11 Oct 2016

Cluj Napoca

Orașul Cluj este situat în zona centrală a Transilvaniei, la punctul de legătură a Munților Apuseni, Podișului Someșan și Câmpia Transilvaniei, pe malul Someșului Mic. Fiind un centru universitar, cultural și administrativ găzduiește instituții de importanță regională, națională sau chiar internațională.

Conform datelor recensământului din 2011 populația orașului este de 324.576 locuitori, majoritatea populației fiind de etnie română (81,5%), alături de care trăiește o importantă comunitate maghiară (16,5%) precum și romi (1,0%), germani (0,18%) evrei (0,05 %) respectiv alte naționalități. Populația orașului este în continua creștere în special dacă luăm în considerare și localitățile zonei metropolitane a cărei populații este de 418.153 persoane.

Conform recensământului din 2011 în Cluj 3.273 de persoane s-au declarat romi cifra fiind în creștere continuă din 1966, în prima parte a secolului XX înregistrând scăderi semnificative (1). Conform aproximărilor numărul populației de etnie romă din Cluj ar putea fi între 6.000 și 9.000 de persoane.

A. Scurta descriere a orașului, compoziția etnică

Orașul Cluj este situat în zona centrală a Transilvaniei, la punctul de legătură a Munților Apuseni, Podișului Someșan și Câmpia Transilvaniei, pe malul Someșului Mic. Fiind un centru universitar, cultural și administrativ găzduiește instituții de importanță regională, națională sau chiar internațională. Cu o tradiție importantă în industria prelucrătoare, economia orașului este astăzi definită de industria prelucrătoare foarte variată completată de industria IT, servicii și comerț. Conform datelor recensământului din 2011 populația orașului este de 324.576 locuitori, majoritatea populației fiind de etnie română (81,5%), alături de care trăiește o importantă comunitate maghiară (16,5%) precum și romi (1,0%), germani (0,18%) evrei (0,05 %) respectiv alte naționalități. Populația orașului este în continua creștere în special dacă luăm în considerare și localitățile zonei metropolitane a cărei populații este de 418.153 persoane.

Conform recensământului din 2011 în Cluj 3.273 de persoane s-au declarat romi cifra fiind în creștere continuă din 1966, în prima parte a secolului XX înregistrând scăderi semnificative (2). Conform aproximărilor numărul populației de etnie romă din Cluj ar putea fi între 6.000 și 9.000 de persoane.

B. Structura ecologică a orașului

Orașul se întinde pe o suprafață de 179.5 km², fiind format din peste 15 cartiere fiind dispuse circular în jurul centrului. Centrul reprezentat de zona medievală a orașului este concomitent centrul cultural, administrativ și economic al orașului. Este de asemenea o importantă zonă rezidențială, cu case colective și vile cu statut relativ ridicat, dar și case micuțe și pungi de sărăcie. Cartierele cele mai importante sunt cele două mari cartiere așezate la vest și est a orașului: Mănăștur și Mărăști. Ambele construite în perioada anilor ’70, ’80 oferă imaginea cunoscută a carterelor muncitorești socialiste, cu imense blocuri înșiruite dealungul bulevardelor și imobile înghesuite în spatele acestora. Populația cartierului Mănăștur este de aproximativ 120.000 persoane, iar a cartierului Mărăști aproximativ 50.000 de locuitori. Alte cartiere de blocuri construite în aceeași perioadă la o scară mai mică sunt: Gheorgheni, Zorilor, Grigorescu și Între Lacuri. Cartierul Andrei Mureșanu și parțial Gheorgheni și Grigorescu sunt zonele rezidențiale cu un statut ridicat, cu vile și/sau case mari și curți generoase. Cartiere de case mai modeste sunt Gruia, Dâmbul Rotund, Bulgaria și Iris. Noile zone rezidențiale și cartiere formate pe parcursul anilor ’90 și 2000 sunt Bună Ziua, Sopor, Becaș respectiv Europa (Zorilor), Șesului (Mănăștur).

Zona industrială tradițională a orașului este situată în apropierea Centrului, dealungul căii ferate, aici fiind construite și fabricile, uzinele și combinatele socialiste. O parte din clădirile industriei socialiste au fost demolate sau renovate, o parte însemnată există încă în forma ruinelor industriale (CUG de exemplu). Zona Gării respectiv cartierele Iris și Bulgaria sunt deci parțial zone industriale parțial rezidențiale. Zona cea mai importantă comercială a orașului în mod istoric este centrul orașului, cu piațe agro-alimentre și magazine, aceasta fiind dublată încă în perioada socialistă de centrele din cartierele de bocuri. În anii 2000 prin construirea celor două malluri la capătul vestic al orașului și la marginea cartierelor Gheorgeni și Între Lacuri importanța comercială a Centrului a scăzut semnificativ.

C. Zone sărace

 Conform celor spuse de directorul serviciului de asistență socială majoritatea gospodăriilor asistate social sunt dispersate la nivelul întregului oraș, existând însă câteva zone care aglomerează sărăcia. Acestea sunt amplasate în special la marginea orașului, sau în cartiere de case, în special în zonele Nord-Est, Est și Nord-Sud a orașului. Următoarele zone pot fi numite zone sărace ale orașului: 1. Pata Rât, cu cele trei, respecitiv 4 comunități ale sale: Dallas, Cantonului, Zona Verde sau Coastei și Rampa, 2. Byron, 3. Stephenson, 4. Meșterul Manole, 5. Între Ape, 6. Groapa din Mărăști, 7. Blocuri de garsoniere cat III cum ar fi pe străzile Albac, Lăcrimioarelor și Zambilei, Gârbău respectiv Moldoveanu.

D. Comunităţi compacte de romi

D1. Din zonele amintite anterior Pata Rât, parțial Byron, Stephenson, Meșterul Manole și Între Ape respectiv Croitorilor sunt considerate zone locuite în mare parte de romi fiind numite „colonii”. Toate celelalte sunt considerate zone locuite de săraci sau pungi se sărăcie fără a avea caracter etnic.

Locația cunoscută de clujeni și nu numai ca Pata Rât se află la marginea orașului lângă rampa de gunoi a acesteia, o așezare urbană segregată spațial unde locuiesc aproximativ 300 de familii cu deprivări multiple. Pata Rât este formată din pstru comunități compacte de romi: Dallas, Cantonului, Zona Verde sau Coastei și Rampa. Dallas este ce mai veche comunitate se află la capătul orașului și al drumului asfaltat în barăci din lemn sau locuințe modulare construite de o asociație olandeză. Denumirea comunității Cantonului vine de la fosta denumire a străzii actual Platanilor pe marginea căruia și-au găsit spațiu de locuit aproximativ 600 de persoane, care locuiesc în parțial în căsuțe modulare din lemn și alte spații improvizate. Comunitatea cea mai nouă în zonă este ce cunoscută sub denumirea de Zona Verde sau Coastei, denumire care provine de la denumirea străzii de unde au fost evacuați de către primărie 2010. Locuințele modulare construite în două șiruri se află la marginea unui câmp în apropierea străzii Platanilor respectiv rampa de gunoi. Comunitatea cunoscută sub denumirea de Rampa, un grup de oameni care trăiau pe vechea rampă închisă de gunoi a orașului, fiind în imediata vecinătate a rampei actuale de gunoi. Datorită situației actuale a rampei de gunoi provizaorii, care a fost închisă în Mai 2015, marea parte a comunității din rampă s-a retras către celălalte comunități sau s-a dizolvat.

D2. Strada Byron din cartierul Iris se află în imediata vecinătate a fostei fabrici de cărămidă în apropierea supermarketului Auchan din Iris. Pe stradă sunt în total 11 imobile tip bloc, dintre care 3 foste cămine muncitorești. Una dintre aceste blocuri aflată la capătul străzii cunoscută ca „blocul de țigani” sau micul Dallas este locuită în marea ei majoritate de etnici romi. Această clădire, nu diferă mult de toate celălalte este în prezent în reabilitare.

D3. La capătul străzii George Stephenson la numărul 15 într-o casă și curtea acesteia locuiesc 22 de familii, aproximativ 100 de persoane. Casa este mare, construită inițial cu 5 locuințe separate se află într-o stare avansată de degradare. În jurul clădirii vechi, în curte sunt construite imobile informale în mare parte din materiale de construcții refolosite: unele din lemn, altele din cărămidă acoperite cu țiglă. Datorită gardului relativ înalt din exterior sunt vizibile doar cîteva construcții și multitudinea de haine proaspăt spălate întinse la uscat în stradă.

D4. Pe strada Meșterul Manole colț cu strada Bega într-o curte îngrădită se află 24 de imobile informale în care locuiesc familii defavorizate, în marea lor majoritate romi. În curte se află patru locuințe sociale ale primăriei restul fiind construite de către locatari. Datorită gardurilor ridicate din stradă se poate vedea doar prin intrarea curții. Atrage atenția prezența în stradă a multor persoane unele cărând apă cu găleți sau bidoane, eltele vizibil fără vre-o activitate specifică și copii jucându-se.

D5. Între Ape este o zonă ascunsă în spatele blocurilor, cu străduțe înguste aproape de centrul orașului, în imediata vecinătate a Sălii Sporturilor și a Sălii Polivalente. Prima imagine a zonei este una diversă dar care arată urme clare de sărăcie. Chiar dacă sunt câteva case nou construite și relativ mari, majoritatea caselor sunt mici și într-o stare degradată. Zona este considerată ca fiind locuită de romi chiar dacă nu în totalitate. Străzile Cobzarilor, Strâmbă și parțial Grapei sunt locuite de romi într-un procent mai ridicat.

D6. Locul cunoscut de către clujeni ca Groapa din Mărăști este o zonă mai joasă în spatele Expo Transylvania de-a lungul căii ferate. Aici, ca și în cazul altor locații din cartierele orașului cum sunt străzile Albac, Lăcrimioarelor și Zambilei din Gheorgheni respectiv Gârbău și Moldoveanu în Mănăștur au fost construite blocuri de o calitate slabă cu locuințe de o suprafață mică, adesea garsoniere confort III. Acestea sunt locuri unde datorită costurilor de întreținere mai mici se retrag familii sărace, cu venituri mici.

În aceste comunități compacte de romi trăiesc doar o parte a romilor din oraș, cei mai înstăriți locuind dispersat în diferitele cartiere de case, în special Iris, Dâmbul Rotund respectiv o parte din cartierul Bulgaria.

E. Servicii sociale

Direcția de Asistență Socială și Medicală din cadrul Primăriei Cluj este formată din patru servicii publice subordonate: Serviciul de Protecție Socială (SPS), Serviciul de Asistență a Persoanelor cu Nevoi Speciale (SAPNS), Serviciul Protecția Copilului, Familiei și Dezvoltare Comunitară (SPCFDC) respectiv Serviciul de Cabinete Medicale (SCM). Fiecare serviciu are în subordine diferite centre, cum ar fi Centrul de Incluziune Socială (în cadrul SPS), două centre de zi pentru vârstnici și opt cluburi ale pensionarilor (în cadrul SAPNS), Centrul de Zi Țara Minunilor respectiv Centrul de Servicii Medico-Sanitare (în cadrul SPCFDC), Centrul Social de Urgență, Centrul de găzduire Temporară și Spitalul Municipal Cluj-Napoca (în cadrul SPS). Acestora se adaugă servicii și birouri administrative: Serviciul de Resurse Umane și Salarizare, Sericiul Achiziții Publice și Logistică respectiv Biroul Financiar, Contabilitate și Buget.

În această structură foarte largă lucrează aproximativ 50 de angajați cu atribuții de asistență socială, majoritatea acestora fiind implicați și în munca cu persoanele de etnie romă asistate social. Primăria are în total contracte cu 44 de ONG-uri în domenii vaste ale asistenței sociale.

Formele de ajutor social alocate în cadrul primăriei Cluj sunt venitul minim garantat (VMG), alocații de susținere și indemnizații familiale respectiv ajutor pentru încălzire. În orașul Cluj sunt în total 262 de familii care beneficiază de venit minim garantat, 294 de alocații de susținere și îndemnizații familiale respectiv 4373 ajutoare de încălzire a locuinței. Conform estimării directorului SPS aproximativ jumătate din totalul beneficiarilor VMG și a alocațiilor de susinere sunt romi.

F. Viziune. Documentele strategice ale orașului

Orașul Cluj are o nouă Strategie de dezvoltare pe prioada 2014-2020 votată de Consiliul Local în data de 23 Septembrie 2015. În comparație cu vechea strategie care avea capitol dedicat problmelor sociale și egalității de șanse nu pomenea de problematica specială a romilor sau a comunităților compacte de romi, noua strategie are un capitol întitulat Incluziune Socială, incluzând o descriere a comunităților din Pata Râtului ca studiu de caz.

Direcțiile strategice în domeniul incluziunii sociale formulate de strategie cuprinde următoarele: a) incluziunea economică, prin sprijinirea economiei sociale și stimuraea angajării persoanelor vulnerabile, b) accesibilizarea serviciilor publice printr-o rețea de centre comunitare, rețea de unități educative incluzive fond de locuințe adecvate și accesibile, c) rețele de servicii adresate grupurilor vulnerabile, respectiv d) incluziunea socială și teritorială a comunităților marginalizateprin derularea unor programe de desegregare. Printre mecanismele și instrumentele instituționale de incluziune sunt numite a) realizarea unei unități pentru incluziune şi economie socială b) observatorul social c) crearea unor forme de participarea a grupurilor vulnerabile la guvernare d) formarea unui grup de lucru local pentru incluziunea romilor respectiv e) realizarea unui sistem integrat pentru semnalarea, prevenirea şi managementul cazurilor de marginalizare socială.

Reprezentare mass-media:

Articol 1

Articol 2

Articol 3

  1. Cu excepția scăderii semnificative datorate Holocaustului, evoluția numărului romilor se poate datora semnificativ măsurii în care persoanele se declară romi.
  2. Cu excepția scăderii semnificative datorate Holocaustului, evoluția numărului romilor se poate datora semnificativ măsurii în care persoanele se declară romi.