03 Jul 2016

Giurgiu

Orașul Giurgiu se situează la marginea sudică a țării și a județului, pe malul stâng al Dunării, într-o zonă mlăștinoasă, la 65 km sud de capitala București, la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria. Orașul se află atat în Câmpia Burnazului, cât și în Lunca Dunării.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Giurgiu se ridică la 61.353 de locuitori, număr în scădere față derecensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 69.345 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,87%), cu o minoritate de romi (4,5%). Pentru 11,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,59%). Populația orașului este în scădere față de ultimele recensământuri.

Rezultatele rencensământului din 2011 arată că în municipiul Giurgiu s-au declarant ca fiind de etnie romă un număr de 2.754 de persoane. Însă conform aproximărilor numărul persoanelor de etnie romă din orașul Giurgiu ar putea fi cuprins între 7.500 și 8.500 de persoane.

A. Scurta descriere a oraşului, compoziţia etnică

Orașul Giurgiu se situează la marginea sudică a țării și a județului, pe malul stâng al Dunării, într-o zonă mlăștinoasă, la 65 km sud de capitala București, la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria. Orașul se află atat în Câmpia Burnazului, cât și în Lunca Dunării. 

Fiind așezat pe malul stâng al Dunării, orașul Giurgiu este și un important port naval al României.

În economia județului Giurgiu se disting ca activități cu pondere semnificativă, agricultura, industria și comerțul. În cadrul industriei județului reprezentative sunt: industria alimentară, a băuturilor și tutunului, producția de energie electrică și termică, captarea, tratarea și distribuția apei, extracția petrolului și gazelor naturale, industria textilă și a confecțiilor din textile.
În anul 1996 a luat ființă Regia autonomă „Zona Liberă” Giurgiu amplasată în partea de sud-est a municipiului Giurgiu, pe o suprafață de 163.54 ha, care s-a transformat începând cu 01.06.2004 în societate comercială pe acțiuni.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Giurgiu se ridică la 61.353 de locuitori, număr în scădere față derecensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 69.345 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,87%), cu o minoritate de romi (4,5%). Pentru 11,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,59%). Populația orașului este în scădere față de ultimele recensământuri.

Rezultatele rencensământului din 2011 arată că în municipiul Giurgiu s-au declarant ca fiind de etnie romă un număr de 2.754 de persoane. Însă conform aproximărilor numărul persoanelor de etnie romă din orașul Giurgiu ar putea fi între 7.500 și 8.500 de persoane.

B. Structura ecologică a oraşului

Municipiul Giurgiu are o suprafaţă totală de 5.233,31 ha, din care 2.358,28 ha reprezintă teren intravilan, iar 2876,03 ha, teren extravilan. Suprafaţa agricolă este de 1.863 hectare, însumând 1.691 hectare suprafaţă arabilă, 6 hectare de livezi şi pepiniere pomicole, 108 hectare de vii şi pepiniere viticole şi 58 hectare de păşuni.

Municipiul dispune şi de 50 de hectare de spaţii verzi, din care parcurile şi grădinile publice ocupă o suprafaţă de 10 hectare. Suprafaţa locuită a municipiului este de 923.705 mp, din care 896.641 metri pătraţi sunt proprietate privată şi 27.064, proprietate de stat. În municipiul Giurgiu există un număr de 350 de străzi însumând 131 de kilometri, din care 111,5 km reprezintă străzi betonate şi asfaltate, iar 20 km, străzi pietruite cu piatră brută şi de râu.

Oraşul a devenit un important centru administrativ în sec. al XVIII-lea si al XIX-lea. La începutul sec. al XIX-lea, orasul distrus in mare parte in timpul razboaielor ruso-turce, a fost reconstruit dupa un plan arhitectural care presupunea o dezvoltare radiala a strazilor pornind de la o piata centrala circulara (asa numita farfurie). In timpul regimului comunist, aceasta retea de strazi si piete, unicat in Romania, a fost distrusa partial.

Cele mai importante cartiere ale orașului sunt Tineretului, 1 Decembrie, Ghizdarului si Abatorului. Acestea fiind și cele mai mari cartiere ale orașului.

Zonele considerate ca fiind mai bune sunt: Tineretului și zona din strada Garii, strada Mihai Viteazul, zone cu acces la transpotul in comun si la numeroase magazine. Pe de cealalta parte cartierele Istru si Obor sunt considerate zonele rau famate și de evitat ale orașului, cu un acces mai slab la mijloacele de transport in comun, supermarketuri, utilități.

În prezent, sectorul economic al municipiului este dominat de Port și Zona Liberă Giurgiu, fiind evident că înfiinţarea unui port de mărfuri, separat de gara fluvială pentru pasageri, va transforma Giurgiu, prin transport multimodal, într-un important punct de tranzit al mărfurilor pe ruta Asia - Europa, sens în care investiţia concernului austriac VOESTALPINE a devenit un reper important pentru economia locală. În scopul simulării economice a activităţilor din zona portului, prin atragerea de investiții cu capital străin și autohton, prin promovarea schimburilor internaționale și prin sporirea posibilităților de folosire a resurselor locale și naționale în zona fluvială Giurgiu, conform Hotărârii Guvernului nr.788/1996, în data de 15.11.1996, a fost înfiinţată S.C. Administrația Zonei Libere S.A. Giurgiu ce funcţionează in temeiul Legii nr.84/1992 privind Regimul Zonelor Libere. Zona Libera Giurgiu este una dintre cele mai vaste din Europa (160 ha), fiind situată în sudul orașului între cele doua diguri îndreptate spre Dunăre și are un profil preponderent industrial.

Oportunitățile oferite de Zona Libera Giurgiu sunt atractive pentru operatorii economici care desfășoară activități de producție, stocare și comercializare a mărfurilor deoarece regimul suspensiv, din punct de vedere vamal, sub care sunt plasate mărfurile cât timp acestea staționează în perimetrul zonei libere, permite crearea unor stocuri mari de mărfuri, fără a exista obligația de plata a drepturilor vamale de import.

Ruinele fostelor fabrici socialiste se găsesc în zona de nord a orașului, în aproprierea Gării de Nord Giurgiu.

În municipiul Giurgiu, activităţi economice se desfășoară în Parcul industrial şi tehnologic - Giurgiu Nord, dar și în Centrul de Afaceri Transfrontalier Danubius.

Majoritatea supermarketurilor și a magazinelor alimentare se găsesc în cartierul Tineretului și în zona centrală a orașului.

Cea mai mare zonă comercială a orașului este zona Portului Giurgiu.

C. Zone sărace

Din discuțiile purtate cu membrii Departamentului de Asistență Socială a primăriei Giurgiu și cu membrii comunității din Giurgiu rezultă că majoritatea gospodăriilor asistate social sunt dispersate la nivelul întregului oraș Giurgiu. Însă există câteva zone în care sărăcia este presentă la nivel extrem. Aceste zone sunt amplasate către marginea localității în special în zonele de Nord-Est, Sud-Est, Sud-Vest și Nord Vest ale orașului. Următoarele zone pot fi considerate zone sărace ale orașului: Istru, Rudărie și Obor.

D. Comunități compacte de romi

Din zonele amintite anterior Istru, Rudărie, Obor, Tigănie, Spoitori și partial Tineretului sunt considerate zone locuite în mare parte de persoane aparținând etniei rome.

this is an image

D1. Istru. Cartierul Istru este situat la marginea localității, în zona de Sud-Vest a orașului, mai exact pe Soseaua Sloboziei. Cartierul este format din foste camine de nefamiliști, care în prezent sunt locuite ilegal de către membrii comunității compacte. Cartierul Istru are în prezent nouă blocuri de garsoniere, construite în perioada comunistă şi câteva blocuri ANL finalizate după anul 2000.

Membrii comunității compacte însumează aproximativ 95 de familii, ceea ce înseamnă că peste 400 de personae locuiesc în prezent în ultimul cămin rămas în picioare, în condiții greu de imaginat: geamuri sparte și acoperite cu celofan sau cu pungi, uşi lipsă, haine şi gunoaie aruncate în împrejurimi, șobolani.

Căminele de la Istru au fost construite în perioada comunistă, iar singurului cămin care mai este locuit dispunde de 40 de spații de cazare oficiale. Pe langă spațiile oficiale au mai fost improvizate încă cel puțin 10 spații/camere de locuit, pe care este percepută o chirie lunară (chiria nu este percepută din partea autorităților).

Condițiile de locuire s-au agravat de-a lungul anilor, pe măsură ce chiriașilor li s-au tăiat alimentarea cu apă curentă, gaz și energie electrică. În cadrul căminului sunt familii care și-au improvizat locuințe și trăiesc în băile comune, casa scărilor, pe ieșirea de urgență.

D2. Șoseaua Ghizdarului cu comunitatea Spoitori este situată de-a lungul Șoselei Ghizdarului, în zona Nord-Vestică a localității. Șoseaua Ghizdarului se întinde pe o lungime totală de aproximativ 3 km. Cartierul este împărțit în două zone: una până în barieră formată în principal din case impunătoare, străzi cu o infrastructură mai bună și din membri cu o situație financiară mai stabilă, în timp ce cea de dincolo de barieră este formată din case mai modeste, străzi cu o infrastructură mai proastă și oameni cu o situație financiară mai proastă. De asemenea, se poate vorbi și de o impărțire etnică, în prima zonă găsindu-se neamuri de romi spoitori, iar în cea de-a doua zonă mai multe neamuri de romi ursari,vătrași. Persoanele care locuiesc de-a lungul acestei străzi au în mare parte acte de proprietate pe terenuri, dar nu au autorizații de construcții.

Comunitatea compactă însumează aproximativ 327 de gospodării, ceea ce înseamnă că peste 1.750 de persoane locuiesc în această zonă. Peste 85% dintre membrii acestei comunități sunt persoane de etnie romă.

Este un cartier cu istorie mai veche, dar datorită caselor care au fost contruite recent sau recondiționate cartierul nu pare atât de vechi. Primele neamuri de romi care s-au așezat în această zonă au fost neamurile de romi spoitori.

Majoritatea persoanelor care trăiesc în această zonă sunt persoane de etnie romă foarte conservatoare, care au renunțat să-și mai practice vechile meserii, dar care nu au renunțat la portul traditional sau alte tradiții. O parte destul de mare dintre aceștia încă își mai păstrază limba și comunică destul frecvent în limba romani.

D3. Strada Dîmbovița cu adiacente. Comunitatea Obor este situată la marginea localității, în zona de Nord a localității, de-a lungul străzilor Dîmboviței, Oborului, Milcov, Siretului și Cărămidari. Cartierul este format din case (unele dintre ele fiind locuințe sociale) și blocuri ANL nou construite. Membrii acestei comunități stau cu forme legale în această zonă, având contracte de închiriere sau acte de proprietate.

Comunitatea compactă însumează aproximativ 150 de gospodării, ceea ce înseamnă că peste 650 de persoane locuiesc în această zonă, în condiții destul de decente. Peste 90% dintre membrii acestei comunități sunt persoane de etnie romă.

Casele de la Obor au fost construite sau consolidate în perioada mai recentă, ca urmare a intervenției primăriei. În zonă sunt aproximativ 50 de case, majoritatea dintre ele având cel puți două-trei camere, bucătarie separată și baie proprie.

Imaginea locului la prima impresie este una sumbră, din cauza aspectului gri al caselor și a lipsei vegetației. În prezent situația celor care trăiesc în acestă zonă este una legală, majoritatea având contracte de închiriere cu primăria sau acte de proprietate.

Comunitatea din Obor a intrat în atenția mass-mediei din cauza situației de locuire insalubre care erau în trecut și datorită inundațiilor repetate care au afectat comunitatea.

D4. Griviței, Clujului, Aurel Vlaicu (Abatorului). Comunitatea Țigănie este situată de-a lungul Străzilor Griviței, Aurel Vlaicu, Clujului, Albinelor, Horea și Sirenei, în zona centrală a municipiului Giurgiu, în imediata apropiere a primăriei. Această zonă mai este cunoscută și sub numele de Abatorului.

Comunitatea compactă însumează aproximativ 250 de gospodării, ceea ce înseamnă că peste 1440 de peroane locuiesc în această zonă. Peste 70% dintre membrii acestei comunități sunt persoane de etnie romă. Majoritatea fac parte din neamul ciobotarilor sau ursarilor.

În ultimii ani casele din această zonă au fost îmbunătățite și recondiționate. În zonă sunt aproximativ 230 de case, majoritatea dintre ele având cel puțin 2-3 camera, bucătarie separată și baie proprie.

Imaginea locului la prima impresie este una de mahala, cu locuitori ai tuturor categoriilor sociale. În present, situația celor care trăiesc în acestă zonă este una legală, majoritatea având acte de proprietate sau de identitate.

D5. Cartierul Tineretului. Cartierul Tineretului este situat la marginea localității, în zona de Nord-Est a orașului, de-a lungul străzii Tineretului și a străzii Prieteniei. Cartierul este format în totalitate din blocuri de 4-5 etaje, care în prezent sunt locuite în condiții legale, existând aproximativ 950 de gospodării.

Membrii comunității compacte însumează aproximativ 400 de familii, ceea ce înseamnă că în acest cartier traiesc peste 1.350 de persoane care aparțin etniei rome. Persoanele de etnie romă trăiesc dispersat alături de persoanele nerome, în condiții civilizate neexistând conflicte între cele două etnii. Sunt unele blocuri în care familiile de etnie romă sunt mai prezente, de obicei la primele etaje.

Blocurile din cartierul Tineretului au fost construite în perioada comunistă pentru a satisface nevoile de locuire ale muncitorilor din fabricile din oraş. În medie, un bloc are în componența sa 35-40 de apartamente sau garsoniere.

Imaginea locului este una de cartier liniștit, lipsit de conflicte, dar destul de aglomerat din cauza blocurilor înghesuite și a magazinelor prezente la tot pasul. Zona are un aspect de cartier tipic muncitoresc, cu blocuri întreținute și fără gunoaie la vedere.

D6. 1 Decembrie 1918, Șoimului. Comunitatea compactă Rudărie este situată la marginea localității, în zona de Nord-Est a orașului Giurgiu, pe strada 1 Decembrie, pe drumul către granița cu Bulgaria. Mai exact la 200 m de intersecția șinei de tren cu strada 1 Decembrie, pe ramificațiile străzii Șoimului și Intrarea Șoimului. Cartierul este format în principal numai din case, unele dintre ele cu câteva îmbunătățiri.

Membrii comunității compacte însumează aproximativ 120 de gospodării, ceea ce înseamnă că peste 550 de persoane locuiesc în prezent această zonă, în condiții demne de Evul Mediu. Peste 90% dintre membrii acestei comunități sunt persoane de etnie romă.

Este un cartier relativ nou, care a luat naștere la începutul anilor ′70, odată cu apariția primelor case de rudari și ursari. Comunitatea s-a dezvoltat de-a lungul străzii 1 Decembrie prin costruirea de noi case. Numele de Rudărie provine de la faptul că în această zonă sunt destul de mulți romi rudari.

Imaginea locului este una sumbră și sărăcăcioasă, datorită aspectului neîngrijit pe care îl au casele și străzile din jur.

E. Serviciile sociale

Direcţia de Asistenţă Socială este serviciu public, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Local al municipiului Giurgiu şi coordonat de Secretarul municipiului Giurgiu; Direcţia de Asistenţă Socială este înfiinţată prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Giurgiu nr. 109/28.06.2001, modificată prin Hotărârile Consiliului Local al municipiului Giurgiu nr.145/30.08.2001, nr. 166/04.10.2001, Legea nr. 705/2001, Hotărârea Consiliului Local al municipiului Giurgiu nr. 254/28.11.2002, Legea nr. 161/2003 prin H.C.L. nr. 146/29.05.2003, H.C.L. nr. 227/30.07.2004 şi H.C.L. nr. 330/25.11.2004, HCL 129/02.05.2006,HCL nr.36/26.02.2009,310/29.10.2009, HCL 219/2011

D.A.S. are în structura funcţională următoarele servicii, birouri şi compartimente:

  • Serviciul Ajutor Social și Asistenți Personali
  • Serviciul Financiar Contabilitate, Resurse Umane Salarizare
  • Serviciul Asistenţă medicală şi medicină dentară acordată unităţilor de învăţământ
  • Centrul de primire în regim de urgenţă a persoanelor defavorizate
  • Birou cantină socială
  • Birou creşă
  •  Compartiment Prestaţii familiale şi Relaţii cu O.N.G.-urile;
  • Compartiment Evidenţă cereri cantină, Alocaţii de stat
  • Compartiment Strategie, Relaţii cu publicul;
  • Compartiment Audit;
  • Compartiment Juridic;
  • Compartiment Administrativ;
  • Compartiment îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice
  • Compartiment asistenţă medicală comunitară

Direcţia de Asistenţă Socială este condusă de un director executiv numit prin Dispoziţia Primarului municipiului Giurgiu, şi este sprijinit în atribuţiile ce îi revin de un Director executiv adjunct.

Organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare se aprobă prin Hotărâre a Consiliului Local al municipiului Giurgiu, la propunerea Primarului şi Avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 7680/2015.

DAS Giurgiu are în componența sa 152 de persoane care se ocupă de furnizarea și facilitarea accesului la servicii de protecție socială. Dintre aceștia DAS are în subordine 10 mediatori sanitari care se ocupă exclusiv de persoanele de etnie romă din municipiul Giurgiu.

Primăria are încheiate parteneriate cu: Partidul Alianța Civică a Romilor, Asociația Democratică a Rromilor 2012 Giurgiu, Asociația Ketanes Giurgiu și Asociația Partida Romilor Pro-Europa.

Formele de ajutor social alocate în cadrul primăriei municipiului Giurgiu sunt: venitul minim garantat (VMG), alocaţii de susţinere şi indemnizaţii familiale respectiv ajutor pentru încălzire. Numărul total de familii care beneficiază de: VMG este de 409, dintre care 370 sunt familii rome, alocații se susținere a indemnizației familiale 810, dintre care 553 sunt familii rome, ajutor pentru încălzirea locuinței 2.228, dintre care 850 sunt familii rome.

Mai mult de jumatate dintre numărul total al asistațiilor sociali sunt pesoane de etnie romă.

F. Viziune, Documentele strategice ale oraşului

Municipiul Giurgiu are o nouă Strategie de dezvoltare pe perioada 2014-2020. Strategia nu este în formă finală, regăsindu-se doar în formă de Draft. Noua strategie propune o nouă abordare în elaborarea de politici regionale și anume, trecerea la noua generaţie de politici integrate de dezvoltare, cu o puternică componentă de teritorialitate.

De asemenea aceasta se axează pe lupta împotriva discriminării și promovării de șanse egale în rândul grupurilor vulnerabile.

Cele 5 obiective europene stabilite pentru anul 2020 sunt următoarele:

  1. Ocuparea forţei de muncă presupune atingerea unei rate de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani 
  2. Cercetarea şi dezvoltarea se referă la alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru acest domeniu
  3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei presupune reducerea cu 20% a Strategia de dezvoltare locală 2014 – 2020 Municipiul GIURGIU 42 emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990, creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% și creşterea cu 20% a eficienţei energetice
  4. Educaţia presupune reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii și creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani
  5. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale se referă la reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.
Consiliul local al Municipiului Giurgiu a hotărât constituirea la nivel local a Grupului Local de Lucru pentru Incluziunea Minorității rome la nivelul Municipiului Giurgiu. Rolul grupului local constituit va fi de a implementa măsurile cuprinse în Planul local de acțiune privind incluziunea minorității romilor.

Reprezentare mass-media:

Articol 1

Articol 2

Articol 3