de oraşul Năsăud şi 48 km de staţiunea balneoclimaterică Sîngeorz –Băi.

Bistrita este „oraşul Imnului Naţional” în amintirea poetului bistriţean Andrei Mureşanu, autorul versurilor Imnului Naţional „Desteaptă-te Romane”. În plan cultural de altfel, în municipiul Bistrita se desfăşoară o paletă larga de activităţi culturale foarte bogată şi variată pe teme de interes local. O menţiune aparte merită acele activităţi care pun în valoare caracterul multietnic şi multicultural al oraşului cum ar fi Pfingstenfest - Festivalul Etniilor, Festivalul Tradiţiilor Ţigăneşti şi Maialul Maghiar.

Economia municipiului Bistriţa este una complexă fiind dominată de sectorul serviciilor aflat în plină accesiune, la care se adauga un sector industrial bine dezvoltat, orientat catre export care s-a dezvoltat in ultimii 50 de ani. Din punctuş de vedere al performantelor economice, judetul Bistrita-Nasaud se află pe locul 4 în regiunea Nord-Vest.

Conform recesământului din anul 2011 municipiul are o populaţie de 75,076 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,05%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (5,14%) și romi (2,18%). Pentru 7,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Conform rezultatelor provizorii ale recesământului din anul 2011 în municipiul Bistriţa locuiesc un număr de 1644 de romi, numărul neoficial al acestora fiind de 3.072 de persoane.

B. Structura ecologică a oraşului

Municipiul Bistriţa are o suprafaţă de 145,47 Km2 (2,7% din suprafaţa totală a judeţului Bistriţa-Năsăud) şi o populaţie de 77,787 locuitori. Din punct de vedere administrativ, municipiul Bistriţa, cuprinde orasul propriu-zis şi un număr de şase localităţi componente: Unirea, Slătiniţa, Ghinda, Viişoara, Sigmir şi Sărata.

Bistrita este un oras de traditie germana, fondat în secolul al XII-lea de colonişti proveniţi din zona Luxemburg. Caracterul german al localităţii este uşor de recunoscut în caracteristicile urbane ale zonei centrale care pastrează importante monumente istorice.

Zona centrală a municipiului este una relativ bine delimitată şi cu funcţiuni complexe (politico-administrative, comerciale, turistice şi religioase), fiind elementul definitoriu al oraşului.

Zona urbana a municipiulului Bistriţa este împărţită în cartiere de locuinţe individuale, dar mai ales colective (blocuri de locuinţe construite în perioada 1960-1990), cu o densitate ridicată a clădirilor în vatră. În această categorie intră:

  • Cartierul „Independenţei” - zona de blocuri interferează cu cea de case, ceea ce oferă un aspect urbanistic neplăcut. În cartier există o piaţă agroalimentară, un hypermarket, o zonă comercială, biserici, grădiniţe, şcoli, cabinete medicale, locuri de joacă, parcuri şi spaţii verzi.
  • Cartierul „Decebal” - este o zonă centrală, compactă, cu locuinţe individuale, locuinţe colective de confort mediu-ridicat, cu spaţii verzi generoase între blocuri şi cu numeroase funcţiuni comerciale şi socio-culturale.
  • Cartierul „Andrei Mureşanu” - este, de asemenea, o zonă relativ centrală, cu locuinţe de confort mediu.
  • zona de blocuri „Piaţa Morii” apartamentele din această zonă sunt relativ noi şi de o calitate superioară celor din cartierele muncitoreşti. Nu dispune de funcţiuni sociale, fiind în imediata proximitate a centrului istoric şi a parcului central, inclusiv a zonei sportive.
  • Cartierul „Petre Ispirescu” este o zonă eterogenă din perspectiva ţesutului urban, cu blocuri ridicate între trupuri de locuinţe individuale.
  • Cartierul „Ştefan cel Mare” un cartier nou, cu un ţesut eterogen, format din blocuri şi case individuale, construite în sec. al XIX-lea. Dispune de unităţi de învăţământ, poştă, precum şi de o reţea densă de magazine de cartier la parterul blocurilor.
Zona rurală a municipiului Bistriţa este alcătuită din cele peste 883 de hectare intravilan (34,5% din total intravilan) care sunt amplasate în cele 6 sate aparţinătoare (Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara).

Noile zone rezidenţiale sunt: Zona Şesul de Jos, Bistriţa-Viişoara, Zona „Subcetate - Drumul Dumitrei Vechi”, Zona Valea Căstăilor şi Zona Drumul Tărpiului – Subcetate, Zona „La Şes” – „Zăvoiul de Sus.

Zona industrială - prima platformă industrială a Municipiului Bistriţa este situată în partea de nord a oraşului, fiind delimitată de Drumul Cetăţii, Drumul Sigmirului, Str. Subcetate, Str. Zefirului şi calea ferată. Este o zonă industrială compactă, spre deosebire de cele din alte localităţi urbane din ţară. Această situaţie pozitivă este dată de faptul că în Bistriţa, spre deosebire de alte oraşe, până în 1960-1970 nu au existat unităţi industriale mari, dispersate pe întreaga suprafaţă a oraşului. Prin urmare, zona industrială a oraşului s-a dezvoltat exclusiv în perioada comunistă, mai ales în anii 1970-1989, după un plan de sistematizare bine gândit, fiind accesibilă de pe şoseaua de centură a oraşului şi izolată de zona rezidenţială a oraşului de culoarul căii ferate.

O a doua zonă industrială este cea din nordul oraşului, la ieşirea spre Unirea, de pe Calea Moldovei (zona „Cibela”). Aici au funcţionat, înainte de 1989, Întreprinderea de Industrializare a Laptelui (SCIL), Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie şi Fabrica de Bere, a căror activitate a fost sistată după Revoluţie, spaţiile existente fiind fie demolate, fie închiriate sau vândute altor firme. Este o zonă industrială compactă, cu profil de industrie uşoară, care a căpătat în ultimii ani o funcţiune mai degrabă comercială, decât productivă, în condiţiile în care aici deja funcţionează Magazinul Ambient şi Complexul Comercial „Cibela”.

C. Zone sărace

Din discuţiile avute atât cu directorul Direcţiei Municipale de Servicii Sociale Bistriţa, cât şi din observaţia din teren rezultă faptul că zonele cele mai sărace ale oraşului sunt zonele de la marginea oraşului cum ar fi o parte a cartierului „Independenţei” în special str. Dragos Voda, precum şi localităţile componente ale municipiului dintre care am putea aminti localitatea Sărata, localitatea Viişoara, localitatea Sigmir şi localitatea Slătiniţa.

D. Comunităţi compacte de romi

Condiţiile istorice au făcut ca pe aceste meleaguri să trăiască alături de români şi alte naţionalităţi (saşi, maghiari, evrei, romi etc.)

Comunitatea de romi din municipiul Bistriţa este concentrată în câteva zone ale municipiului cum ar fi: str. Subcetate şi localităţile componente ale acestuia Sărata, Sigmir, Slatinita şi Viisoara. Conform rezultatelor provizorii ale recesământului din anul 2011 în municipiul Bistriţa locuiesc un număr de 1.644 de romi, numărul neoficial al acestora fiind de 3.072 persoane.

În municipiul Bistriţa sunt romi vătraşi, ursari şi romi unguri, care având contact direct cu populaţia majoritară, neromă, au pierdut foarte multe obiceiuri, tradiţii, elemente de cultură şi educaţie proprii etniei rome, asimilând o serie de elemente de civilizaţie, tradiţii culturale, obiceiuri caracteristice populaţiei nerome lângă care şi-au dus existenţa (aculturaţie). Cu toate acestea, o serie de elemente proprii culturii, tradiţiilor şi civilizaţiei romilor au rămas neschimbate de-a lungul secolelor.

D1. Comunitatea de romi din str. Subcetate este o comunitate relativ nouă, formată din 3 blocuri de locuinţe sociale construite de către municipalitate care însumează un număr de 120 de unităţi locative. Aceste locuinţe au fost date în folosintă ceăţenilor municipiului Bistrita, aflaţi în situaţie de difcultate cum ar fi: familii cu venituri reduse, familii numeroase sau familii care au locuit în imobile care au fost retrocedate foştilor proprietari sau imobile care sunt considerate monumente istorice, în special celor care au locuit în centru istoric al municipiului Bistriţa.

Dintre cele 120 de unităţi locative (apartamente cu o cameră sau apartamente cu 2 camere) 70% sunt ocupate de familii de romi.

D2. Comunitatea de romi din localitatea Sărata este formată din 80 gospodarii respectiv 295 de persoane. Romii din localitatea Sărata fac parte din neamul romilor unguri, o parte dintre aceştia sunt vorbitori de limba romani în dialectul maghiar.

Populaţia de etnie romă este grupată pe o strada laterală a localităţii cunoscută sub denumirea de strada Florilor şi zona Sărata pe baltă. În ceea ce priveşte situaţia locativă a romilor din localitatea Sărata, aceştia şi-au construit locuinţe din caramidă sau chirpici, acoperite cu ţiglă iar majoritatea acestor familii nu au acte de proprietate asupra terenurilor şi clădirilor, cu toate acestea sunt înscrişi în registrul agricol şi au primit un număr de casă, în baza căruia şi-au întocmit actele de identitate.

D3. Comunitatea de romi din localitatea Viişoara este formată din comunitatea băstinaşă situată în zona numita „Berede”, formată din 80 de gospodării, ceea ce reprezintă aproximativ 300 de persoane, aceştia locuiesc o parte în locuinţe individuale şi o parte în blocuri construite înainte de 1989. Comunitatea nouă situată în zona numită „peste linie” este formată din aproximativ 600 de persoane care locuiesc la bloc în locuinţe sociale.

D4. În localitatea Sigmir sunt un num’r de 40 de familii de romi ceea ce reprezintă un număr de 100 de persoane. Aceştia fac parte din neamul romilor unguri, sunt vorbitori de limba romani în dialectul maghiar. Romii din localitatea Sigmir locuiesc în locuinţe individuale unele rămase de pe vremea saşilor iar altele construite de către romi. Comunitatea este situată la ieşirea din localitatea Sigmir pe drumul judeţean care face legătura între municipiul Bistriţa şi localitatea Beclean.

D5. Comunitatea de romi din localitatea Slatinita este situată pe o uliţă, în zona numitî „în ţigănime” fiind compusă din 40 de gospodării, ceea ce reprezintă un număr de 100 de persoane. Uliţa pe care locuiesc romii este pietruită iar casele sunt inşirate pe o parte şi pe alta a drumului.

E. Servicii sociale

Direcţia Municipală de Servicii Sociale are în structura sa Căminul pentru Persoane Vârstnice, Compartimentul Asistenţă Persoane cu Handicap, Compartimentul Prestaţii Sociale, Oficiul pentru Consilierea Romilor, Cabinetul Stomatologic, Serviciul Financiar Contabil Administrativ, Biroul Administrativ, Cantina de Ajutor Social, Centrul Casa Speranţei şi Centrul de Cazare Temporară a Persoanelor fără Adăpost.

În structura Direcţiei Municipale de servicii sociale lucrează 16 angajaţi cu atribuţii în asitenţa socială, majoritatea acestora fiind implicate şi în munca cu persoanele de etnie romă.

Din cele relatate de către directorul Direcţiei de Servicii Sociale Bistriţa rezultă faptul că sprijină financiar funcţionarea unei Grădiniţe Scoale din cadrul Fundaţiei Benita, care are ca şi beneficiari copiii care provin din familii cu venituri reduse, o mare parte dintre aceştia fiind de etnie romă. Totodată, au fost încheiate contracte de colaborare ONG-uri care derulează proiecte/programe care au ca şi scop îmbunatăţirea situaţiei romilor din municipiul Bistriţa.

Formele de ajutor pe care le acordă Direcţia Municipală de Servicii Sociale Bistriţa sunt: ajutorul social acordat potrivit Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, alocaţii de susţinere familială, prestaţii financiare excepţionale, servirea mesei de la cantina de ajutor, indemnizaţii pentru creşterea copilului, indemnizaţii pentru persoane cu handicap grav, ajutor pentru incălzirea locuinţei cu gaze naturale şi combustibil solid.

F. Viziune. Documentele strategice ale oraşului

Municipiul Bistriţa are o Strategie de dezvoltare locală pentru perioada 2010-2030, aprobată prin Hotarârea Consiliului Local nr.208/15.12.2011, în cadrul careia capitolul IV.6 este dedicat Integrării comunităţii rome.

Programele prevăzute la capitolul IV.6 în cadrul Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa sunt: susţinerea activă a populaţiei comunităţii rome, responsabilitatea socială a comunităţii rome, implicarea mediului public în promovarea incluziunii populaţiei comunităţii rome. În vederea realizării programelor mai sus-menţionate au fost propuse o serie de proiecte care au ca obiectiv reducerea abandonului şcolar în rândul copiilor romi, crearea unui centru de consiliere şi asistentă socială pentru persoanele din comunitatea romă aflată în dificultate, inclusiv consiliere maternală pentru tinerele mame rome, incluziunea socială a copiilor care practică cerşetoria, informarea şi conştientizarea populaţiei rome cu privire la posibilităţile de îmbunătăţire a creşterii calităţii vieţii, organizarea periodică a unor târguri de arte şi meserii tradiţionale ale romilor, stimularea spiritului antreprenorial al populaţiei rome prin susţinerea acesteia în vederea infiinţării de mini afaceri.

Potrivit prevederilor Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2015-2020, aprobată prin Hotarârea nr.18 din 14 ianuarie 2015 la nivelul municipiului Bistriţa s-a înfiinţat Grupul de lucru local pentru romi aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr.59/30.04.2015.

Un alt document strategic al municipiului Bistriţa care are ca şi obiect comunitatea romă este Planul local de măsuri 2015-2016 privind incluziunea minorităţii rome din municipiul Bistriţa aprobat prin Hotararea Consiliului Local nr.58/30.04.2015.

Reprezentare mass-media:

Articol 1

Articol 2

Articol 3