08 Jan 2016

Călărași

Municipiul Călăraşi este reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, (în trecut se numea Lichireşti), este cel mai mare oraş al judeţului (judeţul Călăraşi are două municipii şi trei oraşe) şi cea mai întinsă unitate administrativ–teritorială urbană din Regiunea Sud-Muntenia.

Conform recensământului efectuat în 2011, în municipiul Călăraşi trăiesc 65.181 de persoane, cifra fiind în scădere faţă de recensământul din 2002, când se înregistraseră 70.039 de locuitori. Din totalul de locuitori declarat, conform recensământului 82,92% sunt români (82,92%), iar 3,15% romi. Pentru 13,13% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (85,33%). Pentru 13,16% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.

A. Scurtă descriere a oraşului, compoziţia etnică

Municipiul Călăraşi este reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, (în trecut se numea Lichireşti), este cel mai mare oraş al judeţului (judeţul Călăraşi are două municipii şi trei oraşe) şi cea mai întinsă unitate administrativ–teritorială urbană din Regiunea Sud-Muntenia. Ca aşezare municipiul Călăraşi este situat în partea de sud a judeţului, pe terasa inferioară a Dunării, numită terasa Călăraşi, la contactul cu lunca Dunării, pe malul stâng al braţului Borcea. În Călăraşi se află un port fluvial situat pe malul stâng al Borcei, ce este aşezat în sudul judeţului Călăraşi, ce face legătura cu Bulgaria. Suprafaţa totală a municipiului este de 11433 ha din care: intravilan 3261,8 ha şi extravilan 8171,2 ha.

Oraşul este traversat de şoseaua naţională DN3, care îl leagă spre nord-est de Bucureşti, fiind situat la aproximativ 120 km, spre nord-vest de Constanţa, la aproximativ 144 km şi la 25 km de Drajna (unde există intrare pe autostrada Bucureşti–Constanţa).

Odată cu deschiderea autostrăzii A2 Bucureşti Constanta accesibilitatea zonei a crescut. Accesul din Municipiul Călăraşi spre Bucureşti şi Constanţa se face printr-o reţea de drumuri: Călăraşi - Lehliu - A2- Bucureşti; Călăraşi – Drajna - A2 – Constanţa; DN3 Călăraşi - Lehliu Gara – Fundulea – Bucureşti; DN4 Călăraşi – Olteniţa – Bucureşti; DN 3B din direcţia Feteşti şi DN 21 din direcţia Slobozia.

Relieful este dominat de câmpie, grupându-se în patru unităţi mari: Câmpia Bărăganului Mostiştei (Bărăganul Sudic), Câmpia Vlăsiei, Câmpia Burnazului, Lunca Dunării. Dispune de un relief în care caracteristica predominantă o reprezintă câmpia, luncile şi bălţile. Municipiul Călăraşi este situat la contactul dintre Câmpia Bărăganului şi Lunca Dunării. Relieful a suferit de-a lungul timpului modificări importante datorită acţiunilor antropice, precum: realizarea canalului navigabil, realizarea canalelor de irigaţii, amenajarea lacului de agrement de la gura de vărsare a Jirlăului, îndiguirile şi desecările.

Conform recensământului efectuat în 2011, în municipiul Călăraşi trăiesc 65.181 de persoane, cifra fiind în scădere faţă de recensământul din 2002, când se înregistraseră 70.039 de locuitori. Din totalul de locuitori declarat, conform recensământului 82,92% sunt români (82,92%), iar 3,15% romi. Pentru 13,13% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (85,33%). Pentru 13,16% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.

În municipiul pe parcursul a ultimilor 65 de ani, populația a crescut de 4 ori, cu o întrerupere de 10 ani, ritmul mediu anual de creștere a fost de 2-3%. Cea mai intensă creștere s-a realizat în perioada de după 1956, ritmul de creștere anual depășind 3,0%. Începând cu anul 1995, numărul populației începe să scadă.

Evoluția populației la recensăminte:

this is an image

Conform recensământului din Călăraşi 2054 de persoane s-au declarat romi, conform aproximărilor organizaţiile rome, numărul populaţiei de etnie romă din Călăraşi este de 11.000 de persoane.

B. Structura ecologică a oraşului

Municipiul Călăraşi reprezintă 2,6% din suprafaţa totală a judeţului, respectiv o suprafaţă de 13,322 ha, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică pentru anul 2013.

Municipiul Călăraşi avea la sfârşitul secolului al XIX-lea statut de comună urbană şi era reşedinţa judeţului Ialomiţa (statut pe care l-a preluat în 1832 de la oraşul Urziceni), populaţia totală fiind de 8.125 de locuitori. În oraş existau 4 biserici, două sinagogi, un gimnaziu real cu 91 de elevi şi şapte şcoli având în total 971 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează oraşul cu acelaşi statut şi cu o populaţie de 13.050 de locuitori. În 1931, oraşului îi era arondată şi comuna suburbană Mircea-Vodă, formată din satul Mircea-Vodă. Oraşul a redobândit statut de reşedinţă de judeţ în 1981, dată la care s-a înfiinţat judeţul Călăraşi, din jumătatea sudică a judeţului Ialomiţa de până atunci, împreună cu partea sud-estică a judeţului Ilfov.

Călăraşiul este compus din 12 cartiere percepute de comunitate astfel – o imagine pozitivă asupra cartierelor Mircea Vodă, Orizont, O Pero, Farfuria, Centru; neutră în cartierele: 5 Călăraşi, Ceremac şi Măgureni şi negativă în cartierele: Oboru Nou, FNC – Livada, Cărămidari şi 2 Moldoveni. Imaginea dominantă ce reiese din percepţia comunităţii, este cea pozitivă, nu doar prin numărul mare de cartiere, dar şi prin suprafaţa ridicată ce o ocupă aceste cartiere la nivelul întregului teritoriu. Caracteristicile negative le-au primit cartierele ale căror dominanţă etnică, aparţine celei rome, nu neapărat ca număr, mai degrabă, după nivelul economic. Cartierele cu cea mai mare pondere de romi sunt: Cartierul Oboru Nou, construit in anul 2000, aşezat în partea de N-E, la marginea municipiului, în apropierea şoselei de centura N, cu o populaţie de aproximativ 800 de persoane, 130 de gospodării, 98% romi şi cartierul FNC – Livadă, aşezat în partea de N-V, la marginea municipiului, cu o populaţie de aproximativ 2.500 de persoane, 215 gospodării, 100% romi-spoitori.

Zone sărace

În urma discuţiei cu directorul executiv al Serviciului de Asistenţă Socială s-a constatat faptul că, gospodăriile asistate social sunt amplasate în special în cartierele mărginaşe, locuite preponderent de romi, atât cartiere de case cât şi de blocuri. Pot fi numite zone sărace sau cu un nivel scăzut de trai următoarele zone: Obou Nou, FNC – Livada, Cărămidari, 2 Moldoveni, Ceremag şi Măgureni.

C. Comunităţi compacte de romi

Aşa cum am precizat pe parcursul descrierii sunt considerate comunităţi compacte de romi Obou Nou, FNC – Livada, Cărămidari, 2 Moldoveni, celelalte fiind considerate comunităţi sărace.

Cartierul Cărămidari nu se încadrează descrierii de comunitate compactă de romi, deşi chiar denumirea cartierului indică faptul că a fost şi este un cartier ce cuprindea o comunitate de romi, după discuţiile purtate cu membrii comunităţii am ajuns la concluzia că romii din cărămidari s-au mutat în alte zone ale oraşului. Totuşi, denumirea cartierului provine de la faptul că în trecut locuitorii acestui cartier, care erau romi, fabricau cărămidă.

D1 Oboru Nou

În partea de N-E a oraşului Călăraşi, în apropierea şoselei de centură N, la marginea oraşului, se află situat cartierul Oboru Nou, ce a fost înfiinţat în anul 2000 prin HCL. La iniţiativa primăriei în perioada menţionată persoanele evacuate din diferite zone ale municipiului care locuiau în case naţionalizate sau în locuinţe construite ilegal au primit în acest cartier teren concesionat în vederea construcţiei de case. În cartier locuiesc aproximativ 700 de persoane, 150 de gospodării. 

D2 FNC – Livadă

În partea de N a oraşului Călăraşi, în apropierea şoselei de centură N, la marginea oraşului, se află situat cartierul FNC - Livadă, ce a fost înfiinţat în anul 2002. La iniţiativa primăriei în perioada menţionată persoanele evacuate din diferite zone ale municipiului au primit prin HCL teren concesionat în vederea construcţiei de case. În cartier locuiesc aproximativ 2.600 de persoane în 469 de gospodării. 

D3 Cartierul 2 Moldoveni

În partea de N-V a oraşului Călăraşi se află situat cartierul 2 Moldoveni compus dintr-o comunitate de romi de aproximativ 920 de persoane, având o poziţie marginală. Comunitatea romă este alcătuita din 920 de persoane dintre care 244 de copii cu vârste cuprinse între 0-14 ani, 671 de persoane cu vârste cuprinse între 15-65 ani, 50 de persoane cu vârste de peste 65 de ani. Sunt beneficiari de asigurări de sănătate 824 de persoane, diferenţa de 90 de personae care lucrează fără carte de muncă sunt luaţi în evidenţă de un medic de familie şi beneficiază doar de servicii medicale în regim de urgenţă. În apropierea cartierului se afla şi Centrul de permanenţă care le oferă servicii medicale de urgenţă. Limba vorbită în comunitate este limba română.

D. Servicii sociale

Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Călăraşi este formată din două compartimente: Compartimentul de Asistenţă Socială şi Compartimentul de Asistenţă Medicală Comunitară. Fiecare serviciu are în subordine diferite centre, cum ar fi: Centru de zi pentru Persoane cu Handicap, Creşa Săptămânală, Cantina de ajutor social. Acestora li se adaugă servicii şi birouri administrative: Serviciul de Resurse Umane şi Salarizare, Serviciul Achiziţii Publice şi Logistică şi Contabilitate.

În această structură lucrează aproximativ 14 angajaţi cu atribuţii de asistenţă socială, majoritatea acestora fiind implicaţi şi în munca cu persoanele de etnie romă asistate social.

Formele de ajutor social alocate în cadrul primăriei sunt venitul minim garantat, alocaţii de susţinere şi indemnizaţii familiale, respectiv ajutor pentru încălzire, ajutor de urgenţă în caz de deces. În oraşul Călăraşi sunt în total 206 familii care beneficiază de venit minim garantat, 914 alocaţii de susţinere şi indemnizaţii familiale respective 1.471 ajutoare de încălzire a locuinţei. În urma discuţiilor purtate cu directorul DAS aproximativ 165 de persoane beneficiare de VMG sunt de etnie romă.

E. Viziune. Documentele strategice ale oraşului

Viziunea de dezvoltare a municipiului Călăraşi pentru perioada 2014 – 2020 este cea a unui centru economic important la nivel regional, care să ofere locuitorilor săi toate motivele să rămână în Călărași: locuri de muncă diversificate, condiţii bune de trai şi acces la servicii publice de calitate. Precizez faptul că în această strategie nu există niciun capitol dedicat problemelor sociale şi egalităţii de şanse, nu aminteşte niciunde de problematica romilor sau a comunităţilor compacte de romi.

Obiective formulate de strategie sunt: susţinerea iniţiativelor locale, reabilitarea infrastructurii rutiere și tehnico – edilitare, îmbunătăţirea ofertei locale de locuri de muncă, creșterea eficienţei serviciilor publice (sănătate, educaţie, asistenţă socială, cultură, salubrizare), valorificarea potenţialului turistic al municipiului, îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător.

Reprezentare mass-media

Articol 1

Articol 2

Articol 3