13 Jan 2016

Sibiu

Orașul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului, străbătută de Râul Cibin, în apropierea Munților Făgăraș (aproximativ la 20 Km).

Conform recensământului din 2011 populația orașului este de 147. 245 locuitori permanenți și 30. 000 de locuitori temporari (în special studenți), majoritatea populației fiind română (130.998 / 88,9%), alături de care trăiesc o comunitate maghiară (2.169/ 1,4%) și una germană (1.561/ 1%), precum și romi (534/ 0,39%), evrei (22).

Conform recensamântului, în Sibiu 534 de persoane s-au declarat de etnie romă, însă confom realității cifra aproximativă ar fi între 4.000-6.000 de persoane aparținând minorității rome.

Comunitațile compacte de romi din Sibiu se numesc: Grâului, Câmpșor, comunitatea romilor de la Lacul Binder, comunitățile de romi din Broscărie - de pe străzile Rampa lui Ștefan cel Mare și Dealu` Daii, comunitatile de romi din Gușterita - pe strazile Măceșului și Podului.

A. Scurtă descriere a orașului, compoziția etnică

Orașul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului, străbătută de Râul Cibin, în apropierea Munților Făgăraș (aproximativ la 20 Km).

Sibiul este un important centru cultural și economic din sudul Transilvaniei. În anul 2007 a fost declarat Capitala Culturala Europeană și este unul din cele mai prospere orașe din România primind una din cele mai mari rate de investiții străine. Industriile clasice ale orașului sunt industria constructoare de mașini (Bilstein Compa), industria confecțiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) și industria de rechizite școlare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenți (SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata Petri, Marquardt) și de curele de transmisie (investiție a companiei germane Siemens).

Conform recensământului din 2011 populația orașului este de 147. 245 locuitori permanenți și 30. 000 de locuitori temporari (în special studenți), majoritatea populației fiind română (130.998 / 88,9%), alături de care trăiesc o comunitate maghiară (2.169/ 1,4%) și una germană (1.561/ 1%), precum și romi (534/ 0,39%), evrei (22).

Conform recensamântului, în Sibiu 534 de persoane s-au declarat de etnie romă, însă confom realității cifra aproximativă ar fi între 4.000-6.000 de persoane aparținând minorității rome.

B. Structura ecologică a orașului

Orașul se întinde pe o suprafață de 121 Km2 (12.164 ha), fiind format din aproximativ 21 de cartiere care sunt dispuse circular in jurul centrului. Centrul, reprezentat de zona medievală a orașului este concomitent centru cultural și administrativ al orașului.

După 1990 s-au construit cartiere noi, de blocuri și case: Tineretului, Cireșica, Calea Cisnădiei, Alma, Cedonia, Tilisca și Viile Sibiului care au mai multe zone rezidențiale. Și în prezent se construiesc, în multe zone ale Sibiului, zone rezidențiale cu locuințe, gradinite, magazine si parcuri.

Zonele cele mai importante ale Sibiului sunt considerate a fi: Vasile Aron, Parcul Sub Arini, Valea Aurie, Ștrand, Hipodrom și Centru. Aceste zone sunt construite în perioada anilor ̕‘70-̕ 80, fiind cartiere muncitorești, cu multe blocuri înșiruite de-a lungul bulevardelor. Alte cartiere, cum ar fi: Trei Stejari și Piața Cluj sunt încadrate de case, multe dintre ele din perioada interbelică și reprezinta alipiri de localitati, sate ce au fost inglobate orasului, unde dupa statut sunt zone marginase cu case modeste.

De asemenea, mai există și două zone industriale: Zona Industrială Vest, de-a lungul căii ferate, ieșirea spre Sebeș, în apropierea Aeroportului unde găsim industriile clasice ale orașului gen industria constructoare de mașini (Bilstein Compa), o parte a industriei de panificație (Simpa, Boromir) și fabrici noi de componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenți (SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata Petri, Marquardt) și de curele de transmisie (investitie a companiei germane Siemens).

Cea mai importantă zonă comercială a orașului este în partea de est unde sunt importante centre comerciale (Auchan, Careffour) și un Mall gen Promenada care nu se-ntinde pe o suprafata foarte mare. De asemenea fiecare cartier are magazine. In Sibiu exista permanent trei piete agro-alimentare si un tirg traditional saptaminal.

C. Zone sărace

Există la nivelul întregului oraș gospodării asistate social, dar câteva zone sunt reprezentative. Acestea sunt amplasate în special la periferia orașului, în cartierele: Turnișor, Țiglari, Gușterita, Terezian, Lăzăreț și Broscărie. Acestea reprezintă zonele sărace ale Sibiului, și în general au ponderea cea mai mare de romi.

D. Comunități compacte de romi

D1. Comunitațile compacte de romi din Sibiu se numesc: Grâului, Câmpșor, comunitatea romilor de la Lacul Binder, comunitățile de romi din Broscărie - de pe străzile Rampa lui Ștefan cel Mare și Dealu` Daii, comunitatile de romi din Gușterita - pe strazile Măceșului și Podului.

this is an image

D2.1. Grâului

Comunitatea de pe strada Grâului se află situată lângă calea ferată, în zona de graniță a cartierelor Turnișor și Ștrand. Strada Grâului este întreruptă la mijloc de strada principală, Alba Iulia. Aici locuiesc aproximativ 20 de familii de romi, care stau în 9 case de partea stângă a străzii și 11 de partea cealaltă. În partea stanga casele sunt localizate lângă fabrica Roșu, iar în capătul străzii se află casa de rugaciune (religie penticostală). Pe partea dreaptă se află Staborul (Tribunalul) romilor și o parte din familia Cioabă.

Dacă în 1962 erau trei familii de romi în zonă, cu timpul comunitatea a crescut numărând aproximativ 30 de case și având până în 70 de copii și vârstnici vreo 20.

Datorită poziționării ei, comunitatea este în apropierea unei străzi principale, având case impunatoare, iar în zonă imaginea romilor este una pozitivă fiind cunoscuți ca oameni cu preocupări gospodarești: fac cazane, comerț, colectează fier vechi, participă la licitații.

D2.2. Câmpșor

Comunitatea Câmpșor este o comunitate compactă, aflată într-o zonă de câmp, marginalizată a orașului Sibiu, în aproprierea cartierului Turnișor. Cele 21 de familii regăsite aici sunt așezate în 19 gospodarii și însumează 78 de persoane, adulți și copii.

Din datele oficiale regăsite la SPAS, sunt identificate un numar de 21 de familii, cu 19 gospodării. Numărul total al locuitorilor este de 78 de persoane, dintre care 45 sunt copii. Aceste date au fost colectate in luna aprilie 2015.

Comunitatea Câmpșor se regăsește pe un câmp în afara cartierului Turnișor și este o comunitate marginalizată. Ca și denumire informală este numită de către populația majoritară, Dallas. Datorită poziționării ei, comunitatea este în afara câmpului vizual al trecătorilor. Imaginea comunitatii este una negativă deoarece este o comunitate locuită de romi, cu gospodarii neadecvate și murdare.

D2.3. Lacul Binder

Comunitatea Lacul Binder este o comunitate compactă de romi, aflată în cartierul Țiglari, cartier aflat la periferia orașului Sibiu. Conform datelor din teren și interviurilor, această comunitate romă reprezintă 90% din totalul populației. Comunitatea Lacul Binder se regăsește pe o străduță lăturalnică din drumul principal al cartierului Țiglari.

Din datele de la fața locului, aflu că există 30 de gospodarii în comunitatea Lacul Binder, dintre care 25 de gospodarii sunt rome. Există un mare număr de vârstnici dar și de copii, comunitatea fiind de peste 100 de persoane.

Imaginea comunității nu este una negativă deși este locuită de romi în proporție de 90%. Non-romii sunt obisnuiți cu membrii comunității rome, aceștia fiind muncitori, fie în fabrici, fie pe cont propriu facând comerț fără statut legal.

D2.4. Podul Văii

Comunitatea Podul Văii este o comunitate compacta de romi, aflată în cartierul Gușterița, cartier aflat la periferia orasului Sibiu. Conform datelor din teren și interviurilor, această comunitate romă reprezintă 60-70% din totalul populației. Comunitatea Podului se regăsește la strada principală, iar Văii reprezintă o extindere a ei

Din datele de la fața locului există peste 100 de gospodarii rome aflate pe strada Podului, atingând proporția de aproximativ 70% etnici romi din întreaga populație a comunității.

Imaginea comunită ții este una negativă chiar dacă este o comunitate mixtă, deoarece în procent ridicat este locuită de romi. Această comunitate este renumită pentru gradul de infracționalitate regăsit aici, în special pentru furturi. Populația majoritară dezaprobă comunitatea romă și are o imagine negativă asupra acesteia.

Această comunitate este luată în vizorul Serviciului de Asistență Socială, și datorită evenimentelor petrecute este în atenția opiniei publice și mass-media.

D2.5. Ștefan cel Mare

Comunitatea Rampa Ștefan cel Mare este o comunitate compactă de romi, aflată în cartierul Ștefan cel Mare, cartier aflat la periferia orașului Sibiu. Comunitatea Rampa se regăsește la strada principală, strada situată sub Podul Ștefan cel Mare. Din datele de la fața locului, există peste 20 de gospodării rome aflate pe strada Rampa, atingând proporția de aproximativ 70% etnici romi din întreaga populație a comunității.

Casele sunt înșiruite de-a lungul străzii, pe partea dreapta, fiind vorba despre imobile impunătoare. Spațiul din jurul imobilelor este curat. Spațiul public nu este folosit intens.

Populația majoritară dezaprobă comunitatea romă și are o imagine negativă asupra acesteia, imagine creionată și cu ajutorul mass-media în urma articolelor scrise.

D2.6. Dealu` Daii

Comunitatea Dealu` Daii este o comunitate compactă, aflată la periferia cartierului Broscărie, cartier aflat la ieșirea spre Agnita. O regăsim pe drumul județean, înspre ieșirea din Sibiu spre Agnita și este o comunitate marginalizată.

Din datele de la fața locului există aproximativ 26 de gospodarii rome aflate în comunitatea Dealu` Daii, dintre care 20 sunt rome.

Încă din drumul județean se văd casele improprii locuirii, locuite de familii cu situație materială precară. Populația majoritară dezaprobă comunitatea romă și are o imagine negativă asupra acesteia.

D2.7. Măceșului

Comunitatea Măceșului este o comunitate compactă, aflată într-o zonă de deal, marginalizată, a orașului Sibiu, în cartierul Gușterița. Din datele oficiale regăsite la mediatorul sanitar, sunt identificate un număr de 27 de gospodarii. Numărul total al locuitorilor este de 90 de persoane, dintre care 39 sunt copii.

Datorită poziționării ei, comunitatea este în afara câmpului vizual al trecătorilor, chiar dacă în imediata apropriere s-a construit un ansamblu rezidențial. Imaginea comunității este una negativă deoarece este o comunitatea locuită de romi, cu gospodării neadecvate și murdare.

E. Servicii sociale

Obiectul Serviciului Public de Protecție și Asistență Socială îl constituie acordarea de prestații sociale și servicii sociale cu caracter primar și specializate menite sa asigure prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale situațiilor de risc din domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricăror persoane aflate în nevoie ce pot genera marginalizarea sau excluderea socială.

În această structură foarte largă lucrează aproximativ 79 de angajați cu atribuții de asistență socială fiind implicați și în munca cu persoanele de etnie romă prin oferirea de asistență socială.

Primăria are în total contracte cu 17 ONG-uri în domenii vaste ale asistenței sociale.

Formele de ajutor social alocate în cadrul primăriei Sibiu sunt venitul minim garantat (VMG), alocații de susținere și indemnizații familiale, respectiv ajutor pentru încălzire. În orașul Sibiu sunt în total 293 de titulari care au beneficiat de ajutor social (în perioada 2011-2013), 319 titulari care (în perioada 2011-2013) au beneficiat de alocații de susținere și îndemnizații familiale și respectiv 6. 670 de persoane (în perioada 2007-2013), care au primit ajutoare de încălzire a locuinței. În urma interviului, acordat de doamna director a SPAS am constatat că nu există o situație concretă pe etnia romă, toate datele oficiale regăsite sunt la modul general, pe întreaga populație dezavantajată.

F. Viziune. Documentele strategice ale orașului

În cadrul Strategiei de Dezvoltarea orașului Sibiu pe perioada 2014 - 2018, aprobată în 23.07. 2014 se stimulează măsuri de protecție socială, fără restricție sau preferință față de rasă, naționalitate, origine etnică. Misiunea strategiei este dezvoltarea unui sistem funcțional de servicii sociale care să acționeze în vederea ameliorării condițiilor economice și sociale ale categoriilor grupurilor țintă. Scopul prioritar este de susținere a funcționalității sociale a persoanei în mediul propriu de viață, familial și comunitar, creșterea calității vieții și promovarea incluziunii. Modernizarea accelerată a serviciilor de asistență socială reprezintă una din direcțiile principale de acțiune. Măsurile și acțiunile de asistență socială se realizează prin acordarea beneficiilor sociale prevăzute de legislația în vigoare și furnizarea de servicii sociale și medico-sociale adaptate nevoilor sociale identificate la nivelul comunității.

Reprezentare în mass-media

Articol 1

Articol 2

Articol 3

Autor: Elena Muțiu