17 Oct 2016

Hunedoara

Aflat în centrul județului cu același nume (dar a cărei reședință administrativă este Municipiul Deva), județ la limita sudică a Transilvania, cea vestică a Banatului și cea nordică a Olteniei, Municipiul Hunedoara se află la 19 km de Deva, și la distanțe ce nu depășesc 180 de km de Cluj-Napoca, Timișoara, Târgul-Jiu sau Sibiu.

Conform recensământului din 2011 populația orașului este de 60.525 locuitori, majoritatea fiind de etnie română, respectiv 83,39 %, alături de care se înregistrează 4,63 % maghiari, 1,63 % romi, 0,54 % de altă etnie și 9.29 % de etnie necunoscută sau nedeclarată. Populația orașului se află în continuare în trend descrescător, din motive în general economice și sociale : scăderea ratei natalității, migrații in Occident, plecarea multor tineri în alte orașe cu perspective economice și sociale mai atractive. Numărul populație rome dat de Recensământ este de 990, în creștere față de precedentul recensământ, administrația locală ia în calcul un număr de 1512, însă estimările locale ale populației majoritare, precum și a liderilor romi vorbesc de o cifră cu mult mai mare.

A. Scurtă descriere a orașului, compoziția etnică

Aflat în centrul județului cu același nume (dar a cărei reșdință administrativă este Municipiul Deva), județ la limita sudică a Transilvania, cea vestică a Banatului și cea nordică a Olteniei, Municipiul Huedoara se află la 19 km de Deva, și la distanțe ce nu depșesc 180 de km de Cluj-Napoca, Timșoara, Târgul-Jiu sau Sibiu. Este poziționat pe malul râului Cerna, stăjuit de dealuri în partea de est și de vest, la poalele munților Poiana Ruscăi, în centrul patrulaterului depresionar creat de munșii Metaliferi, Poiana Ruscăi, Retezat și Șureanu (munții Orăștiei). Veche localitate medievală (Castelul Huniazilor, denumit și castelul Corvinilor), a devenit, treptat un Târg important în istoria și economia Europei de Est. Odată cu dezvoltarea metalurgie (în secolul al XIX-lea) a devenit o localitate importantă din punct de vedere industrial, în mod special în siderurgie și exploatare de minereuri feroase, și apoi și altor exploatări de resurse naturale din zonă, astfel încât la mijlocul secolului al XX-lea se consemnează o creștere a populației și acticității economice cu peste 800% față de începutul secolului. Azi este un oraș de dimensiuni medii spre mici, cu economie diversificată pe sectoare de servicii, turism, industrie ușoară,alături de o mică pondere de producție siderugică. Demografic, în ultimii ani s-a înregistrat o scădere semnificativă. Conform recensământului din 2011 populația orașului este de 60.525 locuitori, majoritatea fiind de etnie română, respectiv 83,39 %, alături de care se înregistrează 4,63 % maghiari, 1,63 % romi, 0,54 % de altă etnie și 9.29 % de etnie necunoscută sau nedeclarată. Populația orașului se află încontinuare în trend descrescător, din motive în general economice și sociale : scăderea ratei natalității, migrații in Occident, plecarea multor tineri în alte orașe cu perspective economice și sociale mai atractive. Numărul populație rome dat de Recensământ este de 990, în creștere față de precedentul recensământ, administrația locală ia în calcul un număr de 1512, însă estimările locale ale populației majoritare, precum și a liderilor romi vorbesc de o cifră cu mult mai mare.

B. Structura ecologică a orașului

Municipiul se întinde pe o suprafață de peste 90 de km pătrați (cu tot cu satele aparținătoare), orașul propriu-zis având o supafață de aproximativ 20 de km pătrați. Structura orașului este una eclectică, datorită modului său de dezvoltare (extindere), odată cu anii 1950 când industria metalurgică a dus la mărirea exponențială a necesarului de locuințe, astfel au apărut cartierele Micro I până la VII, între vechiul oraș Târg (astăzi numit „Centrul Vechi”) până la vechiul sat Buituri (care a devenit cartier al orașului), astfel încât actualmente denumirile de Micro au rămas în conștiința populației relevante doar pentru cartierele Micro VII, VI, V, IV, III și II, Micro I fiind considerat acum „Centrul Civic” al orașului. Restul cartierelor Micro menționate sunt zone de blocuri. „Centrul Vechi” (zona Castelului) reprezintă spațiul administrative prin prezența Primărie și a altor clădiri istorice specifice începutului de secol XX și a perioadei interbelice. Centrul Civic este perceput ca mijlocul geografic al orașului, unde în anii ‘70-‘80 s-au construit câteva blocuri moderne, cu spații comerciale la parter, stadionul un hotel etc. Nu se poate vorbi de cartiere rezidențiale la nivelul orașului sau de un specific al populației cartierelor, populația fiind relative similară în toate cartierele.

Zonele „mai bune” ale orașului, sub aspectul condițiilor de locuire sau al facilitățlor de ordin cultural șI social sunt mai degrabă zone foarte mici în majoritatea cartierelor, sau aflate în imediata apropiere. Unele cartiere sau zone au reputație mai puțin bună și sunt evitate imobiliar: Micro VII, VI și V-1. Zona industrială se întinde pe toată lungimea orașului în preajma râului Cerna. Fostul Combinat Siderurgic este plasat pe partea opusă a Cernei față de amplasamentul orașului, pornind din zona istorică (unde au fost primele furnale), până la ieșirea nordică a orașului și încă câtva km înafara orașului propri-zis (prin dezvoltări succesive). În proximitatea Combinatului s-au dezvoltat, în anii ’60-’90, și alte unități industriale necesare siderurgiei și mici fabrici de industrie ușoară, în mare parte închise în acest moment. În proporție covârșitoare dezvoltarea orașului vreme de 50 de ani s-a bazat pe o activitate monoindustrială. În prezent s-au dezvoltat, prin investiții externe fabrici de subansamble, de industrie ușoară, însă insufuciente pentru a prelua toată forța de muncă din oraș. Cea mai mare parte a zonei industriale a fostului Combinat Siderurgic este acum în complicate activități de ecologizare, care vor transforma terenurile șI ruinele industriale în spații folosibile. Din perspectivă comercială nu există spații comerciale dedicate. Există 4 supermarketuri aflate în locații diferite, care acoperă aproape uniform perimetrul orașului, două piețe aflate la distnță egală de majoritatea cartierelor. „Centrul Civic” concentrează cele mai multe magazine specializare și magazine mai mici în fiecare cartier. Perimetru relative mic al orașului și forma sa dreptunghiulară oferă acces facil tuturor locuitorilor la oferta comercială.

C. Zone sărace

Deși gospodăriilor asistate social se regăsesc în toate zonele orașului (conform declarațiilor directorului Direcției de Asistență Socială), există zone, chiar cartiere întregi, unde gradul de sărăcie este peste medie: partea de est a cartierului Micro VII, partea de sud a cartierului Micro VI (cunoscut cu numelede Micro VI-Nord), partea estică a cartierului Micro V (numit și MicroV- 1), căminele de nefamiliști (Blocul G2-str. Mureșului, blocul de la Piața Obor- str. N. Bălcescu), zona Centru Vechi-Castel (străzile Maior Stângă, M. Eminescu), Aleea Bicicliștilor (aleea Porcilor), str. Carpați.

D. Comunități compacte de romi

this is an image

Din zonele amintite mai sus partea de Est a cartierului Micro VII (str. Trandafirilor), partea de Sud a cartierului Micro VI (cunoscut cu numelede Micro VI-Nord), partea estică a cartierului Micro V (numit și MicroV-1), căminele de nefamiliști (Blocul G2-str. Mureșului, Căminul de la Piața Obor- str. N. Bălcescu) sunt considerate ca zone locuite în mare parte de populație romă, celelalte fiind percepute ca zone paupere. Strada Rotarilor și Serei este o comunitate compactă de romi, dar nu este o zonă săracă.

D1. Cartierul Micro VII este considerat a fii una din zonele în care trăiesc mulți romi. Situat în partea cea mai înaltă a orașului este un cartier exclusiv de blocuri construite in jurul anului ’70 și în care au fost mutați mulți muncitori din Combinatul Siderurgic care locuiau anterior în barăci. În mod special strada Trandafirilor este un conglomerat de blocuri turn și 4 etaje (cu multe apartamente confort redus) care în timp au acumulat un număr semnificativ de romi. Pauperizarea majorității locuitorilor de acolo, multidinea de locuitori (în zonă au fost constrite 2 școli generale pentru a acoperi numărul copiilor) a transformat zona în una considerată plină de romi, deși numărul romilor nu depăşeşte 50%.

D2. Situația zonei numite Micro VI Nord aflată în vecinătatea cartierului Micro VII și stada Trandafirilor este similară stazii Trandafirilor, diferența fiind faptul că blocurile din zonă sunt mai aglomerate și spațiile publice mai neîngrijite şi mai murdare.

D3. Partea estică a cartierului Micro V-1 conține un conglomerat de 5-6 blocuri confort redus, aglomerate și foarte populate fiind exemplul tipic de blocuri „comuniste”. Există un număr semnificativ de familii rome, în mod special în blocurie 27, 28 şi 29, însă elementul comun al zonei este sărăcia care s-a aprofundat în timp. Aspectul exterior al blocurilor, precum cel al spațiului public din proximitatea acelor blocuri dă senzația de „colonie”.

D4. Blocul G2 de pe strada Mureșului este în fapt un cămin de nefamiliști care în timp a devenit o comunitate compactă de romi după ce a devenit bloc de locuințe sociale. Aspectul său exterior de ghetto este frapant. Locuitorii actuali ai blocului sunt peste 99% romi pauperi, comunitatea având în jur de 400 de persoane, care locuiesc în 96 de camere de maxim 10-12 mp, cu băi comune pe hol și făra bucătărie, nici măcar comună.

D5. Căminul de la Piața Obor se află pe strada N. Bălcescu, în imediata vecinătate a Pieței orașului. Imobilul contine peste 100 de camere de cămin, fără bucătărie sau baie proprie. Numărul locuitorilor din Cămine este în jur de 250, mulți dintre ei romi, în general persoane asitate social.

D6. Comunitatea de romi tradiționali de pe străzile Rotarilor și Serei sunt în jur de 400 de persoane care locuiesc în peste 100 de case la ieșirea sudică din oraș. Nu este o zonă săracă, dar este o zonă populată exclusiv de romi, unii având venituri peste medie, ca dovadă și multele case impozante și stridente (așa-numitele „case cu turnuleț” sau palate „țigănești”).

E. Servicii sociale

Direcția de Asistență Socială (DAS) din cadrul Primărie Hunedoara pe două departamente mari: Servicii Sociale Primare (SSP) și respectiv Servicii Sociale Speciale (SSS). Departamentul SSP are în componeță următoarele compartimente: compartimentul Venitul Minim Garantat, compartimentul Persoane cu Dizabiliăți, compartimentul Protecția Copilului, compartimentul Cantină Socială și Ajutoare De Urgență, compartimentul ALOCAȚII (cu patru birouri- Alocații de Susținere Familială, Alocații de Stat, Îndemnizații pentru Creșterea Copilului). Departamentul SSS este organizat pe următoarele servicii și Centre: Centrul de zi „Lumină și Speranță”, Adăpostul de Urgență pe timp de noapte, Servicii de îngrijire și asistență la domiciliu-ASIV. Obiectivul general Obiectivul major al Direcţiei de Asistenţă Socială, (conform site-ului official al Primăriei) – „este reprezentat de asistarea persoanelor care, din cauza unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să-ţi asigure nevoile sociale, să-şi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrarea socială.”

Numărul de angajați conform dir. DAS este de 20 de pesoane pe Servicile Primare, plus 56 pe Servicile Speciale, „insuficienți” consideră dir. DAS. Experta romă, inspector din DAS declară că sunt 50 de angajațI și opinează că sunt “suficienți”. Există un Mediator Școlar șI un Mediator Sanitar, dar nu rezultă câte personae sunt implicate în munca cu persoanele rome asistate social. E3. Reprezentanții DAS menționați declară un singur parteriat cu ONG-ul (EN-HACORE) în domeniul romilor. E4. Numărul de asitați social este aproximat de dir. DAS la 8000, inclusiv Ajutoare de încălzire, la apoximativ 3000 fără ajutoare de încălzire. Experta romă, inspector din DAS declară că 2374 de asitați social beneficiază de Venitul Minim Garantat, Alocații de susținere și indemnizații familiale și Ajutor de încălzire, 632 fără Ajutoarele de încălzire dintre care 30 sunt romi. Numărul asistaților sociali de etnie roma nu a fost estimate de dir. DAS, însă Experta romă, inspector din DAS declară că numărul romilor care beneficiază de VMG, Alocații de susținere și îndemnizații familiale este de 20 și respectiv 10, iar 580 au beneficiat de Ajutor pentru încălzire a locuinței.

F. Viziune. Documentele stategice ale orașului

„Planul anual de acțiune privind servicile sociale al Direcției de Asistență Socială” (Anexă la Hotărârea nr. 336/2014) nu conține nicio referire la problematica romă. Documentul de 10 pagini face referiri la servicile sociale ale DAS la modul general și conține alocări de resurse pentru anumite compartimente și obiective de ordin general. „Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Hunedoara 2014-2020”, document de peste 550 de pagini nu menționează problematica romă.

Reprezentare mass-media:

Articol 1

Articol 2

Articol 3