23 Apr 2016

Botoșani

Orașul Botoșani este situat în nord-estul României, la circa 50 km fata de orașul Suceava şi 120 km faţă de Iași. Municipiul Botoşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Botoşani.

La recensământul oficial al populaţiei din anul 2011 au fost recenzaţi, pe baza declaraţiilor proprii 1.245 de etnici romi, estimările neoficiale, din baza de date a ONG-urilor şi din cartografierea realizată de mediatorii sanitari, susţin existenţa a 2.300 de etnici romi în municipiul Botoşani, din totalul de 106.847 de locuitori ai Municipiului Botoșani.

Majoritatea familiilor de romi locuiesc în cartierele: Parcul Tineretului, Centru Vechi, Ion Creangă şi în număr mai mic în cartierul Cişmea şi cartierul Tulbureni, zona Gării și în diferite alte locații în blocuri sau case din întreg municipiul Botoșani.

A. Descrierea municipiului Botoşani

Orașul Botoșani este situat în nord-estul României, la circa 50 km fata de orașul Suceava şi 120 km faţă de Iași. Municipiul Botoşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Botoşani.

Are o populaţie de circa 106.800 de locuitori şi este aşezat în partea de sud-vest a judeţului pe interfluviul dintre râurile Sitna şi Dresleuca, spre vest între Dresleuca şi Siret, apoi coboară între dealurile Crivăţ, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei.

În momentul de faţă municipiul Botoşani realizează 70% din PIBul judeţului, deşi populaţia acestuia reprezintă doar 25% din populaţia judeţului. În Botoşani îşi desfăşoară activitatea peste 7.000 de societăţi.

Primii locuitorii de altă etnie care au venit şi s-au stabilit la Botoşani au fost armenii, încă din secolele XIV - XV. În anul 1809 colonia armeană avea 1.640 de membri, numărând 328 de familii. În primele decenii ale secolului al XVIII-lea vin la Botoşani primii evrei, din Polonia. Numărul lor a crescut mult după anul 1775, astfel încât în anul 1899 aceștia reprezentau 51% din populaţia oraşului. Un al treilea grup etnic numeros stabilit la Botoşani este cel al lipovenilor. În anul 1832 colonia lipoveană din Botoșani număra 58 de familii stabilite în Mahalaua Târgul Nou, unde aveau şi o capelă.

În Botoşani prima menţiune referitoare la o zonă locuită de romi apare în anul 1815. Ea se referea la „Ţigăniile" din apropierea halelor din piața centrală de astăzi.

Dacă la recensământul oficial al populaţiei din anul 2011 au fost recenzaţi, pe baza declaraţiilor proprii 1.245 de etnici romi, estimările neoficiale, din baza de date a ONG-urilor şi din cartografierea realizată de mediatoarele sanitare, susţin existenţa a 2.300 de etnici romi în municipiul Botoşani, din totalul de 106.847 de locuitori ai Municipiului Botoșani. Majoritatea familiilor de romi locuiesc în cartierele Parcul Tineretului, Centru Vechi, Ion Creangă şi în număr mai mic în cartierul Cişmea şi cartierul Tulbureni, zona Gării și în diferite alte locații în blocuri sau case din întreg municipiul Botoșani.

B. Structura ecologică orașului

Oraşul Botoșani a fost declarat anul acesta de autorităţile în domeniu, oraşul cu suprafaţa cea mai mare de spaţiu verde pe cap de locuitor. Lucrul acesta se observă uşor făcând o plimbare pe străzile şi aleile, prin parcurile şi zonele de promenadă ale urbei. La nivelul municipiului există 145.600 mp spaţii verzi.

Teritoriul administrativ al municipiului Botoșani este de 4.136 de hectare (41,36 kmp), și reprezintă 0,83% din suprafaţa totală a judeţului Botoșani. Din suprafaţa totală, 3.102 ha (75% din total) se află în proprietate privată, iar restul de 1.034 ha (25%) în proprietate publică.

this is an image

Centrul Civic cuprinde o serie de piețe și zone pietonale (Pietonalul Bancar, Pietonalul Unirii, Pietonalul Transilvaniei, Piața Revoluției), înconjurate de sedii ale unor instituții publice (Consiliul Județean, Prefectura, APIA, Direcția de Muncă etc.), culturale (Galeria de Artă, cinematografe etc.), centre comerciale (Magazinul „Botoșani”, Mall-ul „Uvertura”, Piața Agroalimentară etc.), hoteluri și restuarante, sedii bancare, dar și de ansambluri de locuințe, Primăria municipiului Botoșani. Această zonă a beneficiat, în perioada 2007-2013, de lucrări ample de reabilitarea a infrastructurii urbane și a spațiilor publice, cofinanțate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Regional 2007-2013.

Cartierele cele mai populate sunt cele care găzduiesc marile ansambluri de locuințe (Primăverii, Bucovina, Grivița, Parcul Tineretului, Central etc.), fiind amplasate relativ central, în timp ce cartierele cu locuințe individuale sunt amplasate la periferie (Tudor Vladimirescu I și II, Pușkin, Miorița, Tulbureni, Trei Coline, Șoseaua Iașiului, Luizoaia, Cișmea), acestea din urmă înregistrând și cea mai importantă dinamică imobiliară în ultimii ani.

Marile ansambluri de locuințe se confruntă cu probleme tipice tuturor cartierelor de locuințe colective construite în perioada comunistă. În primul rând, fațadele blocurile sunt deteriorate și împânzite de instalații electrice sau cabluri improvizate, fiind doar parțial reabilitate și adeseea inestetice, prin paleta de culori diversă care a fost utilizată de proprietari. De asemenea, eficiența energetică redusă a acestor blocuri executate din prefabricate mari de beton, cu tehnologia din anii ′60-′80, face ca cheltuielile cu asigurarea necesarului de energie termică să fie substanțiale.

Unele zone rezidențiale importante (cartierele Bucovina și Cișmea) dar și noile zone rezidențiale de la periferia municipiului (Cișmea, Tulbureni, Rediu, Pacea, Doboșari, Alfa Land) necesită construcția de micro-piețe agroalimentare, unde producătorii agricoli din zona periurbană să-și poată comercializa producția.

Cartierul Parcul Tineretului și Zona Industrială sunt, în context local, cartierele dezavantajate/marginalizate, din perspectiva calității infrastructurii urbane, dar și a caracteristicilor socio-economice ale populației, și necesită intervenții integrate de reducere a decalajului de dezvoltare față de alte cartiere și de creștere a calității vieții locuitorilor din aceste zone (infrastructură tehnico-edilitară, economică, socială, de mediu etc.).

Zona industrială a orașului este una bine conturată, platforma principală fiind cea din cartierul Cătămărăști-Deal, unde își au sediul cele mai importante companii din municipiu (Grupul Industrial „Electrocontact”, „Mecanica”, „Forma”, „Eltrans”, „Electro-Alfa”, „Elsaco”, „Modern Calor”, „Careman”, „Greif” etc.), dar și principalele centre comerciale („Botoșani Shopping Center”, „Kaufland”, „Lidl”, „Carrefour” etc.). O problemă paradoxală cu care se confruntă în prezent municipiul Botoșani este lipsa de spații cu destinație industrială pentru găzduirea investitorilor potențiali, în pofida faptului că o parte a fostei platforme industriale este total sau parțial nefolosită, odată cu dispariția unor agenți economici și restrângerea activității celor care încă funcționează.

Cele mai importante centre comerciale Magazinul „Botoșani”, Mall-ul „Uvertura”, Piața Agroalimentară sunt situate central, în apropierea centrului civic.

C. Zone sărace

După statisticile existente la nivelul municipiului Botoșani și discuțiile purtate cu referentul din cadrul SPLAS-Serviciul Public Local de Asistență Socială, foarte multe personae din municipiul Botoșani solicită sprijin pentru acordarea venitului minim garantat (1.200 de dosare în plată), ajutor pentru încălzirea locuinței, ajutoare de urgență sau sunt beneficiari ai cantinei pentru persoanele defavorizate din cadrul acestui serviciu. Mai mult, închiderea mai multor intreprinderi de pe platforma industrială a orașului, rata foarte mare a șomajului situează orașul printre cele în care veniturile populației sunt foarte mici. Față de situația generală sunt considerate ca zone în care populația este mai săracă, zona Parcul Tineretului și Zona Industrială.

D. Comunități compacte de romi

Zonele cunoscute ca fiind locuite de romi și care au fost confirmate ca fiind locuite de grupuri de peste 20 de familii de romi în municipiul Botoșani sunt: Centrul Vechi, Cartierul Parcul Tineretului, Cartier Cișmea, Zona Industrială, Zona Gării, Cartier Ion Creangă și zona Tulbureni fiind cunoscut faptul că peste 25 % din populația de romi este răspândită în toate cartierele din municipiul Botoșani, unde dețin locuințe proprietate personală sau locuințe sociale în strada Săvenilor, zona Pacea, zona Condacia ș.a.

D1. Centrul Vechi sau Centrul Istoric al municipiului Botoșani este și zona cea mai vizibilă în presa locală prin prisma faptului că stârnește multe controverse în rândul populației majoritare nemulțumită de prezența romilor în zonă. Situată în zona de intersecție a străzilor Elena Rareș și strada Săvenilor, Vornic Boldur și în continuare pe strada Piața 1 Decembrie, comunitatea de romi formată din aproximativ 45 de familii majoritatea locatari ai locuințelor sociale din această zonă (6 familii sunt proprietari ai locuințelor). Comunitatea are aproximativ 200 de membri, foarte mulți copii de vârsă școlară.

D2. Parcul Tineretului. Familiile de romi care locuiesc în cartierul Parcul Tineretului sunt chiriaşi ai statului (locuinţe sociale) şi se confruntă cu mari probleme economice şi sociale.

Comunitatea este formată din aproximativ 135 de familii cu peste 675 de membri care sunt locatari ai locuințelor sociale de la Bloc B5, sau dețin apartamente în blocurile B6, B12, B9 din această zonă. Într-o situaţie deosebită se află cele 80 de familii de romi (316 de persoane ) din strada Parcul Tineretului bloc 135 şi strada Ale. Slt. Ion Elefterescu nr.16 (sau bloc 140) , cunoscute sub denumirea de ,,ghetouri″ unde condițiile de locuit și racordarea la utilităţi este deficitară.

Astfel, în apartamente cu 1-2 camere locuiesc familii formate din 5-10 persoane, la grupurile sanitare, comune pentru fiecare nivel, nu curge apă și sunt numeroase probleme legate de încălzire și racordarea ilegală la rețeaua de curent electric. Deşi primăria municipiului Botoşani a intervenit pentru crearea de condiţii mai bune – montarea de geamuri termopan, renovarea faţadei etc. – lipsa utilităţilor continuă să afecteze sănătatea celor care locuiesc în aceste 2 blocuri. În cele două blocuri sunt și un număr de 320 de persoane care nu sunt de etnie romă și care locuiesc în aceleași condiții.

D3. Cartierul Cișmea, construit în ultimii 5 ani în zona de Est a orașului la aproximativ 3 km de zona centrală, în apropierea localității Cișmea, este un cartier nou constituit cu blocuri tip ANL și locuințe sociale destinate persoanelor dezavantajate. Cele 45 de familii de romi cu peste 225 de membri sunt grupate în blocurile din Strada Dimitrie Pompeiu nr. 2 și nr.5 și strada Constantin Iordăchescu nr. 8, în mare parte ei fiind mutați din locuințele sociale din zona Centru Vechi sau persoane fără venituri, cu copii. Sunt locuințe dotate cu toate utilitățile, adecvate unui trai decent.

D4. Comunitatea de romi din Zona Industrială este constituită din aproximativ 30 de familii de romi cu peste 120 de membri care dețin locuințe sociale în Strada Adrian Adamiu nr.10 și nr. 12. Locuințele racordate la utilități și bine întreținute sunt de tip garsonieră, în foarte multe cazuri foarte mici în comparație cu numărul de membri din familie (24 mp pentru familii constituite din 3-6 persoane). O parte dintre romii din această zonă sunt beneficiari de ajutor social, sunt multe persoane care migrează ocazional în țară sau în străinătate pentru a găsi un loc de muncă. Aici locuiesc familii în general cu venituri foarte mici.

D5. Romii din Zona Gării sunt locatari ai blocului din strada Calea Națională nr.34, în vecinătatea Centrului comercial Kaufland și vis-à-vis de Gara Botoșani, de asemenea bloc de locuințe sociale. Locuințele racordate la utilități și bine întreținute sunt de tip garsonieră, în multe cazuri foarte mici în comparație cu numărul de membri din familie (24 mp pentru familii constituite din 3-6 persoane). O parte dintre romii din această zonă sunt beneficiari de ajutor social, sunt multe persoane care migrează ocazional în țară sau străinătate pentru a găsi un loc de muncă și sunt în general familii cu venituri foarte mici.

D6. Comunitatea de romi din Cartierul Ion Creangă și zona Tulbureni este reprezentată de cele aproximativ 30 de familii de romi ursari și cea mai veche comunitate de romi cunoscută în municipiul Botoșani. Stabiliți în această zonă încă din perioada interbelică, după anul 1930 comunitatea de romi ursari a fost constituită din meseriași – fierari, lăutari –, care și-au construit casele în zona de periferie a orașului din vremea respectivă, găsind aici o zonă adecvată practicării meseriilor tradiționale. Cei peste 150 de romi locuiesc în case mai vechi sau renovate, pe strada Ion Creangă și în continuare pe strada Tulbureni până spre marginea de est a orașului.

E. Servicii sociale

Serviciul Public Local de Asistență Socială din cadrul Primăriei Botoșani coordonează următoarele servicii publice la nivel local: Serviciul Autoritate tutelară și protecția copilului, Serviciul Prestații și servicii sociale, Direcția economică, cu responsabilități în realizarea diverselor servicii pe compartimente cum ar fi autoritatea tutelară, protecția copilului, prestații și servicii sociale, alocații și indemnizații creștere copii, relația cu romii, centrul de primire în regim de urgență și adăpost de noapte, cantina de ajutor social, protecția persoanelor cu handicap, creșa municipală, consiliere și secretariat, resurse umane.

Serviciile sociale administrate de Consiliul Local Botoșani au ca obiective strategice pe anul 2015: dezvoltarea serviciilor sociale cu caracter primar, creşterea accesului la serviciile sociale specializate ale SPLAS Botoşani, dezvoltarea serviciilor destinate persoanelor cu handicap grav, prevenirea marginalizării sociale, dezvoltarea economiei sociale în municipiul Botoşani. Personalul angajat în cadrul SPLAS și în cadrul primăriei Botoșani asigură servicii pentru toată populația municipiului. Pentru relația cu romii sunt angajaţi 2 mediatori sanitari, 1 expert local pentru romi în cadrul Compartimentului Consiliere și informare pentru cetățeni începând cu anul 2009 și 1 referent de etnie romă angajat în cadrul Serviciului Public de Asistență Socială Botoșani – din anul 2004.

Colaborarea cu societatea civilă a romilor există prin parteneriatele de colaborare semante cu trei ONG-uri reprezentative ale romilor de la nivel local și includerea problemelor comunității de romi în toate documentele strategice de dezvoltare locală.

Din datele furnizate de reprezentanţii serviciului de asistență socială sunt în plată 1.200 de dosare pentru acordarea venitului minim garantat, peste 2.000 de dosare depuse pentru acordarea ajutorului de încălzire a locuinței.

Din datele furnizate de reprezentanţii serviciului de asistență socială 180 de persoane beneficiari ai venitului minim garantat VMG sunt de etnie romă.

F. Viziune. Documentele strategice ale orașului

Primăria Botoșani în baza Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor 2012-2020 prin colaborarea cu Grupul de Inițiativă Locală elaborează anual panuri de acțiune pentru romi, adoptate prin Hotarâre de Consiliu Local. Pentru realizarea planurilor de acțiuni anuale și implementarea Strategiei naționale au fost derulate sau cofinanțate proiecte care au avut ca obiective îmbunătățirea situației comunității locale de romi pe domeniile locuire, ocupare, sănătate și promovare culturală.

De asemenea, în Strategia de dezvoltare Locală pentru perioada 2014-2020 http://www.primariabt.ro/pdf/diverse/strategia.pdf există un capitol dedicat comunităților defavorizate și comunității de romi cu referire la: reabilitarea (inclusiv termică) a blocurilor de locuinţe sociale, astfel încât acestea să ofere condiții de locuire decente chiriașilor; înființarea unor centre comunitare de servicii integrate (cabinete medicale, centre de zi pentru copii etc.), care să ofere servicii sanitare, sociale și educaționale pentru locuitorii din aceste zone, care sunt expuși riscului de excluziune socială; amenajarea spațiilor publice din aceste zone (locuri de joacă, mini-terenuri de sport, spațiiverzi, alei pietonale, iluminat public, locuri de depozitare a deșeurilor, sistem de supraveghere video a spațiilor publice etc.), care să conducă la creșterea atractivității acestora și la înlăturarea percepției de ghetou a celorlalți cetățeni; construirea și dotarea unor infrastructuri de economie socială (de ex. mici ateliere de materiale de construcții, împletituri din nuiele, prelucrarea lemnului, a pietrei, sere legumicole și floricole, confecții textile etc.), care să ofere locuri de muncă protejate pentru locuitorii acestor cartiere, inclusiv măsuri de formare profesională continuă.

Reprezentări mass-media:

Articol 1

Articol 2

Articol 3