25 Nov 2016

Bârlad

Municipiul Bârlad este cea mai mare localitate din județul Vaslui. Este situat în zona de confluență a mai multor văi: dinspre Vest Valea Plopeni, Valea Trestianei și Valea Jărăvătului; dinspre Nord Văile Horoială şi Simila; dinspre Nord-Vest râul Tutova.

Recensământul din 2011 arată că populaţia din Bârlad ajunge la 55.837 locatari, în scădere faţă de 2002, când se înregistra 69.066 locuitori; dintre care 86,73% români, 1,67% romi, iar pentru 11,5% apartenenţa etnică este necunoscută.

Conform recensământului din 2011 reiese faptul că 930 de localnici şi-au declarat apartenenţa la etnia romă, însă din cifrele estimate de către autorităţi şi organizaţii nonguvernamentale, numărul romilor se ridică undeva la 4.500.

A. Scurtă descriere a orașului, compoziția etnică

Municipiul Bârlad este cea mai mare localitate din județul Vaslui. Este situat în zona de confluență a mai multor văi: dinspre Vest Valea Plopeni, Valea Trestianei și Valea Jărăvătului; dinspre Nord: Vaile Horoială şi Simila; dinspre Nord-Vest râul Tutova. Altitudinea maximă din aria urbană este de 172 de m, iar cea minimă de 89 de m. Municipiul Bârlad ocupă o parte a albiei majore a râului cu acelaşi nume pe o suprafaţă de 1456 ha, din care 1174 este teren intravilan. În anul 1174 este datată prima menţiune documentară a localităţii ce cuprindea partea de mijloc şi de sud a Moldovei.

Municipiul Bârlad este caracterizat prin: lipsa locurilor de muncă, numărul mare de şomeri şi asistaţi social, copii lăsaţi în grija persoanelor în vârstă din cauza plecării părinţilor la muncă în străinătate.

Economia oraşului a avut de suferit imediat după Revoluţie, când majoritatea întreprinderilor au făcut concedieri masive, unele dintre ele chiar şi-au întrerupt activitatea. Un exemplu elocvent îl reprezintă Fabrica de Rulmenţi, care din 12.000 de angajaţi, astăzi numără maxim 1.000.

Recensământul din 2011 arată că populaţia din Bârlad ajunge undeva la 55.837 locatari, în scădere faţă de 2002, când se înregistra 69.066 locuitori; dintre care 86,73% români, 1,67% romi, iar pentru 11,5% apartenenţa etnică este necunoscută. 

Recensământul din 2011 înregistrează 930 de localnici care şi-au declarat apartenenţa la etnia romă, însă din cifrele estimate de către autorităţi şi organizaţii nonguvernamentale, numărul romilor se ridică la aproximativ 4.500.

B.   Structura ecologică a oraşului Bârlad

Municipiul Bârlad se întinde pe o suprafaţă de 1456,42 km2, cu o densitate de 5.420 pers/km2, fiind format din următoarele cartiere: Podeni, Munteni, Cartier Deal, Cartier Deal II, Grădină, Gară, Cotu Negru, Ţuguiata, Centru. Conform nomenclatorului stradal municipiul are 296 de artere.

În centrul municipiului se află Primăria Municipiului Bârlad, unde se desfăşoară activitatea Consiliului Local şi a Primăriei. Tot în perimetrul acesteia se află şi Casa de Cultură, fostă a sindicatelor, construită în perioada comunismului şi Biserica Sf. Gheorghe.

Cartierele cele mai importante sunt: Podeni, Munteni, Cotu Negru, Cartier Deal, Cartier Deal II, Ţuguiata, Zona industrială, Complex Şcolar, Confecţii, Gara, Centru Civic, Gradină, Cinema Bârladul, Stadion.

Cartierele din Mun. Bârlad sunt diferite ca aspect al condiţiilor, utilităţilor şi al statutului social. În cartierul Ţuguiata (M. Eminescu) au luat amploare construcţiile de case si vile, fiind zonele cele mai căutate de către cei care au un statut social ridicat. Zona Grădină şi Gară sunt cartiere de blocuri unde se găsesc toate utilităţile.

Rămân cartierele Podeni Munteni şi o parte din Cotul Negru, unde sunt case vechi şi nu se găsesc utilităţi precum canalizare, reţea de apă şi gaze naturale. Acestea din urmă sunt şi zonele cele mai sărace, cu locuinţe ce aparţin persoanelor cu venituri medii, mici şi foarte mici, unde nu există interes pe piaţa imobiliară, sunt proiecte care urmează a fi implementate pentru conducta de apă şi canalizare.

După 1989, majoritatea fabricilor care ofereau locuri de muncă, fie au fost închise, fie şi-au stagnat activitatea, concediind o mare parte din angajaţi. Zona de nord cu Fabrica de Rulmenţi în care mai lucrează 1.000 de angajaţi din cei 12.000 care erau cândva, FEPA cu un număr foarte mic de lucrători, iar altele şi-au încheiat activitatea definitiv, printre acestea numărându-se: Fabrica de lapte si Fabrica de salam. În partea de Sud avem „Confecţiile” cu un număr foarte mic de angajaţi şi Fabrica de Ulei care lucrează la o capacitate de 25%. În zona de Est, Fabrica de Cărămidă a fost demolată în totalitate. Peste 85% dintre angajaţii acestei fabrici erau de etnie romă.

Societatea care asigură transportul în comun local are mari probleme în a-şi respecta normele de transport, deoarece numărul călătorilor creşte pe zi ce trece. 

În zona centrala se află Piaţa 9 Mai, Biserica Sântul Ilie şi două mari supermarketuri Lidl şi Penny. În zona Gării avem supermarketul Profi, Berlin şi Cleopatra, iar în zona Gradină avem Lidl, Berlin şi Cleopatra, dar şi „Piaţa mică”.

C. Zone sărace

De-a lungul timpului unele zone au fost „uitate” şi nu au făcut parte din procesul de urbanizare, fiind considerate în acest moment, zonele sărace ale oraşului, cum ar fi: în cartierul Podeni, pe străzile Traian, Alexandru Vlahuţă, Ioan Slavici, aflate la marginea din partea de est a oraşului, zonă unde construcţiile sunt formate din case în care locuiesc familii cu venituri minime şi lipsite de utilităţi. De asemenea, tot în acest cartier se află şi singurul bloc cu locuinţe sociale unde locuiesc în jur de 60 de familii.

În cartierele Podeni, Munteni şi Cotu Negru se găsesc cele mai importante zone compacte de romi.

D. Comunităţi compacte de romi

D1 Cartierul Munteni este situat în partea de nord est a oraşului si este cunoscut faptul ca în mai multe zone ale cartierului se afla comunităţi compacte de romi: Strada Grahilor, Strada Virtuţii, strada Lunii, precum si trei blocuri blocuri de locuinţe sociale, pe strada Căpitan Grigore Ignat, unde locuiesc 90 de familii de romi.

Zona este una izolată, fiind situată la periferie și neexistând niciun obiectiv important care să motiveze prezența celor din exterior. Cele trei imobile sunt construite din lemn şi materiale ușoare (rigips, carton presat, ş.a.m.d). În spatele imobilelor se află un teren viran, accidentat unde crește vegetația și unde sunt depozitate gunoaie de către cei din afara zonei. Există un spațiu de joacă amenajat pentru copii la intrarea în curtea unde se găsesc cele trei imobile.

Procentul de romi este de 94%. Sunt câteva familii mixte, unde unul dintre soţi este român, restul sunt romi. Locatarii sunt persoane cu venituri mici sau foarte mici, neexistând diferenţe mari între ei. Unii lucrează la societatea de salubrizare, alţii muncesc ca zilieri sau muncitori necalificaţi în construcţii. Membrii comunității se consideră romi, vorbesc între ei limbă română, însă şi limba romani.

D2 În cartierul Cotu Negru, pe străzile Moriu Lucian, Olaru Cisteru sunt zone compacte de romi care locuiesc în case vechi, deteriorate. Zona locuită de romi se afla în intravilan, pe teritoriul unităţii administraţiei teritoriale a municipiului Bârlad. Distanţa din centru până în comunitate este de aproximativ 2,5 km. Căile de acces până în apropierea comunităţii sunt fie asfaltate, fie pietruite.

Comunitatea a crescut ca număr, ori de câte ori, romii fie au fost evacuaţi, fie au fost inundaţi. Romii locuiesc în case din vălătuci, însă sunt şi unii care au case din bolţari sau BCA. Sărăcia este cea care caracterizează aspectul locuinţelor şi nici vorbă de bucătărie, baie sau apă curentă. Toaletele se află afară, în fundul curţilor. Fiecare casă are cel mult trei încăperi. În fiecare locuinţă locuiesc câte 2,3 sau chiar 4 familii. Situaţia juridică a spaţiilor de locuit este diversă. Dacă majoritatea romilor locuiesc legal la aceste adrese, cu totul alta este cea a spaţiului locativ. Unii au acte pe teren, însă nu au mai continuat obţinerea documentelor pentru autorizaţia de construire. O mare parte dintre ei au rămas cu actele în faze incipiente din cauza lipsei venitului necesar pentru continuarea obţinerii documentelor. Lipsa acestor documente (act de proprietate, autorizaţie de construire), duce la lipsa unor drepturi prevăzute în actele normative cu caracter social. În această zonă majoritatea practică munci necalificate, unii în construcţii fără forme legale. Câteva familii sunt recunoscute ca fiind lăutari din tată în fiu. Două dintre familii se ocupă cu fierăria, confecţionând multe articole de foarte bună calitate, mai întâlnim şi câteva familii care practică cărăuşia.

E. Servicii sociale

În cadrul Primăriei Bârlad se află direcţia de Asistenţă Socială condusă de un director executiv care are în subordine Compartimentul de Asistenţă Socială axat pe familie şi copil, pe persoanele singure, cele vârstnice, cu handicap sau alte persoane cu nevoi speciale.

În cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială lucrează 19 persoane, inclusiv cele două mediatoare sanitare. Posturi vacante sunt în număr de 6.

Nu există contracte cu ONG-urile, doar protocoale de colaborare în vederea implementării unor proiecte.

Numărul asistaţilor sociali este de 719 persoane, în 386 de dosare. Aceştia beneficiază de venitul minim garantat, ajutoare de căldură, ajutoare de înmormântare, şi ajutoare în cazuri de urgenţă. Aproximativ 60% din numărul persoanelor asistate social sunt de etnie romă.

F. Viziune. Documente strategice ale oraşului

Strategia de dezvoltare locală 2015-2020 aprobată de Consiliul Local Municipal Bârlad face referire la : Instalarea serviciilor de sănătate, Instalarea serviciilor sociale, Creşterea numărului de parteneriate pentru furnizarea serviciilor sociale.

Urmează a fi implementat un Plan de acţiuni care va fi introdus în strategia de dezvoltare locală 2015-2020, prin care vor fi propuse anumite acţiuni: 

  • Realizarea unor parteneriate cu autorităţile locale şi reprezentanţii societăţii civile, în scopul aplicării unor programe specifice, menite să asigure îmbunătăţirea situaţiei romilor;
  • Organizarea de întâlniri cu autorităţile locale şi reprezentanţii comunităţii de etnie rromă, în scopul identificării şi rezolvării problemelor cu care aceştia se confruntă;
  • Pregătirea expertului local pentru romi, pentru a elabora si implementa proiecte de incluziune a cetăţenilor romi prin participarea la cursuri de formare;
  • Identificarea persoanelor de etnie rromă fără acte de identitate/documente ale spaţiului locativ în vederea emiterii acestora.
Reprezentare mass-media:

Articol 1

Articol 2

Articol 3