20 Dec 2016

Galați

Municipiul Galaţi este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei, la 45o 27' latitudine nordică şi 28o 02' longitudine estică. 

Conform recensământului din anul 2011, în municipiul Galați trăiesc oficial 249.432 de locuitori, dintre care: 90,8% români, 0,6% romi.

Referitor la numărul declarat de romi, 1.603 în municipiul Galați, datele pe care le deține Biroul Județean pentru Romi din cadrul Instituției Prefectului, situează această cifră la un număr de 12.380 de persoane de etnie romă.

A. Scurtă descriere a orașului, compoziția etnică

Municipiul Galaţi este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei, la 45o 27' latitudine nordică şi 28o 02' longitudine estică. 

Situat pe malul stâng al Dunării, ocupa o suprafaţă de 241,5 km2, la confluența râurilor Siret (la vest) şi Prut (la est), lângă Lacul Brateş, cel mai mare ochi de apă din această parte a ţării.

Oraşul Galaţi s-a dezvoltat dintr-o străveche aşezare dacică existentă, în secolele VI-V, la vadul Dunării care, în perioada celor două războaie purtate împotriva dacilor, 101-102 şi 105-106, va cunoaşte influenţa civilizaţiei romane, devenind dependentă, probabil, de castrul roman învecinat de la Bărboşi. Noua aşezare daco-romană formată în vadul Dunării, localizată în sec. III undeva la sud de locul actualei Biserici Precista, a fost, în timp, nimicită de apele fluviului care bat malul stâng.

Situarea Galaților la răscrucea a două mari drumuri internaţionale, legând lumea nordică de cea sudică bizantina, dar şi apusul Europei de răsăriteana Tartarie, a favorizat aşezarea rurală închegată în secolul XIII. Modesta activitate de atunci se va amplifica în secolul următor făcându-se trecerea spre târg (oraş). Proces care ia proporţii după ce turcii cuceresc cetăţile dunărene Chilia şi Cetatea Alba, iulie-august 1484, Galaţii rămânând singurul port al Moldovei cu rol important în comerţul intern, dar şi în cel polono-turc în care s-au amestecat negustori români, dar şi italieni, mai numeroşi după mijlocul sec. al XVI-lea. 

Actualmente, poziția geo-strategică orașului Galați, aflat la răscrucea principalelor rute comerciale care traversează Europa, de la Est la Vest și de la Nord către Sud, existența celui mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre, înalta calificare a forței de muncă reprezintă atuuri demne de atenția potențialilor investitori străini. Procesul de restructurare și de privatizare al marilor întreprinderi industriale, comerciale, agricole sau de servicii, oferă numeroase oportunități investitorilor, dată fiind viabilitatea demonstrată de capacitatea acestora de a-și fi menținut și chiar lărgit piața.

Zona Liberă Galați, înființată în 1993, amplasată pe malul Dunării la sud-est de orașul Galați constituie un argument în plus pentru atragerea viitorilor investitori în această zonă, prin facilitățile fiscale pe care le oferă. Avantajele oferite de amplasamentul Zonei Libere Galați (suprafață totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalul Rin-Main-Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) și rutiere precum și în accesul la chei și la instalațiile portuare, poziționarea pe Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră și foarte aproape de frontierele cu Ucraina și Republica Moldova.

În Galați se găsește sigurul parc de software din România. Parcul de software de la Galați a fost inaugurat în martie 2004 și a avut de la bun început un grad de ocupare de 100%. În prezent, în parcul de software Galaţi lucreaza 500 de angajați permanenți plus înca aproape 100 de colaboratori, la un număr de 31 de firme, dintre care patru, Oracle, HP, Microsoft și Sun Microsystems, au deschis, împreuna cu Universitatea „Dunărea de Jos”, centre de cercetare și dezvoltare. Universitatea „Dunărea de Jos” este singura instituție din regiune care are o facultate de calculatoare.

Industria metalurgică din Galați realizează 55,6% din producția de oțel a României, 55% din cea a producției de laminate și 90,4% din producția de tablă și benzi laminate la rece. Mai mult de jumătate din producția metalurgică este exportată.

Industria navală, ramură de mare tradiție în oraș, furnizează flotei fluviale și maritime nave de până la 65.000 tdw (barje, vrachiere, mineraliere, remorchere, petroliere) și platforme de foraj marin. Galațiul este unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România, conectat la principalele coridoare de comunicație europeană: pe cale fluvială la Canalul Main-Dunăre care leagă Marea Nordului de Marea Neagră; prin căile ferate se asigură transferul de la ecartamentul european către cel folosit în țările ex-sovietice.

Conform recensământului din anul 2011, în municipiul Galați trăiesc oficial 249.432 de locuitori, dintre care: 90,8% români, 0,6% romi.

Referitor la numărul declarat de romi, 1.603 în municipiul Galați, datele pe care le deține Biroul Județean pentru Romi din cadrul Instituției Prefectului, situează această cifră la un număr de 12.380 de persoane de etnie romă.

Referitor la numărul declarat de romi există 1.603 în municipiul Galați, dar conform datelor pe care le deține Biroul Județean pentru Romi din cadrul Instituției Prefectului, acest număr se situează în jurul a 12.380 de persoane de etnie romă.

B. Structura ecologică a orașului

Suprafața municipiului Galați este de 246,4 km² și este format din 33 de cartiere.

Centrul orașului este zona în care se regăsesc instituțiile administrative, majoritatea teatrelor și muzeelor, parcuri, Facultățile din cadrul Universității „Dunărea de Jos”, predomină casele și vilele.

Cartierele cele mai importante sunt Țiglina, Dunărea, Aviație, Mazepa, I.C. Frimu, Traian.

Cel mai mare cartier al Galațiului este cartierul Dunărea, în care predomină blocurile cu 8-10 etaje, acest cartier fiind a doua aglomerare urbană după cartierul Ghencea din București.

În ultimul deceniu au apărut în municipiul Galați zone rezidențiale pe faleza Dunării, în cartierul Traian Nord, Francezi, Mazepa.

Zona industrială a Galațiului este reprezentată de Combinatul Siderurgic Arcelor Mittal, inaugurat în anul 1966, considerat în vremea comunismului locomotiva industriei românești, de Șantierul Naval Damen S.A. și de o serie de intreprinderi mici și mijlocii, firme de construcții.

C. Zone sărace

Conform declarațiilor angajaților Serviciului de Asistență Socială din Primăria Municipiului Galați, asistații sociali provin din majoritatea zonelor orașului.

Zonele sărace sunt mai numeroase la marginea orașului cum ar fi: zona gării, zona portului, șoseaua de centură în zona talciocului, acestea fiind zone cu case sau locuințe improvizate, dar pot fi întâlnite și în cartiere din interiorul localității cum ar fi Micro 40 și Micro 19, cartiere în care nu există decât blocuri.

D. Comunități compacte de romi

Din zonele pe care le-am enumerat mai sus, zona Micro 40 este o zonă considerată ca fiind locuită în proporție mare de persoane de etnie romă, nefiind totuși mai numeroși decât etnicii români, romii nefiind populație majoritară în niciunul dintre cartierele orașului Galați, ci doar în anumite zone din cartiere sau în anumite blocuri de locuințe. 

D1 Comunitatea „Micro 40”

Micro 40 face parte din cartierul Aviație, construit în anii 1960 pe locul unui fost aeroport. Cele mai multe persoane de etnie romă locuiesc în blocurile A 6, B, I 2, H 2, T, C și N, precum și răspândiți în majoritatea blocurilor din cartier, 1-2 familii în fiecare bloc.

Din datele pe care am reușit să le obținem, populația de etnie romă din această zonă s-ar situa în jurul a 1.000 de gospodării, circa 5.000 de persoane.

D2 Comunitatea „Port”

Comunitatea este situată în zona portului de la Dunăre, majoritatea populației de etnie romă locuind în fostele case naționalizate.

Până în urmă cu 5-6 ani, nu beneficia de străzi asfaltate, iluminat public, canalizare.

Estimarea făcută de primărie este de 250 de gospodării, totalizând un număr de aproximativ 1.000 de persoane de etnie romă. Dintre cele aproximativ 1.000 de persoane de etnie romă, circa 250 sunt copii sub 14 ani și un număr de 300 de persoane au peste 65 de ani. 

D3 Comunitatea „Micro 19”

Comunitatea compactă de romi la care facem referire se află concentrată în blocul G4, fost bloc de nefamiliști, construit pentru muncitorii care au ridicat cartierul Micro 19 în anii 1970 -1980.

D4 Comunitatea „Piața Mare” 

Comunitatea este concentrată în jurul pieței centrale, cunoscută sub numele de Piața Mare. Este cea mai diversificată comunitate compactă de romi, aceștia provenind din rândul a mai multor neamuri de romi.

Estimarea făcută de primărie este de 500 de gospodării, totalizând un număr de aproximativ 2.000 – 2.500 de persoane de etnie romă. Dintre cele aproximativ 2.500 de persoane de etnie romă, circa 200 - 250 sunt copii sub 14 ani și un număr de 500 – 700 sunt persoane cu vârsta de peste 65 de ani. 

D5 Comunitatea „Barieră”

Comunitatea de romi din zona Traian Nord este formată mai recent, după anul 2000, mulți romi din zonele centrale ale orașului fiind regrupați aici, în urma retrocedării caselor în care locuiau, către foștii proprietari.

Estimarea făcută de primărie este de 200 de gospodării, totalizând un număr de aproximativ 700 de persoane de etnie romă. Din cele aproximativ 700 de persoane de etnie romă, circa 100 sunt copii sub 14 ani și un număr de 150 sunt persoane cu vârsta de peste 65 de ani. 

Chiar dacă numai o parte s-au declarat la recensământ ca fiind de etnie romă, comunitatea din Barieră se recunoaște ca aparținând acestei etnii, iar un procent de 50% – 60%, este vorbitoare de limba romani.

E. Servicii sociale

Serviciul Public de Asistență Socială din cadrul Primăriei Municipiului Galați, a elaborat un Plan Local de Acţiune privind îmbunătăţirea măsurilor de asistenţă socială.

Planul local de acţiune conţine măsuri specifice pentru îmbunătăţirea sistemului de asistenţă socială, propuneri elaborate de Direcţia Administraţie Publică Locală, reprezentând transfigurarea în obiective a tuturor factorilor analizaţi în procesul de realizare şi dezvoltare a unui sistem de asistenţă socială coerent, adaptat nevoilor locale ale municipiului Galaţi.

Planul urmăreşte dezvoltarea serviciilor promovate precum şi crearea altora noi, pentru acoperirea unor cerinţe tot mai crescânde, pe fondul accentuării gradului de sărăcie. 

Unităţi de asistenţă socială finanţate de la Consiliul local sub autoritatea Consiliului local

  • Centrul de locuinţe şi sprijin pentru tineri;
  • Cantina de ajutor social;
  • Centrul de urgenţă pentru persoane fără adăpost; 
  • Căminul pentru persoane vârstnice „Ștefan cel Mare şi Sfânt";
  • Căminul pentru persoane vârstnice „Sf. Spiridon";
  • Centrul de zi vârstnici - Agenţia Alternativa;
  • Centrul de servicii de îngrijire temporară la domiciliu - Agenţia Alternativa;
  • Centrul de zi pentru copii „Prietenii Școlii";
  • Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi; 
  • Centrul Medico - Social Galaţi; 
  • Centrul Medico - Social Pechea.

Convenţii încheiate cu asociaţii şi fundaţii în baza Legii 34/1998

  • Alianța Romilor din Județul Galați - Centrul de Sprijin Social pentru Romi; 
  • Asociaţia „NOVA 2002"; 
  • Asociaţia Persoanelor cu handicap „SPORTING CLUB" - Centrul de zi şi sănătate „Acces - pentru Toţi"; 
  • Fundaţia „Familia" - Centru comunitar pentru victime ale violenţei în familie; 
  • Arhiepiscopia Dunării de Jos Parohia „Sf. Spiridon" - Centrul de zi pentru copii „Sf. Spiridon"; 
  • Fundaţia „ÎMPREUNĂ" - Centru de zi; 
  • Fundaţia „ÎMPREUNĂ" - Clubul seniorilor;
  • Asociaţia Filantropică Creştin-Ortodoxă „Sf. Vasile cel Mare" - Centrul Multifuncţional de servicii sociale „SPERANŢA";
  • Asociaţia Filantropică Creştin-Ortodoxă „Sf. Vasile cel Mare" - Aşezământul social Filantropic de fete „Sf Vasile cel Mare"; 
  • Fundaţia „Familia" - Centrul de zi pentru copii din familii în dificultate; 
  • Fundaţia „CUVÂNT ÎNTRUPAT" - Centrul de zi pentru copii aflaţi în dificultate „LA VALE"; 
  • Fundaţia „Inimă de copil" - Centrul de consiliere şi sprijin pentru copii şi părinţi; 
  • Fundația „INIMĂ DE COPIL" - Centrul de zi pentru copii din familii în dificultate; 
  • Asociaţia Antonie cel Mare;
  • Fundaţia de Sprijin a Vârstnicilor „Centru de zi Speranţă pentru persoane vârstnice".

Convenţii încheiate cu asociaţii şi fundaţii în baza Legii 17/2000

  • Centrul Multifuncţional de servicii sociale "Speranţe pentru vârsta a III a";
  • Fundaţia de Sprijin a Vârstnicilor;
  • Fundația "NURSING COMUNITAR" - Centrul de Îngrijiri de Sănătate. 

O structură importantă în cadrul Primăriei Municipiului Galați o reprezintă Serviciul de Asistență Medicală al Municipiului Galați.

În cadrul Serviciului de Asistenta Medicala al Municipiului Galati se acordă servicii de asistenţă medicala si medico-socială, prin următoarele structuri:

  • Compartiment Serviciul Asistenţă Medicala Comunitară;
  • Compartiment Asistenţă Medicală în Unitățile de Învățământ;
  • Compartiment Asistenţă de Medicină Dentară în Unitățile de Învățământ;

Aici sunt angajate 3 mediatoare sanitare rome, ce deservesc populația de etnie romă din Galați.

F. Viziune. Documentele strategice ale orașului

Municipiul Galați are o Strategie de Dezvoltare pentru perioada 2015 – 2020 care își propune:

  • Furnizarea în mod diversificat și echitabil a serviciilor sociale și dezvoltarea categoriilor de beneficii, servicii sociale și socio-medicale, în vederea acoperirii situațiilor de risc cu care se pot confrunta diverse grupuri defavorizate; 
  • Dezvoltarea de servicii sociale pentru copii și a măsurilor de prevenire a marginalizării sociale și separării copilului de părinți; 
  • Dezvoltarea de servicii de asistență socială pentru persoane vârstnice; 
  • Îmbunătățirea managementului sistemului de furnizare a serviciilor sociale, a calității acestora și a gradului de perfecționare profesională; 
  • Creșterea gradului de integrare socială și îmbunătățirea vieții persoanelor expuse riscului de marginalizare socială și a familiilor acestora; 
  • Măsuri de prevenire a situațiilor de dificultate (PREVENȚIA);
  • Îmbunătățirea categoriilor de servicii socio-medicale pentru grupuri devaforizate ale comunității.

Strategia de Dezvoltare a Municipiului Galați 2015 – 2020 nu prevede niciun capitol distinct pentru romi, face referire la romi în contextul în care prezintă sursele de finanțare FSE, iar în analiza SWOT, se face referire la „creșterea problemelor datorate neintegrării sociale a romilor”. 

Reprezentare mass-media

Articol 1

Articol 2

Articol 3