08 Mar 2016

Alexandria

Municipiul Alexandria se situează în sudul Câmpiei Române pe partea dreaptă a râului Vedea, în zona de contact a Câmpiei Boian cu Câmpia Găvanu-Burdea, la 41 de metri altitudine și are o suprafață de 9,56 km². Municipiul se află la 88 km distanță faţă de Bucureşti. Situația economică a municipiului Alexandria este strâns legată de economia națională, influențată de specificul local și dinamica înființării societăților comerciale.

Rezultatele rencensământului din anul 2011 arată că în municipiul Alexandria s-au declarat ca fiind de etnie romă un număr de 885 de persoane. Însă, există estimări neoficiale care aproximează că numărul persoanelor de etnie romă din orașul Alexandria ar putea fi cuprins între 2.700 și 4.300 de persoane. Totalul populaţiei din Alexandria este de 45 434. Comunităţile compacte de romi din oraşul Alexandria se găsesc cu precădere pe străzile: 1 Mai, Libertăţii, Mircea cel Bătrân, Meşteşugari și Fabricii.

A. Scurtă descriere a oraşului, compoziţia etnică

Municipiul Alexandria se situează în sudul Câmpiei Române pe partea dreaptă a râului Vedea, în zona de contact a Câmpiei Boian cu Câmpia Găvanu-Burdea, la 41 de metri altitudine și are o suprafață de 9,56 km². Municipiul se află la 88 km distanță faţă de București. Situația economică a municipiului Alexandria este strâns legată de economia națională, influențată de specificul local și dinamica înființării societăților comerciale. Societățile comerciale care își desfășoară activitatea pe teritoriul municipiului Alexandria sunt în cea mai mare proporție cu capital autohton, urmând cele cu capital străin, apoi cele cu capital privat străin și autohton, cele cu capital de stat integral sau mixt și alte forme de societăți. Profilul județului fiind preponderent agricol, municipiul Alexandria dispune de un capital agricol bogat și în plină ascensiune, cuprinzând o suprafață agricolă de 7.899 ha din care 7.377 ha teren arabil. Din punct de vedere piscicol în municipiul Alexandria există patru bălți: Alexandria 1, Alexandria 2, Alexandria 3 și Alexandria 4 amenajate pentru activități de agrement. Datorită așezării geografice și a unui interes istoric redus, municipiul Alexandria nu este un oraș atractiv din punct de vedere turistic.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Alexandria are o populație de 45.434 locuitori, număr în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră aproximativ 50.496 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,13%). Minoritatea romă se ridică la un procent 1,94%. Pentru 9,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,98%).

Rezultatele rencensământului din 2011 arată că în municipiul Alexandria s-au declarant ca fiind de etnie romă un număr de 885 de personae. Însă conform aproximărilor numărul persoanelor de etnie romă din orașul Alexandria ar putea fi între 2700 și 4300 de persoane. Totalul populaţiei din Alexandria este de 45.434.

B. Structura ecologică a oraşului

Oraşul Alexandria este situat, din punct de vedere geografic, la 47 m deasupra nivelului mării, în câmpia joasă a Burnasului şi în lunca râului Vedea și are o suprafață de 9,56 km². Datorită aşezării sale, oraşul Alexandria a fost şi continuă să fie un nod de căi de comunicaţie. Face legătura între capitala ţării și multe dintre oraşele de provincie sau leagă aceste oraşe între ele.

Municipiul Alexandria se prezintă ca o localitate sistematizată cu străzi lungi şi drepte, perfect perpendiculare între ele, orientate pe axul principal, paralel cu raul Vedea. Reţeaua de drumuri a municipiului are o lungime totală de 67,0 Km, cele modernizate având o lungime de 60 km, iar restul de 7 km fiind nemodernizate.

Întemeiat în 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz, oraşul a fost numit dupa domnitorul de atunci al Ţării Româneşti, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 – 1842). După reânfiinţarea judeţului Teleorman, în anul 1968, devenind reşedinţa
acestuia, Alexandria beneficiază de importante investiţii. Pe 27 iulie 1979 oraşul Alexandria este declarat municipiu.

Cele mai importante cartiere ale orașului sunt: Catanga şi Zona 200, acestea fiind și cele mai mari cartiere ale orașului.

Zonele considerate ca fiind mai bune sunt zonele centrale, cuprinse între străzile Dunării, Tudor Vladimirescu şi Cuza Vodă, zone cu acces la transpotul în comun ăi la numeroase magazine. Pe cealaltă parte capătul Nordic al străzii 1 Mai, zona cuprinsă între străzile Muncitorii şi Fabrici, strada Libertăţii sunt considerate zonele rău famate și de evitat ale orașului, cu un acces mai slab la mijloacele de transport în comun, supermarketuri, utilități.

Situaţia economică a municipiului Alexandria este strâns legată de cea a economiei naţionale, care se află într-o perioadă de restructurare şi de reforme dar este influenţată şi de specificul local evoluţia activităţii economice şi sociale din ultimii ani influenţând dinamica înfiinţării societăţilor comerciale.

La 31 martie 2005 erau înregistrate la Registrul Comerţului un număr de 3.807 de societăţi comerciale, 157 fiind societăţi pe acţiuni şi restul de 3.111 societăţi cu răspundere limitată, la care se adaugă un număr de 455 de asociaţii familiale, persoane fizice şi liber profesionişti.

Aceste societăţi comerciale sunt în cea mai mare proporţie cu capital privat autohton, 3.520 de societăţi, 56 de societăţi cu capital privat străin, 31 de societăţi cu capital privat străin şi autohton şi 24 cu capital de stat integral sau mixt.

Ruinele fostelor fabrici socialiste se găsesc la periferia oraşlui, în partea sud, sud-est.

În Alexandria funcționează două asociații patronale și trei filiale ale unor asociații patronale de nivel național – UGIR 1903, Federația Agricultorilor Asociați și ANAMOB – Asociația Națională a Morarilor și Brutarilor din România – care reprezintă o bună parte din întreprinzătorii municipiului.

Majoritatea supermarketurilor și a magazinelor alimentare se găsesc în zona centrală a orașului.

C. Zone sărace

Din discuțiile purtate cu membrii Departamentului de asistență socială al Primăriei Municipiului Alexandria și cu membrii comunității, rezultă că majoritatea gospodăriilor asistate social sunt dispersate la nivelul întregului oraș. Însă există câteva zone în care sărăcia este prezentă la nivel extrem. Aceste zone sunt amplasate către marginea localității în special în zonele de Est, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Vest și Nord Vest ale orașului. Următoarele străzi pot fi considerate zone sărace ale orașului: 1 Mai, Libertăţii, Mircea cel Bătrân, Vedea, Meşteşugari, Fabricii.

D. Comunități compacte de romi

Zonele considerate a fi locuite în mare parte de persoane de etnie romă sunt: 1 Mai Locuințe sociale, Străziile Fabricii, Muncitori și Meșteșugari, Strada Potcoava, Strada Mircea Cel Bătrân și adiacente, Străzile 1 Mai, Dunării și Cuza Vodă.

this is an image

D.1 1 Mai – Locuinţe sociale

Comunitatea 1 Mai – Locuințe Sociale este situată la marginea localității, partea de Est a orașului. Cartierul este format din foste cămine de nefamiliști, care în prezent sunt parțial locuite ilegal de către membrii comunității compacte. Zona are în componență mai multe blocuri de garsoniere construite în perioada comunistă.

Membrii comunității compacte însumează aproximativ 90-100 de familii, ceea ce înseamnă că peste 400 de personae locuiesc în prezent în Blocurile B10 şi B11, în condiții greu de imaginat: geamuri sparte și acoperite cu celofan sau cu pungi, uşi lipsă, băi comune și inadecvate, șobolani.
Căminele au fost construite în perioada comunistă, iar fiecare cămin dispunde de aproximativ 30 de spații oficiale de cazare.

Condițiile de locuire sunt destul de precare, departe de a putea fi considerate decente. Anumitor chiriași li s-a tăiat alimentarea cu apă curentă, gaz și energie electrică pe motiv de neplată. În cadrul căminului sunt familii care și-au improvizat sobe pentru a se putea încălzi pe perioada iernii.

D.2 Străzile Fabricii, Muncitori și Meșteșugari

Străzile Fabricii, Muncitori și Meșteșugari au în componență persoane de etnie romă care aparțin în mare parte neamului de spoitori. Străzile sunt situate în zona de Sud-Est a localității, iar casele din această zonă, deși sunt destul de impunătoare, puține sunt și terminate. Persoanele care locuiesc de-a lungul acestei străzi au în mare parte acte de proprietate pe terenuri, nu au însă autorizații de construcție.

Comunitatea compactă însumează aproximativ 250 de gospodării, ceea ce înseamnă că aproape 1.000 de persoane locuiesc în această zonă. Peste 80% dintre membrii acestei comunități sunt persoane de etnie romă. Primele neamuri de romi care s-au așezat în această zonă au fost neamurile de romi spoitori.

Majoritatea persoanelor care trăiesc în această zonă sunt etnici romi tradiționali, care au renunțat să-și mai practice vechile meserii, dar care nu au renunțat la portul şi tradițiile lor. O parte destul de mare dintre aceștia încă își mai păstrază limba, utilizând-o frecvent în interacţiunile cotidiene.

D.3 Strada Potcoavă

Comunitatea compactă este situată de-a lungul străzii Potcoavă, care este situată în partea de Nord-Vest a orașului. Această zonă este cunoscută îndeosebi sub numele de Potcoavă, datorită formei de „U” pe care o are strada.

Comunitatea compactă însumează aproximativ 35-40 de gospodării, ceea ce înseamnă că puțin peste 110 de persoane locuiesc în această zonă. Aproximativ 70% dintre membrii acestei comunități sunt persoane de etnie romă. Majoritatea fac parte din neamul vătrașilor sau cel al ursarilor.

În ultimii ani casele din această zonă au fost îmbunătățite și recondiționate. În zonă sunt aproximativ 30 de case, majoritatea dintre ele având cel puțin 2-3 camere, bucătărie separată și baie proprie. Însă sunt case mai vechi care arată foarte rău și care reprezintă un pericol pentru proprietari, deoarece în orice moment se pot dărâma.

Imaginea locului la prima impresie este una de mahala, cu locuitori ai tuturor categoriilor sociale. În prezent, situația celor care trăiesc în acestă zonă este una legală, majoritatea având acte de proprietate sau de identitate.

D.4 Strada Mircea cel Bătrân și adiacente

Strada Mircea cel Bătrân este situată la marginea localității, de-a lungul orașului și a căii ferate. În zonă se găsesc case și locuințe improvizate din cârpici, rigips, carton sau placaj (aproximativ 6). Este o stradă parţial asfaltată unde accesul la utilități este redus.

Comunitatea compactă însumează aproximativ 35-40 de gospodării, ceea ce înseamnă că peste 200 de persoane locuiesc acum în această zonă, în condiții apropiate de cele din Evul Mediu.

Imaginea locului este una sumbră și sărăcăcioasă din cauza aspectului neîngrijit pe care îl au unele casele și a locuințelor construite ilegal pe terenul extravilan de la marginea străzii.

D.5 Străzile 1 Mai, Dunării și Cuza Vodă

Străzile 1 Mai, Dunării și Cuza Vodă sunt situate în partea centrală a localității, fiind la aproximativ 5-8 minute de mers pe jos faţă de cele mai importante puncte ale orașului. Pe aceste străzi se găsesc case destul de îngrijite și blocuri de 4-7 etaje. Membrii acestei comunități stau cu forme legale în zonă, având contracte de închiriere sau acte de proprietate

Comunitatea însumează aproximativ 250 de gospodării, ceea ce înseamnă că peste 750-780 de persoane locuiesc în această zonă, în condiții relativ decente.

În partea din apropierea centrului localității, imaginea locului la prima impresie este una destul de bună, dar pe măsură ce înaintezi spre periferie aspectul începe să devină mai sumbru din cauza aspectului mai neîngrijit pe care îl au blocurile și casele. În prezent, situația celor care trăiesc în acestă zonă este una legală, majoritatea având contracte de închiriere cu primăria sau acte de proprietate.

E. Serviciile sociale

Administrarea Activităților Sociale Protecție Socială a municipiului Alexandria – A.A.S.P.S. – are următoarele servicii sociale:

Serviciul Asistență Socială Serviciul Asistență Socială cu următoarea structură:

  • Biroul Protecție Socială;
  • Biroul Asistență Persoane cu Handicap;
  • Centrul de Îngrijire de Zi;
  • Biroul de Asistență Socială la Domiciliu pentru Persoane Vârstnice
  • Compartimentul pentru Monitorizarea și Protecția Copilului.
Biroul Protecție Socială desfășoară în principal următoarele activități:

  • primește și verifică dosarele de acordare a venitului minim garantat și a serviciilor sociale acordate de Cantina de Ajutor Social;
  • efectuează anchete sociale în vederea acordării ajutorului social, a serviciilor sociale acordate prin Cantina de Ajutor Social, precum și a ajutoarelor de urgență și de înmormântare;
  • urmărește în permanență identificarea unor categorii sau grupuri țintă de persoane aflate în stare de risc social, în vederea inițierii și dezvoltării de noi programe de asistență și protecție socială;
  • întocmește statistici, informări, rapoarte, situații referitoare la domeniile de activitate;
  • eliberează adeverințe privind drepturile de ajutor social;
  • primește și verifică cererile persoanelor cu venituri reduse îndreptățite să beneficieze de ajutorul pentru încălzirea locuinței;
  • primește cereri și întocmește lunar situația cu privire la persoanele cu handicap și însoțitorii acestora care sunt îndreptățăți să beneficieze de transportul gratuit;
  • distribuie laptele praf pentru copiii de până la 12 luni.

F. Viziune, Documentele strategice ale orașului

Municipiul Alexandria are o nouă Strategie de dezvoltare pe perioada 2014-2020. Strategia propune o nouă abordare în elaborarea de politici regionale și anume, trecerea la noua generaţie de politici integrate de dezvoltare.

Strategia răspunde obiectivelor tematice care se regăsesc în cadrul propunerilor de regulamente pentru perioada 2014 - 2020: întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării; îmbunătăţirea accesului, utilizării şi calităţii tehnologiilor, informaţiilor şi comunicării; creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii; sprijinirea tranziţiei spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele; promovarea adaptării la schimbările climatice şi prevenirea riscurilor; protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor; promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor în reţelele-cheie; promovare ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă; investiţii în abilităţi, educaţie şi învăţare continuă; promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei; îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi eficienţei în administraţia publică.

Reprezentare mass-media

Articol 1

Articol 2
Articol 3