04 Nov 2016

Mediaș

Municipiul Mediaş este situat în partea nord-vestică a judeţului Sibiu, la 55 km de Sibiu, 39 km de Sighişoara şi 41 km de Blaj.

Numărul de locuitori ai municipiului Mediaş, la nivelul anului 2011, era de 43.369, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 55.153 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,74%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (9,63%), romi (4,05%) și germani (1,48%). Pentru 7,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere al organizării teritoriale, Mediaşul este al doilea oraş ca mărime, după reşedinţa de judeţ - Sibiu. Numărul persoanelor de etnie romă este de 1.911 conform Recensământului din 2011, dar estimările autorităților ajung la un număr de aproximativ 2.600 de romi.

Comunitățile compacte de romi din Mediaș sunt: comunitatea Baia de Nisip, comunitatea Cartierul Italian, comunitatea Ighișul Nou, comunitatea din strada Luncii, comunitatea Golberich – strada Ciocârliei .

A. Scurtă descriere a oraşului, componenţa etnică

Municipiul Mediaş este situat în partea nord-vestică a judeţului Sibiu, la 55 km de Sibiu, 39 km de Sighişoara şi 41 km de Blaj. Este aşezat în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare, fiind una dintre cele mai vechi aşezări de pe Valea Târnavelor. 

Mediaşul este o aşezare urbană de podiş. Altitudinea medie a municipiului este de 320 de metri. La intrarea Târnavei în zona municipiului altitudinea este de 295,3 m, iar la ieşirea acesteia altitudinea scade la 290 m. Cea mai înaltă cotă existentă pe suprafaţa Mediaşului este de 555 m şi ea reprezintă vârful Dealului Wewern - situat în partea de nord-vest. Dealul Baznei (598 m) domină prin înălţime întreaga zonă mijlocie a Târnavei Mari. La Mediaş predomină relieful de culoar. Caracteristicile elementelor climatice sunt determinate de către un complex de factori, între care se distinge poziţia Mediaşului în cadrul regiunii de podiş şi în culoarul Târnavei Mari. Astfel, la atributele specifice climei României, continental - moderată, se adaugă cele de podiş şi de culoar.

Din punct de vedere istoric, Mediaşul și-a conservat trecutul istoric în 17 turnuri şi bastioane, ziduri multiseculare înalte de peste 7 metri, 3 porţi principale şi 4 secundare de acces în vechea cetate. Centrul istoric al municipiului Mediaş, apare ca un muzeu în aer liber. Monumentele medievale din piaţa castelului sunt unice în Transilvania. Oraşul are o vechime de peste 7 secole, fiind menţionat pentru prima dată, într-un document istoric în anul 1267, astfel fiind unul dintre cele mai vechi oraşe ale României.

Prima atestare documentară a Mediaşului datează din 1267. Acest spaţiu, pe care există astăzi municipiul, a fost permanent populat, chiar şi până la venirea aici a germanilor şi, ceva mai târziu, a ungurilor. Primele menţiuni despre organizări ecleziastice în zona Mediaş datează din 1283, în actele emise de episcopul Transilvaniei, adresate parohiilor din cele opt aşezări ce alcătuiau capitul Mediaş în acea perioadă. Prin aceste acte, saşii sunt menţionaţi în mod indirect, prin numele acelor decani locali (Adam din Mediaş, Thoderich din Copşa Mare, Peter din Moşna etc.). În 1552, regele Ferdinand I de Habsburg atribuie Mediaşului rangul de oraş şi dreptul de judecătorie proprie. Acelaşi act recunoaşte oficial supremaţia Mediaşului în coordonarea administrativă a teritoriului celor două scaune săseşti (Mediaş şi Şeica).

Apariţia căilor ferate la Mediaş a reprezentat şi începutul activităţilor de fabricaţie, precum şi un început al deplasării din localitatea de origine, pentru locuitori. Cele mai importante elemente ale dezvoltării oraşului au fost: calea ferată şi gazul metan. În perioada de cumpănă dintre ultimele două secole ale mileniului, oraşul cunoaşte un vădit avânt economic şi un spor de populaţie. La 1900, Mediaşul înregistra în evidenţa să civilă peste 7600 locuitori.

După 1900, în zonă începe procesul de extracţie a gazului metan, sursă energetică şi materie de o excepţională însemnătate pentru oraş şi pentru ţară. Îndată după începuturile de exploatare gaziferă, apar şi primele mari unităţi industriale de consum şi prelucrare. În 1921 intră în funcţiune fabrica de geamuri şi cea de vase emailate. În 1922 intră pe rol tehnologia de la Vitrometan, ce avea să devină în scurt timp unitatea industriala ale cărei produse şi obiecte din sticlă au reprezentat o mândrie medieşeană, zonală şi naţională.

Din punct de vedere al organizării teritoriale, Mediaşul este al doilea oraş ca mărime, după reşedinţa de judeţ - Sibiu. Numărul de locuitori ai municipiului Mediaş, la nivelul anului 2011, era de 43.369, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 55.153 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,74%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (9,63%), romi (4,05%) și germani (1,48%). Pentru 7,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Numărul persoanelor de etnie romă este de 1.911 conform Recensământului din 2011, dar estimările autorităților ajung la un număr de aproximativ 2.600 de romi.

B. Structura ecologică a oraşului

În Mediaș există 211 strazi sistematizate în 7 cartiere. Numărul de locuinţe este de 20.893, conform informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în urma ultimului recensământ (2011). Suprafaţa teritoriului administrativ al municipiului Mediaş este de 6.262 hectare.

Centrul reprezentat de zona medievală a orașului este concomitent centrul cultural, administrativ și economic al orașului. În zona centrală sunt în principal case de locuit vechi, majoritatea monumente istorice, dar și blocuri de locuit construite în perioada comunistă.

Cartierele cele mai importante sunt Cartierul Vitrometan, care poartă denumirea fabricii de sticlă Vitrometan și cartierul Gura Câmpului. Alte cartiere ale Municipiului Mediaș sunt cartierul După zid, Cartierul Wewern, Cartierul Stadionului, Cartierul Aurel Vlaicu, Carierul Binderbubi, Cartierul Gloria, Cartierul Moșnei și cartierul Șoseaua Sibiului.

Cartierul Binderbubi este cel mai nou cartier al orașului, o zonă rezidențială, cu un statut ridicat, cu vile noi și curți generoase. Majoritatea cartierelor sunt cartiere cu case și blocuri, în care se găsesc zone considerate rele de către locuitorii orașului, respectiv cartierul Italian din cartierul Gura Campului, Golberich din cartierul Moșnei, Baia de Nisip din cartierul Vitrometan și Tocile din centrul orașului.

Pentru municipiul Mediaş, sectorul majoritar este cel al industriei extractive cu un procent de 54,77%, urmat de industria mijloacelor de transport cu 18,74 şi de metalurgie şi construcţii metalice, cu 11,49%. Zonele industriale sunt prezente în principal în Cartierul Vitrometan și în Cartierul Aurel Vlaicu – zona Automecanica, iar în zona Tocile se află o ruină a industriei socialiste, folosită de membrii comunității ca și sursă de fier vechi și metale neferoase.

Zona comercială cea mai importantă a orașului este zona centrală, cu piețe agroalimentare, centre comerciale și magazine, precum și iesirea din oraș. către municipiul Sibiu prin construirea marketurilor Trident și Kaufland.

C. Zone sărace

Zonele sărace din muncipiul Mediaș sunt în zona locuințelor asistate social sau a fostelor locuințe sociale, respectiv str. Tineretului numerele 3, 4, 5, strada Luncii numărul 1 precum și strada Ciorcârliei.

D. Comunităţi compacte de romi

D1. Comunitățile compacte de romi din Mediaș sunt: comunitatea Baia de Nisip, comunitatea Cartierul Italian, comunitatea Ighișul Nou, comunitatea din strada Luncii, comunitatea Golberich – strada Ciocârliei.

D2.1. Comunitatea Baia de Nisip

Strada Baia de Nisip și strada Nisipului sunt situate în cartierul Vitrometan, în apropiere de magazinul Billa.

Comunitatea este formată din aproximativ 30 gospodării, în care locuiesc 150 de persoane din care aproximativ 60 copii și 20 vârstnici. Nu există disproporționalitate semnificativă în raportul de gen, în această zonă locuind familii, compuse din soț, soție și copii. Comunitatea este mixtă, aproximativ 70 % fiind romi, iar 30% români și maghiari, în general persoane în vârstă care trăiau aici înainte să vină persoanele de etnie romă. Locuințele sunt case stabile, construite din cărămidă, construite legal, în spatiu intravilan cu număr de casă și autorizatie de construcție, compuse în general din1-2 camere și bucătărie. O parte dintre familiile din zonă și-au construit și baie. Membrii comunității locuiesc cu forme legale, nu există persoane care să ocupe abuziv o locuință.

D2.2. Comunitatea Cartierul Italian

Cartierul italian este format din 3 blocuri învecinate situate pe strada Tineretului la nr 3, 4 și 5. Cele 3 blocuri sunt situate în imediata apropiere a drumului principal care traversează cartierul Gura Câmpului, respectiv strada 1Decembrie.

Blocurile 3 și 5 au un număr de 180 de garsoniere, care găzduiesc un total de aproximativ 800 de persoane din care 200-300 copii și 50 de varstnici. În general fiecare familie deține câte o garsonieră, existând totuși puține cazuri în care o familie deține mai multe garsoniere. Nu există disproporționalitate semnificativă în raportul de gen, în această zonă locuind familii compuse din soț, soție și copii.

Relația comunității cu lumea exterioară este una conflictuală, majoritatea locuitorilor din oraș cunoscând zona respectivă ca fiind o zonă problematică, de evitat. Există și relații conflictuale între membrii comunității. Nu există reticență față de cei ce provin din afara comunității. Relațiile cu celelalte comunități sunt în general bune, în sensul de cunoștinte, dar în afara relațiilor de rudenie nu se creează relații strânse cu celelalte comunități.

D2.3. Comunitatea Ighișul Nou

Ighișul Nou este satul aparținător care împreuna cu orasul Mediaș formeaza Municipiul Mediaș și dispune de 64,16 ha teren intravilan și se afla la o distanta de 7 kilometri.

Comunitatea este formată din aproximativ 90 de gospodării în care locuiesc un număr de 350 - 400 persoane, din care aproximativ 350 copii și 25 varstnici. Nu există disproportionalitate semnificativă în raportul de gen, în această zonă locuind familii, compuse din soț, soție și copii. Comunitatea este locuită preponderent de persoane de etnie romă, persoanele de altă etnie fiind foarte puține și ajunse în comunitate în urma căsătoriilor mixte.

Relația cu lumea exterioară este limitată, dar nu este una problematică, romii din comunitate fiind principala forță de muncă în zonă, solicitată ocazional pentru munca în agricultură sau diverse treburi casnice. Este o comunitate mică, închisă, în care toată lumea cunoaște pe toată lumea, bazată pe înțelegere, elemente specifice unei comunități rurale.

D2.4. Comunitatea din strada Luncii

Comunitatea din strada Luncii este situată în zona centrală a Municipiul Mediaș, și este cunoscuta medieșenilor sub numele de “Tocile“ sau TRCL.

Comunitatea este formată din 4 blocuri cu apartamente, și o casă cu mai multe apartamente, însumând un total de aproximativ 270 gospodarii în care locuiesc un număr de aproximativ 1000-1200 persoane din care aproximativ 600 copii și 30 persoane vârstnice. Structura locuințelor este de o cameră sau două cu baie și chicinetă și în câteva cazuri și bucătărie, locuințele din blocuri fiind construite astfel iar cele de pe strada Pictor Aman au primit aprobare de la primărie pentru amenajarea băilor individuale.

Relația cu lumea exterioară este conflictuală, fiind văzută ca și o zonă cu multe probleme, infracționalitate și cu multe persoane de etnie romă, astfel încât este o zonă pe care majoritatea locuitorilor o evită. Nemulțumirile celor din zonele învecinate sunt legate în general de muzica dată prea tare uneori, sau de consumul de alcool în stradă, caz în care este chemată poliția pentru a interveni.

Cu celelalte comunități de romi din oraș există foarte puțin contact, dar există relații de prietenie și rudenie vizibile mai ales în cadrul activităților culturale din oraș.

D2.5. Comunitatea Golberich – strada Ciocârliei

Strada Ciocârliei este situată în cartierul Moșnei și poartă numele neoficial de “ țigănie” sau Golberich (în traducere aproximativă din limba săsească – Dealul Spânzuraților – probabil locația în care se executau condamnările la moarte prin spânzurare, pentru a putea fi văzute ca și exemplu de toți locuitorii cetății).

Comunitatea este formată din aproximativ 120 de locuințe în care locuiesc aproximativ 800 persoane, din care aproximativ 400 de copii și 30 de varstnici. Nu există disproporționalitate semnificativă în raportul de gen, în această zonă locuind familii compuse din soț, soție și copii.

Relația cu lumea exterioară există și este considerată bună. Pentru zonele învecinate, drumul cel mai scurt, pe jos, spre centrul orașului trece prin comunitate, astfel încât o mare parte din persoanele vârstnice din zonă îl folosesc pentru a merge la piață. Nemulțumirile celor din zonele învecinate sunt legate doar de muzica dată prea tare uneori, caz în care este chemată poliția pentru a interveni.

E. Servicii sociale

Direcția de Asistență Socială Mediaș, înfiinţată prin HCL nr. 98/2006, funcţionează ca instituţie publică de interes local, cu personalitate juridică, prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică și este structurată în 4 compartimente diferite, respectiv: Beneficii de Asistență Socială, Servicii Sociale, Locuințe Sociale și de Necesitate și Compartimentul Adăpost de Noapte.

În Direcția de Asistență Socială lucrează aproximativ 34 angajați cu atribuții de asistență socială, majoritatea acestora fiind implicati și în munca cu persoanele de etnie romă care sunt asistate social.

Atât Primăria Muncipiul Mediaș cât și Direcția de Asistență Socială Mediaș, ca instituţie publică de interes local, cu personalitate juridică, nu are parteneriate cu instituții sau organizații non-guvernamentale în domeniul romilor

Direcția de Asistență Socială Mediaș oferă persoanelor sărace servicii sociale primare de informare, consiliere socială și îndrumare cu privire la drepturile sociale existente, respectiv beneficiile de asistență socială, integrare pe piața muncii, accesul la o locuință socială cu chirie subvenționată de 1% din veniturile realizate de familie, cantină socială și adăpost de noapte pentru persoanele fără locuință. La nivelul Municipiul Mediaș sunt un număr de aproximativ 3000 de asistați social din care aproximativ o mare parte sunt persoane de etnie romă.

F. Viziune. Documentele strategice ale orașului

Primăria Muncipiului Mediaș are ca și document strategic Strategia de dezvoltare Mediaş 2020 pentru perioada 2014-2020. Direcțiile strategice în domeniul incluziunii sociale pentru romi formulate în strategie vizează:

  • programe dedicate şcolilor cu psihologi specializaţi pe psihologia copilului pentru a putea transmite mesaje corecte şi pentru a putea realiza incluziunea socială a copilului rom,
  • campanii de integrare care să includă târguri de meşteşuguri şi de tradiţii pentru romi, precum şi includerea formaţiilor acestora de dansuri şi de cântece tradiţionale în cadrul tuturor evenimentelor organizate de către primărie la nivel de comunitate.
  • Sprijinirea întreprinderilor sociale pentru reducerea nivelului de sărăcie prin ateliere protejate pentru reinserția socială a persoanelor din cadrul grupurilor vulnerabile. 
Reprezentare în mass-media:

Articol 1

Articol 2

Autor: Hajnal Peter-Florin