20 Apr 2016

Târgu Mureș

A. Scurta descriere a oraşului, compoziţia etnică

Oraşul Târgu-Mureş este situat în partea centrală a României la punctul de contact celor trei unităţi naturale, distinct definite şi complemetare: regiunea cerealieră a Câmpiei Transilvaniei, Podişul Târnavelor şi zona forestieră a dealurilor subcarpatice interne. Fiind un centru universitar, centru economic şi cultural cu tradiţie, municipiul Târgu-Mureş dispune de un sistem de educaţie solid şi flexibil, adaptându-se la cerinţele pieţei forţei de muncă. Totodată oraşul este cunoscut ca un important centru medical, cu reuşite excepţionale în planul medicinii urologice şi cardiovasculare. Economia oraşului în momentul de faţă este preluată de sfera comerţului şi a serviciilor. 

Conform datelor recensământului din 2011 populaţia oraşului este de 134.290 locuitori. Municipiul Târgu Mureş se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă. Structura etnică la nivelul oraşului indică: 49,17% români, 42, 84% maghiari, 2, 31% romi, 0,15% germani, 0,17% evrei, respectiv alte naţionalităţi. Conform recensământului din Târgu Mureş 3.110 de persoane s-au declarat romi, cifra fiind în creştere continuă. Conform cifrelor estimate de autorităţi numărul populaţiei de etnie roma din Târgu Mureş ar putea fi între 7. 500-8. 000 de persoane. Potenţialul judeţului şi implicit municipiului Târgu Mureş este favorizat de aşezarea geografică, de condiţii naturale variate şi prielnice dezvoltării economice.

B. Structura ecologică a oraşului  

Oraşul se întinde pe o suprafaţă totală de 4.930 ha, fiind format din peste 8 cartiere fiind dispuse circular în jurul centrului. Centrul este concomitent principala zonă culturală, administrativă şi economică a municipiului Târgu Mureş. Aceasta este delimitată de patru mari pieţe, cum ar fi Piaţa Victoriei, Piaţa Trandafirilor, Piaţa Teatrului şi Piaţa Bolyai, fiind alcătuită din clădiri publice şi locuinţe preponderent individuale cu o tipologie urbană. Astfel zona are o valoare architecturală deosebită şi este cuprinsă în interiorul ariei centrului istoric. Cartierele rezidenţiale cele mai importante ale oraşului sunt: Cartierul Tudor Vladimirescu, Cartierul Unirii, Cartierul Dîmbu Pietros, Cartierul Mureşeni, Ady Endre şi Cartierul Rovinări, Cartierul Aleea Carpaţii, Zona 22 Decembrie 1998 şi Cartierul Aleea Cornişa cu Platoul Corneşti. Cele două mari cartiere aşezate în extremitatea sudică şi sud estică a municipiului sunt cartierul Tudor, respectiv Cartierul Dâmbu Pietros. Ambele au fost construite în perioada anilor 1960-1990, oferind imaginea cunoscută a cartierelor socialiste, cu locuinţe colective de tip bloc şi garsoniere. Cartierul Tudor este considerat zona cu cea mai mare densitate de locuitori pe mp2. Aici se concentrează aproximativ 40% din populaţia oraşului. Cartierul Dâmbu Pietros, după numărul blocurilor şi densitatea de locuitori este considerată al doilea cartier după Tudor. Populaţia acestei zone este de 32.000 - 35.000 de locuitori, aproape egală cu cea a întregului oraş în 1930. Cartierul Unirii, situat pe partea de nord-vest a municipiului, pe malul Mureşului este format din două zone distrincte, zona Remetea, formată din case, având populaţia majoră de romi şi zona modernă, cu case noi, construite după anii 1990. 

Cartierul Mureşeni este de fapt extinderea zonei industriale, care leagă oraşul de localitatea Mureşeni printr-o platformă industrială. Este format din două zone, zona blocurilor, construite relativ recent după anii 1970, respectiv zona de locuinţe construite în perioada 1915-1929. Ady Endre şi Cartierul Rovinării se află în extremitatea sud -vestică a oraşului, şi se întinde o zonă rezidenţială formată din case construite în perioada 1915-1944 şi clădiri tip blocuri. În cartierul Rovinării exista o zonă locuită de romi. În acest sens, zona astfel numită Băneasa a fost creată, fiind un mini-cartier de locuinţe temporare, pentru romi mutaţi în anii 2013-2014. 

Aleea Carpaţi se întinde pe malul stâng al râului Mureş, pe un teren plat, întins şi este considerat cea mai liniştită zonă din municipiu. Zona 22 Decembrie, Cartierul Aleea Cornişa cu Platoul Corneşti se întinde în partea de nord-est oraşului, începând din imediata apropiere a zonei istorice. Întâlnim atât construcţii declarate monument istoric în apropierea centrului, iar în apropierea Pădurii s-a dezvoltat zona clinicilor şi un modern cartier de blocuri. Este considerată partea oraşului cea mai bogată în spaţii verzi, cu un nivel de trai ridicat. 

Zona industrială a oraşului este situată în apropierea Centrului, în cartierul Mureşeni, care este de fapt o platformă industrială, care leagă oraşul de localitatea Mureşeni. Din punct de vedere industrial, o parte din specificul oraşului din perioada socialistă este păstrat şi în prezent, caracterul municipiului fiind unul multi-industrial, reprezentat de industria chimică, de confecţii, textilă şi de cea de prelucrare a lemnului. Zona cea mai importantă a comerţului este Centrul Vechi al oraşului, cu pieţe de zi şi magazine. După anii 2000 au fost construite cele două malluri, Promenada Mall fiind la capătul oraşului, în zona Mureşeni, iar Mureş Mall fiind în Centrul Vechi al oraşului. 

C. Zone sărace

Conform celor spuse de directorul serviciului de asistenţă socială pentru romi, majoritatea oamenilor care beneficiază de ajutorare sociale trăiesc în zone sărace ale municipiului. Zone ale oraşului, unde se aglomerează sărăcia sunt: 1. Zona Valea Rece; 2. Cartierul Mureşeni, respectiv zona Transilvaniei, zona Azomureş şi strada Băneasa, strada Dealului; 3.Cartierul Unirii, respectiv zona Remetea, 4. Zona Ady Endre şi Cartierul Rovinării; 5. Zona Gării; 6. Blocuri şi garsoniere de categoria III în 22 Decembrie, zona Weekend şi Gara Mică. 

D. Comunităţi compacte de romi

D1. Din zonele amintite anterior Valea Rece, strada Băneasa, localitatea Remetea şi strada Dealului pot fi considerate zone locuite în mare parte de romi. Zona Ady Endre şi Cartierul Rovinării este o zonă parţial locuită de romi, majoritatea lor fiind mutată după anii 2014 în zona Mureşeni. Celelalte zone sunt considerate zone locuite de săraci fără a avea un caracter etnic.

D2.1. Valea Rece

Locaţia cea mai cunoscută atât de locuitorii orașului Târgu Mureș, cât şi de alţii, Valea Rece se află în interiorul municipiului, în cartierul Tudor. Comunitatea este situată într-una dintre cele mai dens populate zone ale oraşului, lângă Calea Sighişoarei.

Fiind cea mai mare comunitate compactă din Târgu Mureş, numărul gospodăriilor este de 300-350, iar în total sunt aproximativ 3.000 de persoane. Pe strada Valea Rece şi strada Păşunii imobilele sunt de tip casă, iar la capătul străzii sunt două blocuri sociale, construite pentru familii defavorizate, lângă acestea oamenii trăiesc în cocioabe, barăci temporare. Zona Valea Rece se află întotdeauna în centrul atenţiei, fiind considerată o comunitate de romi foarte agresivă. În acest sens în majoritatea cazurilor este descrisă ca un loc periculos, suprapopulat şi gălăgios.

D2.2. Băneasa

Strada Băneasa se află la marginea oraşului, în cartierul Mureşeni. Este situată în apropierea Gării, a Centrului Comercial Transilvania şi al străzii Depozitelor. Datorită mai multor evacuări şi iniţiative de mutare în 2004, 2011 şi 2014, conform hotârârii Primăriei, comunitatea a intrat în atenţia mass-mediei şi a opiniei publice. Prin faptul că este un spaţiu locuit de romi cu un nivel de trai cel mai scăzut din municipiu, imaginea exterioară este una negativă, localnici fiind percepuți ca oameni agresivi. Conform datelor spuse de către specialistul extern, în strada Băneasa sunt aproximativ 24 de gospodării, şi aproximativ 150 de persoane locuiesc în zonă. Numărul copiilor este aproximativ 60.

D2.3.Remetea

Comunitatea Remetea se află la o distanţă de trei kilometri de centrul oraşului, pe direcţia nord-vest, în partea stângă a străzii principale Remetea, în apropierea pădurii. Localitatea aparţine administrativ de municipiul Târgu Mureş. Spaţiul este uşor accesibilă, infrastructura zonei învecinate având o calitate bună. Este o zonă locuită de romi cu un nivel de trai foarte scăzut, imaginea exterioară şi caracterizarea locului este una negativă, fiind descrisă ca un loc murdar şi neplăcut. Conform datelor spuse de către reprezentantul primăriei şi liderul comunităţii, numărul aproximativ al gospodăriilor este 75, iar numărul aproximativ persoanelor este de 300-350. În majoritatea cazurilor trăiesc în familii extinse cu patru-cinci minori.

D2.4. Dealului

Strada Dealului se află la marginea oraşului, în cartierul Mureşeni. Este situată pe un deal, de aici provine numele lui. Deşi este foarte aproape de strada Gheorghe Doja, strada cea principală din cartierul Mureşeni, comunitatea nu este atât de uşor sesizabilă. În strada Dealului numărul gospodăriilor este 100, iar aproximativ 600 de persoane locuiesc în zonă. Numărul copiilor atinge procentul de 50 la sută din populaţia comunităţii.

Locul cunoscut de către mureşeni, Cartierul Ady şi Rovinării, lângă casele, au fost construite mai multe blocuri de categoria III. În aceste zone al oraşului se retrag familiile sărace, oameni cu venituri mici. În aceste zone sunt câteva blocuri în care au trăit mai multe familii de romi. În ciuda faptului că în ultimii ani aceste familii au fost mutate în zona Băneasa, cartierul Ady este cunoscută şi astăzi cartierul ţiganilor. În zilele de astăzi numai câteva familii de romi trăiesc dispersaţi în cartierele Rovinării, Ady Endre, zona strada Călăraşilor, zona Gării.

E. Servicii sociale

Serviciul Public de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Târgu Mureş este formată din nouă servicii publice subordonate: Serviciul Coordonare Cabinete Şcolare, Biroul Unic, Biroul Administrativ şi Secretariat, Serviciul Protecţie Socială, Serviciul de Protecţie Specială, Centrul Social, Dispeceratul Integrat de Urgenţă, Centrul de Zi Rozmarin şi Compartimentul Asistenţă Rromi. Serviciul de Protecţie Specială are în subordonare următoarele: Compartiment Asistenţă Persoane Vârstnice, Centrul de Servicii Comunitare şi Îngrijitori Persoane Vârstnice, Compartiment Asistenţă Persoane cu Handicap, Asistenţi Personali ai Persoanelor cu Handicap, Compartimentul pentru Protecţia Copilului, Familiei şi Persoanelor Singure. În cadrul Primăriei funcţionează două centre sociale: Azilul de Noapte şi Căminul Social, respectiv Cabinetul Medicat.

În această structură foarte largă lucrează aproximativ 45 de persoane cu atribuţii de asistenţă socială, majoritatea acestora fiind implicaţi şi în munca cu persoanele de etnie romă. Primăria are în total contracte cu 18 ONG-uri în domeniile asistenţei sociale.

Formele de ajutor social alocate în cadrul Primăriei Târgu Mureş sunt venitul minim garantat, alocaţii de susţinere şi indemnizaţii familiale, respectiv ajutorul de încălzire. În oraşul Târgu Mureş sunt aproximativ 180 de familii care beneficiază de venit minim garantat, 427 de alocaţii de susţinere şi îndemnizaţii familiale, respectiv 2600 ajutoare de încălzire a locuinţelor. Conform estimării Comparimentului Asistenţă Romi, mai mult de 50% din totalul beneficiarilor ajutorări sociale sunt de etnie romă.

F. Viziune. Documentele strategice ale oraşului

Oraşul Tîrgu Mureş are o nouă Strategie de Dezvoltare pe perioada 2016-2021, prezentată de primarul Dorin Florea în 1 Septembrie 2015. La fel ca strategia veche, numită Agenda 21, nici noua strategie de dezvoltare nu acordă atenţie deosebită problematicii romilor sau comunităţilor compacte de romi.

Reprezentare în mass-media

Articol 1

Articol 2

Articol 3

Autor: Rusu Szidonia