13 Dec 2016

Buzău

Municipiul Buzău este situat în zona centrală a județului, la 100 km de București, în sud-estul României, și ocupă o suprafață totală de 81,3 km².

La recensământul din 2011 au fost înregistraţi 115.494 de locuitori, fiind al optsprezecelea oraș ca populație din România. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,43%), cu o minoritate de romi (4,73%). Pentru 6,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,98%). Conform recensământului efectuat în 2011, în municipiul Buzău trăiesc 5.466 de romi, dar din datele adunate în paralel de liderii romi şi ONG-urile romilor, numărul acestora este de aproximativ 12.000.

A. Scurtă descriere a oraşului, compoziţia etnică

Municipiul Buzău este situat în zona centrală a județului, la 100 km de București, în sud-estul României, și ocupă o suprafață totală de 81,3 km². Municipiul se află la cotul Subcarpaților de Curbură, la confluența drumurilor între trei mari provincii românești: Muntenia, Transilvania și Moldova. Fiind reşedinţă de judeţ, oraşul găzduieşte instituţii importante. Palatul Comunal este o clădire emblematică a orașului, clădire care servește drept sediu al primăriei și al consiliului local. În perioada comunistă, orașul s-a extins mult, triplându-și populația, tot atunci au fost construite numeroase fabrici, dintre care mare parte funcționează și astăzi, în contextul trecerii la o economie de piață.

În Buzău nu funcționează universități, ci doar centre de învățământ la distanță ale instituțiilor de învățământ superior din centrele universitare din regiune. Învățământul preuniversitar este reprezentat de două colegii naționale „B. P. Haşdeu” (la care a studiat laureatul premiului Nobel George Emil Palade) și „Mihai Eminescu”. În oraș funcționează biblioteca județeană „Vasile Voiculescu” și Muzeul Județean Buzău, care administrează și o colecție de chihlimbar la Colți, casa memorială „Vasile Voiculescu” din Pârscov și o colecție de etnografie și artă populară specifice regiunii. Buzăul este un municipiu din România, reședința și cel mai mare oraș al județului Buzău din regiunea istorică Muntenia. Având 115.494 de locuitori la recensământul din 2011, este al optsprezecelea oraș ca populație din România. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,43%), cu o minoritate de romi (4,73%). Pentru 6,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,98%). Conform recensământului efectuat în 2011, în municipiul Buzău trăiesc 5.466 de romi, dar din datele adunate în paralel de liderii romi şi ONG-urile romilor, numărul acestora este aproximativ 12.000.

B. Structura ecologică a oraşului

Municipiul Buzău este situat în zona centrală a județului, la 100 km de București, în sud-estul României și ocupă o suprafață totală de 81,3 km². 

Buzău a fost un important târg și sediu episcopal ortodox în Evul Mediu. Economia Buzăului era bazată pe comerț, târgul fiind punct de vamă și de schimb, înfloritor în urma poziției sale la curbura Carpaților şi la întretăierea drumurilor care legau Țara Românească de Moldova și Transilvania. Vechea tradiție de târg a Buzăului se păstrează încă, târgul Drăgaica ținându-se în luna iunie, în preajma solstițiului de vară și reunind mici producători și comercianți din diverse regiuni ale României. În secolele XVII–XVIII, economia Buzăului a căpătat și o importantă componentă industrială, în paralel cu dezvoltarea unui sistem de învățământ. În această perioadă a fost construit și Palatul Comunal, clădirea emblematică a orașului, a fost amenajat parcul Crâng, principala zonă verde și, tot atunci, Buzău a devenit un important nod feroviar. În perioada comunistă, orașul s-a extins mult, triplându-și populația, au fost construite numeroase fabrici, din care mare parte funcționează și astăzi, în contextul trecerii la o economie de piață.

Municipiul Buzău este format din 16 cartiere, la care se adaugă cele două zone industriale, de nord şi de sud. Centrul este o zona rezidenţială importantă din punct de vedere administrativ, cultural, şi economic, cu case colective şi blocuri construite în perioada comunistă. În partea de nord a municipiului se află Cartierul rezidenţial de vile, Orizont, construit după anii 2000. În împrejurimile centrului sunt cartierele vechi şi elegante ale oraşului cum ar fi: Cartierul Episcopiei, Democraţiei, Independenţei. În partea de sud a municipiului sunt situate alte trei cartiere importante, Cartierul Nicolae Bălcescu, Crâng şi Bulevardul Unirii. Cartierele Nicolae Titulescu şi Constituţiei sunt cartiere vechi cu vile şi case, dar pe parcursul anilor au cunoscut o dezvoltare semnificativă. În parte de nord a municipiului, în perioada comunistă s-au dezvoltat cartierele muncitoreşti Broşteni şi Dorobanţi formate în mare parte din blocuri. Cartierul Al. Marghiloman, pe raza căruia se află şi frumosul parc Marghiloman, este situat în partea de est şi este format din case modeste şi blocuri comuniste. Cartierele Poşta şi Mihai Viteazu, aflate în parte de sud sud-vest a municipiului, sunt cartiere muncitoreşti, mărginaşe, formate în mare parte din case. Ca în majoritatea oraşelor, cartierele şi zonele din centrul oraşului sunt considerate zone bune, iar zonele periferice sunt cele mai puţin preferate deşi nu neapărat rele.

În prezent, cea mai mare companie cu sediul în Buzău este holdingul Romet, cu capital integral românesc, compus din mai multe firme care produc izolații pentru conductele de apă și gaze, filtre de apă, stingătoare de incendii și alte produse. Compania a avut succes în anii 1990, comercializând filtrul de apă Aquator. În 1999, acest grup de firme a achiziționat și firma AROMETS.A., succesoarea fabricii Metalurgica, fondată în 1928.

Alte companii din Buzău au fost privatizate prin programe vizate de Banca Mondială. APCAROM S.A., unic producător în România de aparate de cale ferată, a fost achiziționat de compania austriacă VAE, și are în anul 2008 un capital social de 7,38 milioane lei. Ductil S.A., una din cele mai mari societăți economice din Buzău, a fost privatizată în 1999 și divizată în perioada 1999-2000 de noul acționar majoritar, FRO Spa, acesta păstrând doar secția de electrozi și echipamente de sudură și vânzând celelalte secții. Secția care produce sârmă, produse din sârmă, plasă sudată, beton și feronerie a devenit Ductil Steel S.A. și a trecut în portofoliul companiei italiene Sidersipe. Secția de pulberi feroase a devenit Ductil Iron Powder. În 2007, FRO Spa a cedat și pachetul majoritar al Ductil S.A. companiei rusești Mechel, pentru 90 de milioane de euro. Zahărul S.A., producătorul de zahăr din oraș, a fost achiziționat de grupul Agrana România, cu capital austriac, grup care deține alte fabrici de zahăr la Roman, o fabrică de amidon la Țăndărei și una de sucuri la Vaslui.

Industria de morărit este în continuare o componentă a economiei locale, cel mai mare producător local pe această piață fiind Boromir Prod. Aproape de centrul oraşului este Piaţa centrala „Stan Sararu”, o piaţă agroalimentară bogată renumită în zonă, mare parte a locuitorilor din cartierele mărginaşe ale oraşului încă se mai ocupă cu grădinăritul. În partea de nord-vest a oraşului este zona de shopping: Mall Aurora, Mall Galeria, Supermarketul XXL, restaurante şi alte magazine comerciale.

C. Zone sărace

Zonele sărace din oraş, amintite anterior, sunt de fapt cele locuite în mare parte de romi.

D1 Cartierul Simileasca cuprinde străzile Depozitului, Stăvilarului, Lăstunului, Răchitei, Pasajului şi zona de case de lângă Gara Buzău Nord

Așezați de către Episcopia Ortodoxă, după constituirea ei în secolul al XVI-lea, pe moșia sa de la nord-vest de târgul Buzăului, în satele Simileasca și Iorguleasca, romii au trăit sute de ani ca sclavi, lucrând pământul episcopiei. După eliberarea lor și reorganizarea administrativă din secolul al XIX-lea, satul Simileasca a devenit reședință de comună, dar în 1968 a fost integrat administrativ cu Buzăul.

Cartierul Simileasca este amplasat în zona de nord-est a oraşului şi are aproximativ 6.500 de locuitori, din care 5.800 de romi, vorbitori nativi de limba romani. În ultimii ani, mulți dintre romi au plecat în străinătate, cu precădere în țările nordice, iar cu banii câştigaţi, în primul rând, şi-au construi case sau le-au reabilitat pe cele existente. Romii din Simileasca sunt din neamul ursarilor, iar principala lor a ocupaţie a fost şi este negustoria.

D2 Zona Aleea Grădinilor

În comunitatea compactă Aleea Grădinilor trăiesc aproximativ 550 de romi, proveniţi din alte zone ale oraşului sau ale judeţului, aici trăind cei mai săraci romi din oraş. Comunitatea este amplasată în zona grădinilor de zarzavat, cu ieşire în Strada Transilvaniei în zona Pitiş.

D3 Zona Simila-Bazalt sau Cartierul Balta Plopului

Cartierul Balta Plopului, cum il denumesc romii din zona, este amplasat în zona de nord a oraşului în interiorul localităţii, în apropierea Spitalului Judeţean Buzău şi Cartierul Micro 14. Cartierul se întinde pe străzile Gogu Vicatus, Stadionului de la Filatură până la Strada Bazalt, Bazalt, Simila, Intrarea Bazalt şi Iazului. În această comunitate trăiesc aproximativ 1.500 de persoane de etnie romă.

D4 Zona Chimica 

Nume dat după fabrica de mase plastice din zona, este o zonă în care găsim cele mai multe neamuri de romi: zlătari, argintari, spoitori, ursari, lăieşi.

Zona cuprinde străzile: Transilvaniei între numerele 120-244, Oltului, Răscoalei, Constituţiei, Vasile Golea, Fundătura Uzinei.

D5 Zona Primăverii

Străzile Primăverii, Rahovei, Viilor, Fundătura Sălciilor, Izvor, Prelungirea Dorobanţi. 

Zona este locuită în mare parte de foşti muncitori din perioada comunistă. Zona este locuită în proporţie de aproximativ 70% romi românizaţi. Între majoritarii care locuiesc în zonă şi romii din comunitate au existat relaţii normale ca între vecini sau foşti colegi de muncă (în comunism romii şi românii din zonă munceau împreună la fabricile din zona industrială a oraşului).

D6 Strada Haiducului

În spatele Şcolii gimnaziale „M. Kogălniceanu” Buzău (aflată pe Strada Transilvaniei nr. 313) este strada Haiducului. Aici se află 68 de gospodării, însumând aproximativ 200 de persoane. Strada este locuită atât de romi cât şi de neromi, aceştia din urmă fiind în număr redus, aproximativ 20%. Romii care locuiesc pe această stradă au venit aici în urmă cu 40 de ani. Prin faptul că zona este locuită mai mult de romi, imaginea exterioară a locului este una negativă.

D7 Zona Coltul Rosu

Comunitatea Colţul Roşu se află pe Strada Primăverii la nr. 1 bis, unde pe o fostă groapă de gunoi trăiesc 35 de familii/gospodării, în total aproximativ 120 de persoane. Comunitatea s-a format după revoluţie. La inceput, aici şi-au făcut un adăpost aici câta familii de romi care şi-au pierdut casele dintr-un motiv s-au altul; fie nu au avut cu ce să-şi plătească datoriile acumulate la întreţinere, fie şi-au pierdut casele la bănci. În timp s-au aşezat aici şi alţii, fie rude cu cei care trăiau aici, fie alte persoane sau familii din alte comunităţi, chiar şi din mediul rural, care nu aveau unde să trăiască. Oamenii din această comunitatea trăiesc în locuinţe insalubre (casele sunt din lut), lipsite de electricitate, apă şi canalizare.

E. Servicii sociale

Structura (organigrama) DAS

Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Buzău este formată din trei servicii publice subordonate: Serviciul Asistenta şi Protecţie Socială Persoane Adulte (Compartimentul prestaţii sociale persoane adulte; Compartimentul persoane vârstnice şi persoane cu handicap; Compartimentul dezvoltare instituţii de asistenţă socială), Serviciul Asistenţă şi Protecţie Socială Familie şi Copil (Compartimentul familie şi copil; Centrul de zi „Phoenix”), Serviciul Resurse Umane, Juridic, Economic (Compartimentul resurse umane, juridic; Compartimentul economic, administrativ).

În această structură foarte largă lucrează aproximativ 24 de angajaţi cu atribuţii de asistenţă socială, majoritatea fiind implicaţi şi în munca cu persoanele de etnie romă asistate social.

Primăria municipiului are parteneriate cu două ONG-uri ale romilor.

Formele de ajutor social alocate în cadrul Primăriei Buzău sunt venitul minim garantat, alocaţii de susţinere şi indemnizaţii familiale respectiv ajutor pentru încălzire. În municipiul Buzău 419 familii beneficiază de venitul minim garantat dintre care 310 sunt romi, alocaţii de susţinere şi indemnizaţii familiare 547 din care 192 pentru romi, ajutoare de încălzire a locuinţei – 470 din care 363 alocate romilor. Aproximativ 70% dintre cei asistaţi social sunt romi.

F. Viziune. Documente strategice ale oraşului

Strategia de dezvoltare a localităţii

(sursa site-ul Primariei Municipiului Buzau – www.primariabuzau.ro)

Municipiul Buzău are o nouă Strategie de dezvoltare pe perioada 2014-2020 votată de Consiliul Local. Măsurile prevăzute în strategie sunt următoarele:

Creşterea accesibilităţii şi adresabilităţii grupurilor vulnerabile la servicii de sănătate prin:

  1. Creşterea adresabilităţii populaţiei rrome la servicii de sănătate prin următoarele acţiuni; înfiinţarea unor servicii de asistenţă medicală pentru populaţia rroma cu personal sanitar de etnie rroma şi localizat în zonele oraşului cu populaţie majoritar rroma; implicarea populaţiei rrome (a mediatorilor sanitari rromi) în problemele de sănătate ale etniei rrome – vizite la domiciliu, informare, etc.
  2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de protecţie socială, creşterea calităţii serviciilor în unităţile de specialitate prin înfiinţarea unui centru de sprijin pentru romi.
  3. Diversificarea gamei de servicii sociale prin: îmbunătăţirea condiţiilor de locuire şi asigurarea accesului la utilităţi pentru comunităţile de romi şi creşterea gradului de securitate socială a etnicilor romi
  4. Întărirea cadrului instituţional şi organizatoric necesar valorificării culturii româneşti şi educaţiei permanente prin cultură prin crearea unui Centru municipal pentru cultura rromilor

Planul de acţiune socială

La nivelul Primăriei există un Plan local de Acţiune pentru implementarea obiectivelor Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor, aprobat prin HCL.

Reprezentare mass-media:

Articol 1

Articol 2

Articol 3