12 Jan 2016

Alba Iulia

Municipiul Alba Iulia se află la o distanță de 340 km de București, 100 km de Cluj, 70 km de Sibiu și la 241 km de Arad. Municipiul este așezat în perimetrul format de râul Ampoi, râul Sebeș, crestele munților Apuseni și Podișul Transilvaniei. 

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Alba Iulia se ridică la 63.536 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 66.406 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,62%). Principalele minorități sunt: romii (1,76%) și maghiarii (1,59%).

Comunităţile compacte de romi din oraşul Alba Iulia sunt: Lumea Nouă (Ţigănime), cele două comunităţi de romi din Bărăbanţ, de pe strada Ciocârliei şi Stejarului, blocul G2 (Turturica), şi cea de pe strada Trandafirilor.

A. Scurtă descriere a oraşului, componenţa etnică

Municipiul Alba Iulia se află la o distanță de 340 km de București, 100 km de Cluj, 70 km de Sibiu și la 241 km de Arad. Municipiul este așezat în perimetrul format de râul Ampoi, râul Sebeș, crestele munților Apuseni și Podișul Transilvaniei. Orașul propriu-zis este așezat pe prima terasă a Mureșului, partea de vest a orașului este străjuită de înălțimile împădurite ale Munților Metalici cu Vârful Mamut (630 m). Alba Iulia este un centru universitar relativ tânăr, aproximativ 20 de ani, dar este sediul mai multor instituţii regionale (DNA, DIICOT, Curte de Apel, Agenţia de Dezvoltare Regională) cu competenţe pe 3-6 judeţe din partea sudică a Transilvaniei. Fost oraş puternic industrializat, Alba Iulia se remarcă prin revigorarea puternică a turismului, mai ales după reabilitarea Cetăţii de tip Vauban, Alba Carolina.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Alba Iulia se ridică la 63.536 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 66.406 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,62%). Principalele minorități sunt: romii (1,76%) și maghiarii (1,59%). Pentru 8,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Potrivit Recensământului din 2011 doar 1.118 persoane s-au declarat ca fiind romi, cifrele estimate de autorităţi arătând însă că numărul acestora este mult mai mare, respectiv peste 2.300 de persoane.

B. Structura ecologică a oraşului

Alba Iulia are o suprafaţă de 103 km², cartierele fiind împărţite în trei mari zone: Centru, Cetatea şi Ampoiurile. La acestea se adaugă un număr de patru localităţi componente aflate la câţiva km de oraşul propriu-zis. Centrul oraşului sau „oraşul de jos” este doar centrul administrativ aici aflându-se toate instituţiile importante, inclusiv primăria. Este cea mai veche parte locuită a oraşului, cu multe străzi vechi, de aproape 100 de ani, dar şi cu construcţii din perioada comunistă la care se adaugă altele noi. Cel mai important cartier al oraşului este cartierul Cetate, care însumează peste 40 la sută din populaţia totală a municipiului. Este un cartier construit la finalul anilor ′70 după suprapopularea cartierelor muncitoreşti. Cartierul Centru (cu două zone distincte Lipoveni şi Maieri) este format în majoritate de clădiri vechi, este o zonă foarte liniştită, în special după-amiaza, când se termină programul instituţiilor publice. Celelalte cartiere sunt Ampoi 1, 2 şi 3, cartiere construite pentru muncitorii care lucrau la Fabrica de lapte, la Fabrica de covoare, Întreprinderea de produce refractare, UTEPS, precum şi Întreprinderea Judeţeană de Construcţii-Montaj; zona industrială, Tolstoi, Partoş, şi localităţile componente: Miceşti, Bărăbanţ, Oarda şi Pâclişa. Acestea din urmă sunt foste sate care au fost înglobate administrativ în structura oraşului. Au apărut şi cartiere de case noi, Schit, Recea şi Orizont. Până acum câţiva ani locuinţele din Cetate erau mai apreciate pentru că acolo există un flux foarte mare, multe magazine, firme etc. Între timp au devenit mai căutate zonele de la periferia oraşului, mai liniştite, care oferă un confort mai mare iar distanţele faţă de centrul oraşului, 10-15 minute de mers cu maşina, sunt reduse. Fostele zone industriale, aflate la marginea oraşului, ieşirea spre Cluj sau în Bărăbanţ, au dispărut prin închiderea marilor fabrici: UTEPS, Resial, Saturn. În momentul de faţă există o singură zonă, în apropierea şoselei de centură, unde se găsesc câteva firme cu un număr de aproximativ 5-600 de angajaţi. În general Alba Iulia este un oraş slab industrializat. Cea mai importantă zonă comercială a oraşului este cartierul Cetate, cu sute de magazine, un bulevard pietonal înţesat de cafenele şi restaurante, dar şi cu supermarketuri. Deşi există şi un mall, redus ca dimensiuni, acesta nu reuşeşte să îşi adjudece supremaţia din punct de vedere comercial. Pe de altă parte, Cetatea Vauban a devenit punct de atracţie pentru turiştii români şi străini şi în curând în interiorul ei vor fi mutate mai multe instituţii importante: primărie, consiliul judeţean. Este de aşteptat ca în câţiva ani această zonă să preia rolul de centru administrativ şi cultural al oraşului.

C. Zone sărace

Nu există la nivel de cartier zone sărace propriu-zise. Există în schimb anumite comunităţi relativ compacte care pot fi incluse în categoria săracilor. Acestea sunt: Lumea Nouă (Ţigănime), cele două comunităţi de romi din Bărăban, strada Ciocârliei şi Stejarului, blocul G2 (Turturica), la marginea cartierului Cetate (Chicago), precum şi în Zona Industrială, din apropierea Lumii Noi.

D. Comunităţi compacte de romi

Comunităţile compacte de romi sunt: Lumea Nouă (Ţigănime), cele două comunităţi de romi din Bărăbanţ, de pe strada Ciocârliei şi Stejarului, blocul G2 (Turturica), şi cea de pe strada Trandafirilor.

this is an image

D.1 Lumea Nouă (Ţigănime) este situată la marginea oraşului, în apropierea fostei zone industriale unde funcţionau Fabrica de Lapte şi cea de covoare şi s-a extins în timp spre extravilanul localităţii. Trecerea din zona de blocuri în comunitate se face brusc, unde se termină blocurile încep casele romilor. Este cea mai mare comunitate compactă de romi din oraş, cu aproximativ 1.000 de gospodării şi 1.800 de persoane, dar şi cea mai veche, datând din anii 1930. În general, infrastructura este una foarte bună, iar romii locuiesc în majoritatea lor în case de cărămidă sau BCA. O parte beneficiază de diferite tipuri de ajutor social, altă parte muncesc cu contract de muncă, în timp ce există şi membri ai comunităţii care îşi câştigă existenţa din adunarea materialelor reciclabile.

Locuinţele sunt îngrijite, dar există şi unele aflate într-o stare precară. Nu există conflicte cu românii din apropiere.

D.2 Blocul G2, de pe strada Arnsberg, (Turturica). Este un bloc, cu o singură scară, fost cămin de nefamilişti, ocupat în timp, după 1990, de către romi. La început au fost câteva familii, pentru ca acum aproape toate cele 105 garsoniere să fie ocupate de aceştia. Este o comunitate care numără oficial 250 de persoane, majoritatea asistaţi social. G2-ul este perceput de toată lumea ca un ghettou, murdar, gălăgios, plin de scandaluri şi impropriu locuirii, de nenumărate ori locuitorii din cartier solicitând primăriei demolarea lui. Comunitatea de acolo este una asistată social aproape în întregime.

D.3 Strada Ciocârliei este o comunitate mai mică de romi, compusă din 30 de gospodării şi 80 de persoane, la marginea localităţii aparţinătoare Bărăbanţ. Sunt aproape de utilităţi, locuiesc în case şi în general nu au avut probleme cu cei din apropiere. O parte dintre romii care trăiesc aici beneficiază de ajutoare sociale, dar există persoane care lucrează ca zilieri sau cu contract de muncă.

D.4 Strada Stejarului (Lângă Hulă au Sub Hulă), tot din Bărăbanţ, este cea mai defavorizată comunitate de romi din oraş. Nu au drumuri asfaltate, accesul este anevoios în special dacă plouă, nu beneficiază de apă, canalizare. Comunitatea este redusă, 10 gospodării cu 28 de persoane care trăiesc din ajutoarele sociale şi din fierul vechi pe care îl scot din pământ. În acelaşi timp sunt catalogaţi de către ceilalţi locuitori ai oraşului ca fiind şi „foarte liniştiţi”, fapt pentru care foarte puţini oameni ştiu efectiv de existenţa lor.

D.5 Strada Trandafirilor este situată în plin centru al oraşului Alba Iulia. Este strada notarilor, pentru că aici au birourile peste jumătate dintre notarii din oraş. Între două cabinete de notar, într-o fostă casă naţionalizată, a apărut de câţiva ani o comunitate care numără aproximativ 45 de persoane, care au toate utilitățile. O parte dintre ei trăiesc din asistență socială, o parte primesc bani de la rudele aflate în străinătate sau muncesc cu ziua.

E. Servicii sociale

Direcţia de Asistenţă Socială Alba Iulia, aflată în subordinea primăriei şi a consiliului local are două servicii: serviciul beneficii sociale şi evaluare primară, cu compartimentele venit minim garantat, ajutoare financiare speciale, protecţia copilului, protecţia persoanelor cu handicap, şi protecţia persoanelor vârstnice şi serviciul programe şi servicii sociale, cu compartimentele Cantina de ajutor social, Asistenţă medicală, Dispensare, Asistenţă medicală comunitară, Centrul de consiliere pentru părinţi şi copii, Centrul de zi pentru persoane vârstnice şi Centrul pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie. La acestea se adaugă Serviciul financiar-contabil, Juridic şi cel de Strategii programe. În Direcţia de Asistenţă Socială sunt angajate 59 de persoane, toate având, chiar şi indirect, atribuţii de asistenţă socială şi lucrând cu asistaţii sociali de etnie romă. Există un număr de 57 de persoane care lucrează în asistenţă socială în cadrul parteneriatelor încheiate de primărie cu ONG-urile. Numărul total al persoanelor care beneficiază de o formă sau alta de ajutor social, venit minim garantat, alocaţie complementară, alocaţii de susţinere a familiei, ajutor de încălzire, alimente de la Uniunea Europeană, este de aproximativ 10.000. Dintre aceştia aproape 20 la sută sunt de etnie romă. Raportat strict la ajutoarele sociale clasice, respectiv venit minim garantat, alocaţii familiale şi ajutoare de încălzire, numărul beneficiarilor romi este de 50% din total.

F. Viziune. Documentele strategice ale oraşului.

Alba Iulia face parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Alba Iulia (AIDA). La nivelul acestei entităţi a fost elaborată o strategie de dezvoltare a serviciilor sociale care cuprinde un capitol distinct despre romi. La nivelul arealului AIDA prioritățile și măsurile pentru incluziunea socială a populației rome cuprind următoarele domenii: educație, ocupare, sănătate, locuire, antidiscriminare. În strategie se disting câteva programe specifice: dezvoltarea programului de mediatori școlari şi dezvoltarea programelor educaționale timpurii preşcolare; dezvoltarea de grădinițe în zone ușor accesibile atât de către populație roma, dar și de către populație non‐roma; dezvoltarea de mecanisme şi acțiuni pentru atragerea romilor în economia formală; modalități personalizate de reinserție de tipul angajării asistate în care un specialist în ocupare și angajare ar media, negocia și urmări inserția în câmpul muncii a unor persoane care altfel sunt la limita sărăciei; favorizarea accesului la serviciile de sănătate primară, prin creşterea numărului de persoane de etnie romă înscrise pe listele medicilor de familie şi continuarea programelor de formare, pregătire și angajare în structurile consiliilor locale a mediatorilor sanitari.

Resurse

Articol 1

Articol 2

Articol 3