15 Jun 2016

Baia Mare

Orașul Baia Mare este un municipiu din România, reședința județului Maramureș. Orașul este situat în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al râului Săsar, la poalele Munților Gutâi.

Baia Mare este un oraș cu o importanță semnificativă în NV țării fiind încă din istorie un oraș strategic în ceea ce privește industria prelucrării metalelor prețioase, a metalelor feroase și neferoase.

Conform datelor recesământului din octombire 2011 populația orașului este de 123.738 de persoane. Populația majoritară sunt românii, cu un procent de 77,66 %, urmați de maghiari cu 12.750 de locuitori (10,30 %), romi, cu un număr de 3.107 locuitori (2,51 %), germani, cu 270 locuitori (0,21 %), ucraineni cu 153 (0,12 %). Populația municiupului este în scădere față de ultimul recesământ cu 14.000 mii de locuitori și cu 25.000 față de recesământul din 1992. Conform recesământului doar 3.107 de persone s-au declarat romi, cifra fiind în creștere continuă. Conform aproximărilor i numărul romilor ar putea fi cuprins între 4.000 și 5.500 de persoane.

A. Scurtă descriere a orașului, compoziție etnică

Orașul Baia Mare este un municipiu din România, reședința județului Maramureș. Orașul este situat în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al râului Săsar, la poalele Munților Gutâi.

Baia Mare este un oraș cu o importanță semnificativă în NV țării, fiind încă un oraș strategic în ceea ce privește industria prelucrării metalelor prețioase, a metalelor feroase și neferoase. Industria minieră a cunoscut o perioadă înfloritoare în perioada comunistă, Baia Mare fiind polul extragerii și prelucrării metalelor și a nemetalelor. Baia Mare a fost unul din puținele orașe din Europa Centrală și de Sud-Est care prezenta la începutul anilor 1980 unul din cele mai moderne puncte din industria constructoare de mașini (IMMUM, IMUAS), întreprinderi care au dominat sectorul constructor de mașini unelte, utilaje miniere, scule, dispozitive și accesorii. Astăzi economia orașului este definită de industria prelucrării lemnului, industria de panificaţie, domeniul IT, comerț, servicii. Conform datelor recesământului din octombire 2011, populația orașului este de 123.738 persoane din care 64.938 femei și 58.800 bărbați. Populația majoritară sunt românii, cu un procent de 77,66 %, fiind urmați de maghiari, cu 12.750 de locuitori (10,30 %), romi, cu un număr de 3.107 locuitori (2,51 %), germani, cu 270 locuitori (0,21 %), şi ucraineni, cu 153 (0,12 %). Populația municiupului este în scădere față de ultimul recesământ cu 14.000 mii de locuitori, și cu 25.000 față de recesământul din 1992. Conform recesământului doar 3.107 de persone s-au declarat romi, cifra fiind în creștere continuă. Conform anumitor estimări, populației romă ar putea fi cuprinsă între 4.000 și 5.500 de persoane.

B. Structura ecologică a orașului

Suprafața municipiului Baia Mare este de 23363,81 ha din care intravilan 3563,58 ha și extravilan 19800,23 ha. Central este reprezentat de zona medievală cu diverse monumente și clădiri istorice, care găzduiește și zona administrativă și economică a unor instituții și firme. Baia Mare are o importantă zonă rezidențială, de case și vile, dar şi o zonă cu case mai mici și pungi de sărăcie.

Orașul este împărțit în 14 cartiere de diferite mărimi și cu un număr diferit de locuitori. Cel mai mare cartier băimărean este cartierul Vasile Alecsandri situat în partea de Nord-Est a orașului și care se întinde pe o suprafață de 231,47 ha, având o populație de 28.659 locuitori.

Zona industrială este situată spre exterioarul orașului, atât în partea de Nord cât și în partea de Sud, aici fiind construite și fabricile din perioada comunistă. O bună parte dintre aceste clădiri au fost demolate sau lăsate în paragină (ex. Combinatul de prelucrare a metalelor prețioase, Fabrica de pâine a orașului). În centrul orașului se află zona cea mai important comercială a orașului cu diverse magazine și supermarketuri. În zona cartierului Săsar s-a construit și mall-ul „Gold Plaza”.

this is an image

C. Zone sarace

Conform datelor serviciului de asistență socială zonele cele mai defavorizate și cu un ridicat grad de sărăcie sunt situate la marginea orașului Baia Mare, prezintând un grad ridicat de segregare, excluziune socială, abandon școlar, șomaj, un potențial scăzut în ceea ce privește accesul la serviciile publice și sociale ale diferitelor instituții de la nivel local și județean. Aceste zone sărace sunt: 1. Craica situată de-a lungul pârăului Craica; Pirită situată în vechea zonă industrială din partea de Sud-Vest a orașului; Horea 46, Cuprom şi Luminişului situate în partea de Nord a orașului; Comunitatea din Ferneziu situată în zona dezafectată a uzinei RomPlumb; Comunitatea Remiză CFR (Gară).

D. Comunități compacte de romi

Comunităţile compacte de romi sunt: Craica; zona străzilor Horea 46, Luminișului și zona Cuprom; Ferneziu; Pirită şi Remiză CFR.

D1. Aceste comunități menționate mai sus se consideră că sunt locuite în cea mai mare parte de romi și sunt numite de cele mai multe ori pungi de sărăcie sau colonii ale „țiganilor”. În aceste comunități formate toate după căderea comunismului s-au perindat de-a lungul anilor oameni cu o condiție socială precară și un nivel redus de educație.

Comunitatea cunoscută la nivel județean sub denumirea de Craica se află la marginea orașului în partea de Sud, așezată de-a lungul unui pârâu care îi poartă numele și este împărțită în două de o veche cale ferată industrială care duce la gara de nord a orașului. În această comunitate locuiesc aproximativ 190 (în urma chestionarul făcut în comunitate) de familii care sunt segregate din toate punctele de vedere, accesul lor la utilități, servicii de asistență socială, educațională, sanitară este redus. Majoritatea locuitorilor comunității Craica au avut în trecut locuințe dar care au fost pierdute din cauza neplății datoriilor la serviciile sociale. Craica este o comunitate compactă în care 90% din locuitori sunt din municipiul Baia Mare, iar diferența o reprezintă oameni din zonele aferente orașului.

În comunitatea Craica locuiesc aproximativ 650 de persoane de toate vârstele, preponderent adulți și copii. Oamenii din comunitate locuiesc în condiții insalubre, mizerie, gunoaie, şobolani, condiții impracticabile de circulat pe vreme ploioasă. Este una din comunitățile cele mai mari din Baia Mare. Oamenii din această comunitate sunt foarte primitori, respectuoși și cu frică de Dumnezeu, un fenomen ce în zilele noastre este rar întâlnit. Din spusele oamenilor, din Craica nevoilor lor primare ar fi accesul la utilitățile publice (apă, curent, gaz, canalizare, infrastructură), deoarece din lipsa acestora sunt puși în situații inumane de a locui și de a se prezenta, de exemplu, în zilele ploiase te faci tot noroi din cauză că în comunitate nu sunt trotuare. Dorința oamenilor este de a rămâne în comunitate, să locuiască în case, nu să fie mutați în locuințe sociale. În concluzie, romii din comunitate se zbat să ajungă pe prima treaptă a piramidei lui Maslow. Primele construcții improvizate în comunitatea Craica au apărut după anul 1990, în perioada următoare construcțiile au luat amploare și au ajuns sa umple zona râului Craica și să formeze comunitatea din zilele noastre.

D2. Comunitatea din zona străzilor Horea 46, Luminișului și zona Cuprom este comunitatea cu cea mai mare densitate de romi din oraș, cu un număr de 470 (conform chestionarelor efectuate în comunitate) de familii care locuiesc în cateva blocuri din zona amintită. Numărul oamenilor care locuiesc acolo se ridică la peste 1.650. Condițiile din zona Cuprom sunt de nedescris, gunoaie pe casa scării, în subsoluri, pe aleile din fața blocurilor, o dezordine dusă la extrem de niște oameni izolați de restul lumii, puși să locuiască în clădirile dezafectate ale fostului Combinat de prelucrare a metalelor prețioase, care până nu demult găzduiau birourile și căminele pentru muncitori. Romii au fost mutați din comunitatea Craica la inițiativa municipalității și a unor lideri romi controversaţi de la nivel local în 3 blocuri. Legat de Horea 46, această zonă este faimoasă din cauza zidului de protecție construit pentru a reduce numărul accidentelor rutiere provocate de neatenția copiilor care traversează strada prin loc nepermis. În această zonă locuitorii au acces la serviciile publice (utilități) dat fiind faptul că locuiesc în clădiri construite de municipalitate. Locul s-a mai făcut cunoscut și prin intermediul mormanelor de gunoi care ajungeau până la etajul 1 al blocului. Aici situația este puțin mai bună decât la Cuprom, deoarece în momentul de față este o comunitate compactă care a demonstrat că poate menține curățenia și liniștea în zonă. Strada Luminișului găzduiește în jur de 122 de familii care conviețuiesc împreună de peste 20 de ani formând împreună cu celelalte două comunități triunghiul romilor, zona cu cea mai mare densitate de romi din oraș. Reprezentantul romilor din zona Luminișului, Varga Iosif, susține că romii de aici trăiesc în liniște și pace cu majoritarii, sunt gospodari și muncitori care și-ar dori condiţii de viaţă mai bune, decente.

D3. Comunitatea din Ferneziu așezată în apropiere de vechea uzină RomPlumb adăpostește 138 de familii care locuiesc în condiții asemănătoare cu cele din comunitatea Craica, mizerie, șobolani, câini vagabonzi, lipsa utilităților, locuințe improvizate din materiale refolosibile culese de la punctele de colectare a deșeurilor menajere, lipsa accesului la serviciile de asistență socială, școli, puncte sanitare. Oamenii din această comunitate se plâng de indiferența cu care sunt tratați la nivel local și județean. Numărul oamenilor de aici se ridică la 700 de persoane împărțite pe 3 străzi care formează cartierul romilor din Ferneziu. Din spusele mediatorului sanitar din comunitate doar 10 persoane din comunitate au depășit vârsta de 65 de ani. Conform discuției cu mediatorul sanitar, oamenii de aici sunt foarte primitori, gospodari, harnici. Tot în urma discuției am aflat că acestă comunitate datează din jurul anului 1950, când s-a început dezvoltarea industriei în zonă și au început sa vină oameni din alte zone.

D4. Comunitatea Pirită este așezată în zona de sud a orașului și este alcătuită din 60 de familii care găzduiesc în jur de 250 (conform chestionarului aplicat în comunitate) de suflete în condiții de trai sub nivelul decenţei. Oamenii de aici locuiesc în niște case improvizate din deșeuri, sunt mulți pe o suprafață mică și nu au acces la utilitățile publice necesare unui trai decent. Accesul la educație este limitat, această caracteristică fiind comună comunităților rome din oraș, din rândul cărora foarte puțini tineri ajung să urmeze cursurile unei universități sau ale unui liceu. În această comunitate sunt foarte multe persoane care nu sunt domiciliate în orașul Baia Mare. Municipalitatea a decurs frecvent la demolarea construcțiilor improvizate în speranța că romii vor pleca din zonă, dar în scurt timp acele case s-au ridicat la loc. Conform discuției avute cu T. F. majoritatea oamenilor care locuiesc pe Pirită trăiesc din cerșetorie, colectare fier vechi, peturi de pe rampa de gunoi a orașului, se hrănesc de la containerele de depozitare a resturilor menajere. Utilitațile publice lipsesc cu desăvârșire din comunitate. Oamenii de aici deţin cai și căruțe pe care le folosesc pentru a aduce hrană și resturi din oraș. Dintre cei 110 copii sub 14 ani, doar 10 frecventează școala, astfel că peste 20 de ani sunt şanse mari să fie generații de analfabeți dacă nu se intervine, între timp.

D5. Comunitatea de romi din zona gării orașului, denumită Remiză CFR, se află în zona garajelor gării. După 1998 au început să vină primii romi și să-şi construiască ilegal cocioabe. Comunitatea este compactă, majoritatea oamenilor de aici fiind înrudiţi. Conform chestionarului aplicat în comunitate, numărul de gospodării este de 26, şi însumează 97 de persoane, care locuiesc în condiții inumane, lipsa utilităților publice fiind și aici întâlnită. Sărăcia domnește, romii find abonați containerelor de depozitare a gunoaielor menajere, la rampa de gunoi, la colectarea fierului vechi, cerșetorie, ajutor social. Din spusele reprezentantului lor foarte puțini tineri frecventează școala, ținând cont de faptul că aproape jumate sunt sub 14 ani aceasta este o problemă majoră. Oamenii și-ar dori să părăsească comunitatea și să fie stabiliți într-o zonă unde să fie și ei integrați social. Comunitățile menționate mai sus găzduiesc doar o parte din romii din oraș. Restul romilor sunt împrăștiați în orașul reședință de județ.

E. Servicii sociale

Este instituția publică locală, componentă a sistemului național sectorial, aflată în subordinea Consiliului Local Baia Mare, care elaborează, propune și aplică pe baza principiilor de cooperare partenerială și a standardelor de calitate – politicile sociale în domeniul asistenței sociale.

SPAS are următoarele atribuții:

  • Realizarea și implementarea de programe care să conducă la eradicarea sarăciei.
  • Realizarea unor activități, acțiuni, programe care să contribuie la implicarea comunității în viața socială a municipiului Baia Mare.

F. Viziune. Documente strategice ale orașului

Orașul Baia Mare are o strategie și o viziune de dezvoltare care deține un capitol întreg destinat serviciilor sociale, eradicarea pungilor de sărăcie, abandon școlar, persoane cu dizabilități, crearea unui parc industrial, a unui centru universitar și multe alte beneficii pentru locuitorii din municipiu.

În planul de dezvoltare durabilă a orașului sunt prevăzute și comunitățile de romi de la marginea municipiului care prezintă un grad ridicat de sărăcie, segregare, excluziune socială și condiții insalubre de locuit. Acestea trebuie să dispară din peisajul baimărean și în locul lor să apară cartiere sociale în care să locuiască cetățenii care nu au o locuință și sunt în evidența SPAS. Tot această strategie conține și ideea creării locurilor de muncă pentru tineri, persoanele șomere și cei asistați social în baza Legii 416. Un alt obiectiv al acestei strategii este creșterea gradului accesibilității la serviciile publice de asistență socială, la centre de formare educațională, fond de locuințe al grupurilor vulnerabile dezavantajate social și etnic. Creșterea gradului de relaționare între factorii relevanți implicați în procesul de dezvoltare și combatere a sărăciei din comunitățile rome. Implicarea activă a romilor în viața publică prin intermediul voluntariatului și a acțiunilor civice.

Reprezentare mass-media:

Articol 1

Articol 2

Articol 3