10 Sep 2016

Brăila

Situat in sud-estul Romaniei, in Campia Romana, judetul Braila se intinde pe o suprafata de 4765,8 kmp. Resedinta administrativa orasul Braila, unul dintre cele mai mari porturi din Romania, este situata la 200 km nord-est de Bucuresti. In 2002 populatia Brailei era de 216 292 de locuitori, dintre care: 210.360 romani (97,2%), 3.478 rusi lipoveni (1,6%), 20 englezi (0,6%), 1.557 romi (0,7%), 318 greci (0,14%), 161 turci (0,07%), 118 maghiari (0,05%), 300 alții (evrei, bulgari, italieni, armeni, etc.). Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Brăila se ridică la 180.302 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, Principalele minorități sunt cele de romi (1,12%) și ruși lipoveni (1,07%). Pentru 7,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Numarul neoficial de romi este de 5100.

A. Scurta descriere a orașului, compoziția etnică

Situat in sud-estul Romaniei, in Campia Romana, judetul Braila se intinde pe o suprafata de 4765,8 kmp. Resedinta administrativa orasul Braila, unul dintre cele mai mari porturi din Romania, este situata la 200 km nord-est de Bucuresti. Braila se situiaza la 46°16’17” latitudine nordica si 27°58'33'' longitudine estica. Campia este forma de relief predominanta, peisajul Brailei fiind monoton si fara bariere naturale. In zona se gasesc cai de transport accesibile, in principal Dunarea care face din Braila o poarta catre lume. Climatul este temperat - continental, cu o temperatura medie de 11,1° C, cu veri uscate si ierni reci. Flora si fauna sunt specifice regiunii de campie. Stepa, odata intinzandu-se la nesfarsit, a fost transformata in teren agricol, judetul Braila fiind unul din cele mai dezvoltate judete din Romania, din punct de vedere al agriculturii. La granita de nord, judetul Braila cuprinde o parte din raul Siret, in timp ce in partea de sud se afla Campia Baraganului. La vest se afla o mica parte din Campia Salcioara si Campia Buzaului, iar la est se intinde Insula Mica a Brailei.

Dupa anul 2000, economia municipiului intra intr-o etapa in care activitatea industriala trece printr-o perioada de criza, datorita privatizarii si apoi inchiderii unor intreprinderi, ceea ce a condus la scaderea nivelului de trai si al gradului de dezvoltare al municipiului. Desi la inceputul anului 2000 productia preponderenta era reprezentata de confectiile textile si prelucrarea produselor agro-alimentare, ponderea acestora a cunoscut o scadere semnificativa incepand cu anul 2003. Anul 2004 şi perioada pana la finele anului 2007 urmeaza o panta uşor ascendenta a activitaţilor din industrie, comert cu amanuntul, servicii. In ceea ce priveste comertul la nivelul muncipiului Braila au fost deshise o serie de hipermarketuri si supermarketuri, ceea ce a condus la crearea de locuri de munca. Asa cum a fost precizat, activitatea industriala deţine o pondere importanta in economia municipiului Braila, industria fiind o ramură care genereaza profit economic si în acelasi timp creeaza locuri de munca. In contextul actual activitatea si productia industriala din economia nationala ca si cea din economia locala, in pofida existentei unui bun suport de dezvoltare, constituit dintr-un potential uman, precum si a resurselor materiale, nu au reusit inca identificarea unui model optim strategic care sa conduca la o dinamica substantiala si continuu ascendenta. Datorita inchiderii marilor platforme industriale, municipiul Braila dispune de forta de munca calificata variata intr-un numar suficient de mare. Cresterea economica a municipiului a fost influentata si de numarul mare de IMM-uri care isi desfasoara activitatea in diverse domenii la nivel local, acestea fiind in continuă crestere datorită faptului ca sunt cele mai flexibile si inovative, ele reprezentand bazele unor cresteri economice sustinute. Domeniile relevante ale municipiului Braila sunt reprezentate de constructiile metalice, confectiile metalurgice, masini si echipamente, reparatii si constructii nave, productia si distributia de energie electrica, alimentara si bauturi, mobilier si articole de mobila, turismul si agricultura. In prezent patrimoniul cultural al orasului este reprezentat de următoarele obiective: Teatrul Maria Filotti, Muzeul Brailei, Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Statuia Ecaterinei Teodoroiu, Colegiul National ”Nicolae Balcescu”,ƒ Gradina Publica, Teatrul de papusi Carabus,ƒInstitutii publice de cultura (Muzeul Brailei, Centrul Cultural Nica Petre, Muzeul de Istorie al Brailei, Casa Tineretului, Biblioteca Judeţeana Panait Istrati, Centrul Judetean pentru Conservarea si Valorificarea Traditiei şi Creatiei Populare); ƒ Statiunea Lacu Sarat, Fantana cinetica din centrul civic al orasului, Strada Mihai Eminescu - Strada Regala. Municipiul Braila se remarca si prin personalitatile care s-au nascut si au ramas in pleiada personalitatilor nationale si internationale cu contributii insemnate pe anumite domenii: cultura, sanatate, invatamant, etc. Cea mai mare parte a asistentei sociale acordata persoanelor cu venituri mici este reprezentata de diferite tipuri de beneficii sociale, acordate in cea mai mare parte de catre autoritaţile locale. Dintre acestea cele mai importante sunt venitul minim garantat, ajutoarele pentru incalzirea locuinţei, combustibili petrolieri. Compoziția etnica in prezent si evoluția acesteia in timp (potrivit datelor din recensamant si estimarile autoritatilor/primarie). In 2002 populatia Brailei era de 216 292 de locuitori, dintre care:

  • 210.360 romani (97,2%)
  • 3.478 rusi lipoveni (1,6%)
  • 20 englezi (0,6%)
  • 1.557 romi (0,7%)
  • 318 greci (0,14%)
  • 161 turci (0,07%)
  • 118 maghiari (0,05%)
  • 300 alții (evrei, bulgari, italieni, armeni, etc.)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Brăila se ridică la 180.302 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, Principalele minorități sunt cele de romi (1,12%) și ruși lipoveni (1,07%). Pentru 7,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Numarul neoficial de romi este de 5100.

B. Structura ecologică a orașului

B1. Actual, in Braila exista 35 cartiere (sunt incluse subcartierele/minicartierele):

  • 1 Mai
  • Ansamblul Buzăului
  • Ansamblul Cimbrului (subcartier Chercea)
  • Apollo
  • Brăila Sud/Mecanizatorilor
  • Brăilița
  • Calea Galați-Carpați
  • Catanga-Marna
  • Călărași 4
  • Centru (Belvedere,Biserica Veche,Citadela)
  • Centru Civic
  • Chercea/Nedelcu Chercea
  • Clony (subcartier Chercea)
  • Colonia 10
  • Comorovca
  • Dorobanți
  • Gării-Victoria
  • Hipodrom
  • Islaz
  • Lacu Dulce
  • Locuri Noi/Timpuri Noi
  • Minerva
  • Obor 
  • Pisc-Jakobsonstal
  • Progresul
  • Radu Negru
  • Vidin
  • Viziru 1
  • Viziru 2
  • Viziru 3
  • ANL LD (subcartier Lacu Dulce)
  • ANL Brăilița (subcartier Brăilița)

Cartierul Chercea este cel mai mare cartier ca suprafață al Brăilei, și, la fel ca Brăilița, Islaz și Radu Negru, fostă comună. Piata Traian este in fapt Centrul Vechi al orasului, de unde se deschid ca razele soarelui toate arterele acestuia. Piata datează din 1833, atunci fiind pavată cu piatră cubică. In jurul ei sunt cele mai importante si reprezentative institutii ale Brailei (Teatru Maria Filotti, Muzeul de Istorie ) si tot de aici porneste strada Regala un loc drag locuitorilor, cu constructii ce amintesc de vremurile de alta data. Cel mai nou cartier rezidential brailean, Caporal Musat ofera aproape 70 case variate, cu regim de inaltime P+1E ce cuprind doua sau trei dormitoare. Zonele bune ale orasului sunt: Zona Palatul Tineretului, Centru. Zonele rele: Km. 10, Lacu Dulce, Catanga. Nu exista zona industriala compacta. Punctele de lucru ale fabricilor sunt in zonele Nord, Est si Sud ale orasului. Braila, a fost un important centru industrial al Romaniei, ce a cunoscut o dezvoltare economica datorata existentei fabricilor din industria grea si usoara.

Dintre acestea, amintim: „Laminorul” - Industria metalurgiei feroase; „Progresul” - Industria constructoare de masini si a prelucrarii metalelor; „Santierul naval” - Intreprinderea de utilaj greu; „Combinatul de celuloza si hartie - Celhart Donaris” - Industria chimica si a celulozei de hartie; „Pal S.A.” - Industria de prelucrare a lemnului; „Braiconf” – Industria textila. Dupa anul 2000, economia municipiului intra intr-o etapa in care activitatea industriala trece printr-o perioada de criza, datorita privatizarii si apoi inchiderii unor intreprinderi, ceea ce a condus la scaderea nivelului de trai si al gradului de dezvoltare al municipiului. Domeniile relevante ale municipiului Braila sunt reprezentate de construcţiile metalice, confecţiile metalurgice, maşini şi echipamente, reparatii si constructii nave, producţia şi distribuţia de energie electrica, alimentara şi bauturi, mobilier şi articole de mobila, turismul si agricultura. Constructiile metalurgice feroase reprezentate de S.C. Laminorul S.A. au facut posibila o activitate industriala cu aproape un secol de continuitate. Cele mai importante supermarketuri/pete mall-uri sunt:

  • European Retail Park Brăila (hypermarket Carrefour, Altex, Bricodepot, Braila Mall, Elvila, Flanco World, Cinema City, H&M, ZooMania);
  • 2 supermarketuri Billa (Șoseaua Buzăului și Strada 1 decembrie 1918);
  • 1 supermarket Penny Market XXL;
  • 2 supermarketuri Carrefour Market;
  • 2 supermarketuri Penny Market (Strada Milcov(Radu Negru) și Piața Microhală);
  • 1 supermarket Praktiker;
  • 1 supermarket Dedeman;
  • 2 supermarket Lidl (Cartier Vidin și Bariera Călărașilor/Piața Dorobanților);
  • 2 hypermarket Kaufland (Cartier Brăila Sud/Mecanizatorilor și Bd. Dorobanților(vis-a-vis de pompieri) - IN CONSTRUCTIE);
  • 1 hypermarket Selgros (Strada Râmnicu Sărat - terenul Avicola);
  • Armonia Shopping Center (hypermarket Carrefour, Flanco) - SUSPENDAT;
  • 1 supermarket Proges (Strada Râmnicu Sărat, nr. 39);
  • 1 hypermarket METRO (Complex Billa - Praktiker - Metro);
  • 1 en-gros: TUG Center (Strada Râmnicu Sărat, nr. 53).
Orașul Brăila dispune de două cinematografe, 3D Luna și Cinema City, cât și de un fast-food internațional, KFC la Braila Mall.

C. Zone sărace

Conform celor spuse de asistentul social si expertul pe problemele romilor, zonele sarace al localitatii Braila sunt: Lacu Dulce – situat in partea de Nord a orasului, o zona saraca datorita lipsei formarii profesionale a resurselor umane, zona in dezvoltare. Catanga – situat in partea de est a orasului, o zona nedezvoltata economica, cu cea mai mare rata a somajului. Centru istoric (Centru Vechi) – exista trei strazi unde saracia este evidenta prin lipsa locurilor de munca si resurselor umane formate profesional. Calea Calarasi, nr. 1012 (Km. 10) – Dupa desfiintarea Combinatului de celuloza, foarte multe persoane nu au putut sa se reprofileze si au rama fara locuri de munca.

D. Comunități compacte de romi

Comunitatile de romi compacte sunt: Colonia Km. 10, Catanga, Lacu Dulce si Centru Vechi. Zone in care locuiesc romi, dar nu sunt comunitati compacte sunt : Brailitia, Vizirului, Izlaz.

this is an image

D1 Lacu Dulce – locuiesc aproximativ 3000 de oameni, aproximativ 350 de gospodarii (4 blocuri ANL, restul case), 650-700 de copii pana in 18 ani si aproximativ 200 de varstnici. Sunt mai multe femei. Exista retea de apa, 15 % sunt racordati, restul iau apa de la canal stradal. Doar cei care nu au curent electric nu au cablu sau antene parabolice. Exista firme de salubrizare, 90% din romi au contract cu firmele. Iluminat public exista in toata comunitatea. Strazile 90% nu sunt asfaltate, trotuare nu exista de cat la scoala. Retea de gaze exista, sunt 10-15 case racordate si blocurile ANL. Alte surse de incalzire sunt lemnele, deseuri. Retea de electricitate exista, sunt 4-5 case neracordate. In comunitate traiesc 70% romi, iar 30 % neromi.

D2 Catanga – Exista drumuri de pamant, iar atunci cand ploua sunt impracticabile, fara trotuare. Exista si trei drumuri asfaltate. 80% din locuitori sunt racordati la reteau de electricitate. Retea de gaze exista la intrarea in comunitate, pe soseaua Baldovineste, doar 10% sunt racordati. Exista retea de apa, dar 80% din locuitori nu s-au racordat din motive financiare, procura apa de la canalul de pe strada sau de la vecini racordati. 80% din locuitoi sunt racordati la cablu sau antene parabolice. Nu exista serviciu de salubritate in zona. Iluminat public exista cam in 70% din comunitate. Sunt cu aproximatie 1000 de persoane, dintre care 60% sunt intre 0-18 ani, restul de 40 %sunt intre 18-65 de ani, peste 65 de ani sunt foarte putini. Sunt 100 de gospodarii cu aproximatie. Se gasesc mai multe femei. 70% sunt romi, 30% sunt neromi.

D3 Centru vechi – Cu aproximatie, exista 300 de persoane, in aproximativ 50 de gospodarii, 3 blocuri sociale, case nationalizate – patrimoniu de stat. Sunt aproximativ 80 de copii, varstinici sunt foarte putin (15-20). Din datele pe care le-am obtinut concluzionez ca exista mai multe femei. 70 % sunt romi, 25 % neromi, 5% alte minoritati(greci si lipoveni), un aspect de retinut este faptul ca exista foarte multe familii mixte. Exista drumuri asfaltate si trotuare. Exista retea de apa, electricitate, canalizare si gaze rețea de electricitate. Sunt racordati 100% la toate retelele, exceptie face reteaua de gaze, cei care au contract de inchiriere nu sunt racordati. Apa curenta, 100% sunt racordati (individual sau cu canal in curte). Exista cablu tv si antene parabolice in procent de 100%. Exista contracte cu firme de salubritate in procent de 100%. Exista iluminat public.

D4 Calea Calarasi (Km. 10) - Sunt cam 150 de gospodarii, peste 800 de oameni, alti vin, altii pleaca…Sunt cam in jur de 200 de copii, batrani nu prea sunt, nu prea apuca sa ajunga batrani… locuintele sunt apartamente. Sunt mai multe femei decat barbati. 100% sunt romi. Nu exista drumuri, decat căi de acces printre blocuri, drumurile sunt cele care inconjuara comunitatea si sunt neasfaltate. La intrarea in comunitate gasim drum cimentuit si cu trotuar. Exista retea de electricitate, 80% sunt racordati. Nu exista retea de gaze, sursele de incalzire sunt deseuri… Exista canal de apa in curte, reteau de apa si canalizare a blocului este nefunctionala. 80% au antene parabolice. Nu exista serviciu de salubritate. Anumite ong-uri vin si ridica gunoiul de pe maidaine, de doua ori pe an. Exista iluminat public la intrare in comunitate.

E. Servicii sociale

Directia de Asistenta Sociala din cadrul primariei Braila este formata din cinci servicii subordonate: Serviciu de Evidenta si Ancheta Sociala in Vedera Acordarii de Ajutoare de Urgenta (SEASAAU), Serviciu de Evidenta si Ancheta Sociala in Vedera Acordarii de Venit Minim Garantat (SEASAVMG), Serviu Protectia si Promovarea Drepturilor Copilului (SPPDC), Serviciu Protectia si Promovarea Drepturilor cu Handicap (SPPDH), Birou Monitorizare Cantine Sociale (BMCS). Fiecare servcii isi are in subordine diferite centre, cum ar fi SPPDC are in subordinre Centru Multifunctional. In aceasta structura lucreaza 51 de asistenti sociali, la care se adauga 33 de persoane care reprezinta servicii si birouri administrative, 7 angajati lucreaza pentru romi (6 asistenti sociali si un expert pe problemele romilor. Nu exista parteneriate cu ong-uri sau institutii privind incluziunea romilor. Numarul asistatilor social la nivelul localitatii Braila este de 3557. Numarul asistatilor de etnie roma este de 1110

F. Viziune. Documentele strategice ale orașului

Orasul Braila are o noua Strategie de Dezvoltare Locala pentru perioada 2014-2020 in care gasim capitolul incluziune sociala dar nu se face referire la populatia de etnie roma. Exista Plan Local de Actiune pentru incluziunea minoritatii rome pentru perioada 2014-2020, aici sunt trecute cateva masuri, cum ar fi: Reorgarnizarea Grupurilor Locale de Lucru, Finantarea integrala sau/si partiala a proiectelor si programelor care vizeaza lucrari de reabilitare a locuintelor sau constructia de locuinte in comunitatile defavorizate, inclusiv in cele locuite de romi; Executarea lucrarilor de extindere la canalizarea blocului 114 KM 10, vidanjarea apei din subsolul blocului; reparatia -instalatiilor din subsol ; - Reparatia instalatiilor sanitare comune (pe verticala); - Acordarea spirjinului in vederea constituirii asociatiei de chiriasi la blocul 114 KM. 10 etc.