22 Aug 2016

Craiova

Oraşul Craiova este situat în sudul României, şi în zona centrală a Olteniei, pe malul stâng al Jiului. În Craiova predomină relieful de câmpie, (Câmpia Olteniei), cu specificaţia că spre partea nordică putem vorbi de un relief influenţat de coline în timp ce spre partea sudică relieful tinde spre luncă.

Conform datelor rencesământului din 2011 populaţia oraşului este de 269.506 de locuitori, majoritatea populaţiei fiind de etnie româna (89,48%), romi (1,96%), componenţa etnică necunoscută (8,94), altă etnie (0,29%).

A. Scurta descriere a orașulu, compoziţia etnică

Oraşul Craiova este situat în sudul României, şi în zona centrală a Olteniei, pe malul stâng al Jiului. În Craiova predomină relieful de câmpie, (Câmpia Olteniei), cu specificaţia că spre partea nordică putem vorbi de un relief influenţat de coline în timp ce spre partea sudică relieful tinde spre luncă.

Craiova, „capitala Olteniei” este un centru universitar, cultural si administrativ unde există instituţii de importanţă regională, natională si internaţionala. Cu o tradiţie importantă în industria prelucrătoare (constructoare de mașini și utilaje, de avioane, industria chimică, alimentară, ușoară, a materialelor de construcții, industria electrotehnică, industria extractivă și industria energetică), inainte de 1989, economia orasului este definită astăzi de o industrie prelucratoare variată (la o scară mai mică decât în anii precedenţi, marile fabrici fiind desfinţate), completată de servicii (mai ales telecomunicaţii, IT, servicii bancare si de asigurări, consultanţă în afaceri) şi comerţ . Populația ocupată actual – de circa 110.000 persoane – 38% în industrie, 15% în comerț și reparații, 10% în transporturi și depozitare, 8% în învățământ și 5,7% în domeniul medical.

Conform datelor rencesământului din 2011 populaţia oraşului este de 269.506 de locuitori, majoritatea populaţiei fiind de etnie româna (89,48%), romi (1,96%), componenţa etnică necunoscută (8,94), altă etnie (0,29%).

Populaţia stabilă a oraşului este în continuă descreştere datorită fenomenului migraţiei.
Conform recensământului din Craiova 5.282 de personae s-au declarat romi, cifra fiind în creştere continuă. Conform aproximărilor reprezentanţilor etniei rome, care activează în ONG-uri locale, numărul real al populaţiei de etnie romă din Craiova ar putea fi în jurul a 15.000-20.000 de persoane.

B. Structura ecologică a orașului

Oraşul Craiova este format din 92.050 de gospodării (2,56pers./gospodărie). Oraşul este alcătuit din peste 20 cartiere (1 Mai, Bariera Valcii, Bordei, Brazda lui Novac, Brestei, Centru, Craiovita Nouă, Faţa Luncii, Lascăr Catargiu, Nisipului, Popoveni, Romaneşti, Rovine, Sărari, Siloz, Valea Roşie, Lăpuş Argeş Cernele, Izvoru Rece, Făcăi, Veteranilor).

Centrul este reprezentat de zona cu cele mai importante instituţii culturale şi administrative (Primărie, Prefectură, Universitatea, Biblioteca Județeană ”Alexandru și Aristia Aman”, Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, Filarmonica „Oltenia”, Teatrul Liric, Opera Română Craiova), având centrul istoric vechi de curand reabilitat, transformat în zonă pietonală. Centrul este o importantă zonă rezidenţială cu blocuri, case colective şi vile cu un statut ridicat dar şi cu case micuţe locuite de persoane cu un statut al clasei de mijloc.

Cartierele cele mai importante sunt aşezate la E, V, S şi N de Kilometru 0 considerat, ca punct de reper din centrul oraşului. Asfel în partea de Vest sunt cartierele Craioviţa Nouă şi Bresti, în Nord Brazda lui Novac şi Bariera Valcii, în E cartierele Rovine, Bordei, Lăpuş Argeş, Valea Roşie, în Sud cartierele Catargiu, I Mai, Romaneşti. Parte din cartierele din sud sunt considerate cartiere mai defavorizate deoarece ele sunt aşezate pe un teren mai mlăştinos (al luncii Jiului), şi sunt populate de personae cu venituri mai mici.

Conform studiului „Dezvoltarea urbană integrată în contextual politicii regionale europene” Craiova este un model al oraşului în tranziţie înţeleasă ca o trecere progresivă de la condiţia de oraş compact cu zone concentrice bine individualizate (specifice perioadei socialiste) către condiţia oraşului postmodern şi postindustrial caracterizat prin extinderea către suburbii unde au apărut noi centre comerciale şi de afaceri (Incubatorul de afaceri din zona de Est, zone comerciale (Metro, Selgros,Dedeman). Cea mai mare problemă a Craiovei în viziunea locuitorilor este lipsa locurilor de muncă. A doua mare problemă este starea drumurilor. O altă problemă este cea a câinilor comunitari. O serie de probleme despre care se afirmă în general (fie presa, fie administraţia publică locală, fie reprezentanţi ai mediului academic) că afectează oraşul nu sunt considerate de locuitori atât de pregnante cum ar fi: traficul auto (în sensul de fluidizare a acestuia), delincvenţa şi infracţionalitatea, lipsa spaţiilor verzi.

Cartierele considerate de majoritari ca fiind cartiere rele sunt cele care sunt mărginaşe, nu au acces la utilităţi, starea drumurilor este proastă,este locuită de persoane care provin din medii sărace şi fără educaţie şi unde sunt comunităţi compacte de etnici romi.

În prezent, localizarea spaţială a industriei oraşului se concretizează în 4 zone industriale, în general spre periferiile oraşului. Zona comercială a oraşului este atât în centru şi în fiecare cartier formată în mare parte din magazine, pieţe agroalimentare şi supermarketuri cât şi în zonele periferice unde pe lângă depozite şi centre comerciale (Bănie, Sucpi, Pelendava, Bacriz) se află un mall (Auchan Electroputere Parc Auchan – PECO Severinului) şi alte hipermarketuri (Decathlon Selgros Dedeman Arabesque Aliss Shopping City ,,Kaufland” (Calea București) Kaufland (Craiovița) Lidl Carrefour Penny Market Metro Billa Praktiker Baumax) şi târguri (mai ales târgul de haine noi şi second hand unde în majoritate romii îşi desfăşoară activitatea de zi cu zi pentru a-şi întreţine familiile).

C. Zone sărace

Majoritatea gospodăriilor asistate social sunt dispersate la nivelul întregului oraş, existând însă şi câteva zone din NV şi S ale oraşului (în general în cartierele marginaşe şi cu aglomerare de case) în care predomină numărul persoanelor defavorizate. 

În ultimii ani a fost o abordare de evacuare /demolare a imobilelor şi a micilor magazine (Craioviţa Nouă ) aşezate ilegal în oraş .

Următoarele zone pot fi numite zone sărace ale oraşului: 1.Craioviţa Nouă, 2.Bresti, 3.Lunca Jiului, 4.Catargiu, 5. Mofleni, 6. Romaneşti, 7. Valea Roşie, 8. Lăpuş Argeş-zona de case, 9.Dorobănţie, 10.Bordei , 11. Bariera Vâlcii. 

În oraş sunt multe familii care deşi sunt sărace, nu pot îndeplini criteriile pentru a-şi întocmi dosarele de ajutor social din diverse motive (frecvent pentru că nu au domiciliu legal sau stabil sau au datorii la stat provenite din amenzi sau impozite neplătite).

this is an image

D.Comunități compacte de romi

În toate cartierele amintite anterior locuiesc etnici romi, însă zonele comunităţilor compacte de romi sunt următoarele: 1.Craioviţa Nouă (Sineasca, zona de case din spatele fostului hypermarket PiK); 2.Bresti, cartier de case, inclusiv zona prelungirea Bresti care parţial aparţine de cartierul mărginaş Cernele, cele 2 cămine de nefamilişti de la strada principală şi zona de pe canal (str. Râului); 3.Lunca Jiului (unde este cea mai mare comunitate compactă de romi cunoscută de toată populaţia Faţa Luncii); 4.Catargiu; 5.Mofleni, zona şcolii şi zona unde era amplasat abatorul şi groapa de gunoi din cartier; 6.Romaneşti; 7.Valea Roşie – blocurile de garsoniere cat III, şi zona blocurilor d; 7.Lăpuş Argeş-zona de barăci de pe drumul Apelor nr.66; 8.Dorobănţie –zona de case din strada Nicolceşti; 9.Popoveni; 10.Făcăi; 11. Bordei.

D1. Craioviţa Nouă (Corniţoiu, Sineasca, zona de case din spatele fostului hypermarket PiK). Craioviţa este un cartier de blocuri, muncitoreşti, în care mulţi oameni s-au aşezat în perioada comunistă, după ce li s-au demolat casele.

Zona Cornitoiu şi Sineasca este o zonă de blocuri, unde au ajuns romi din fostul cartier Cantemir, un cartier de case aşezat spre zona centrală, unde locuiau romi proveniţi din zonele rurale, care azi nu mai există. Actualmente, mare parte a romilor din Craioviţa şi-au vândut apartamentele din cauza resurselor financiare reduse şi s-au mutat în cartierul de case din zona Bresti, astfel că cei ce mai sunt în cartier sunt dispersaţi printre familii de români şi nu putem vorbi de o comunitate compactă în zona blocurilor.

D2. Cartierul Bresti este un cartier de case care se intinde de la iesirea din strada Râului, zona de centură care face legătura periferică cu mai multe cartiere ale oraşului, până la ieşirea din oraş spre comuna Breasta. Sunt diverse păreri cu privire la cuprinsul acestuia. Astfel, unii susţin că ar cuprinde inclusiv zona de prelungire a Bresti, parte componentă a cartierul mărginaş Cernele. Romii sunt aşezaţi compact în 3 zone şi anume:

Zona Aleilor Bâlteni, strada Gradiste, inclusiv străzile care merg spre balta Craioviţei, unde sunt şi case ale majoritarilor. Sunt romi care la origine sunt din mai multe neamuri romi tismanari sau românizati, romi lăutari, romi ursari.

Zona Prelungirea Bresti cu străzile Eliza Opran şi Fermierului, unde peste 50% sunt etnici romi, care vorbesc limba romani şi care sunt veniţi aici cam din 1995-2000 din alte comunităţi de romi, retrăgându-se aici, fiind mai săraci şi având posibilitatea să-şi construiască o locuinţă, mai ales că în acea perioadă, aici era un teren viran. Majoritatea locuiesc aici fără forme legale. Printre ei sunt şi familii de căldărari.

Pe strada Principală, strada Brestei, în apropiere de fostul ISJ Dolj sunt 2 blocuri de garsoniere locuite majoritatea de etnici romi. În mare parte, cei de aici sunt beneficiari de ajutoare sociale, însa sunt şi persoane care desfăşoară activităţi de comerţ (cu telefoane mobile, haine second-hand).

D3. Cartierul Lunca Jiului, cunoscut de toată populaţia din Craiova sub denumirea de Faţa Luncii este un cartier de case, care se întinde pe aproximativ 6 străzi: Faţa Luncii, Bucovat, Drumul Jiului, Budai Deleanu, Stejarilor, Calusari cu cele 4 alei. Aici este situată cea mai mare comunitate compactă de romi din Craiova. Prima imagine a zonei este una diversă, dar care arată o îmbunatăţire a spaţiului de locuit, deoarece in ultimii ani majoritatea au fost plecaţi în străinătate. Este un contrast foarte mare între imaginea locuinţelor şi starea străzilor care sunt foarte degradate. În cartier sunt etnici romi, care deşi au case construite recent, cu un aspect plăcut, au un nivel de trai fosrte scazut. Sunt şi situaţii în care regăsim romi care nu au o siţuatie materială bună şi nu dispun nici de o locuinţă decentă. Aceştia sunt cu preponderenţă în zona Hanul Roşu, dar şi în celelalte străzi.

D4. Cartierul Catargiu este situat pe partea stângă a Bulevardului Ştirbei Vodă, în apropiere de Stadionul central Oblemenco şi Sala Polivalentă, învecinat cu alte două cartiere unde locuiesc etnici romi respective, Mofleni şi Faţa Luncii. Este un cartier de case care se întinde pe o suprafaţă foarte mare şi care în continuare se extinde. Doar pe câteva străzi din cartier se regăsesc etnici romi în comunităţi compacte, restul romilor trăind printre majoritari.

D5. Cartierul Mofleni este un cartier de case situat la graniţa cu comuna Bucovăţ, în sud-vestul oraşului (prelungirea bul. Ştirbei Vodă-str. Banu Stepan), în imediata apropiere a Luncii Jiului, unde este actualmente amenajat Parcul Tineretului.

Este un cartier cu 1.500 de locuitori, dintre care 1.100 de români, 300 de romi. Romii sunt concentranţi în vechea ţigănie pe strada Banu Stepan şi aleiile aferente, str. Coşuna aflate în apropiere de strada principală, unde este situată Şcoala nr. 26, şi în zona unui fost abator pe înfundăturile aleilor din strada Abatorului unde există o rampă de gunoi.

D6. Cartierul Romaneşti este situat în partea de Sud a oraşului, începând de la Parcul Romanescu, cel mai cunoscut parc din Oltenia şi până la Unitatea Militară care delimitează cartierul Romaneşti de Făcăi. Este un cartier de case, romii fiind aşezaţi atât printre majoritari cât şi pe străzi locuite cu preponderenţă de etnici romi (Popova, Potelu, Homer, Aleea Odesa, inclusiv înfundătura acestei alei). În Romaneşti există comunitatea romilor costorari. În ultimii ani unele immobile au fost înbunătăţite considerabil, fiind locuinţe decente, însă majoritatea caselor au un aspect sărăcăcios.

D7. Valea Roşie este un cartier situat la aproximativ 10 minute (cu maşina) de centru. Cea mai importantă stradă care străbate Valea Roșie este Strada Caracal care duce către ieșirea din oraș, spre Mun. Caracal din jud. Olt. Este un cartier de blocuri, o parte dintre acestea având aspectul blocurilor muncitoreşti. În mijlocul cartierului există şi un bloc de garsoniere confort III cu 2 scări. Aproximativ 20 de familii defavorizate (săraci) locuiesc în cele 2 scări de blocuri de garsoniere confort III, locuinţe cu o suprafaţă mică şi aflate într-o stare de degradare. Ele sunt considerate „blocuri tigănesti”, chiar dacă ele nu sunt locuite în totalitate de etnici romi.

D8. Spre ieşirea de Nord din Craiova se află cartierul Lăpus Argeş, cartier de blocuri, mărginit în partea de vest şi est de zone de case. Strada Drumul Apelor este situată în zona de case, în spatele fostei fabrici Tufon (acum doar o ruină), lângă linia ferată Craiova – Calafat, la doar câteva zeci de metri de Uzina Ford, având ieşire la două drumuri europene – atât către strada Henry Ford, cât şi către Calea Bucureşti, care strabate de-a lungul cartierul Lăpuş Argeş. La periferia acestor zone de case (ultima alee pe dreapta a străzii principale), uşor lăturalnic, se află zona de barăci de pe drumul Apelor nr.66. La această adresă sunt situate 9 barăci betonate, aşezate paralel pe o singură parte a acestei uliţe (pe partea dreapta) cu L de 10 m şi laţime de 6 m.

D9. Cartierul Popoveni aşezat în partea de Sud-Vest a oraşului este un cartier de case. Locuinţele comunităţii tradiţionale de romi sunt poziţionate la intrarea în cartier, spre dreapta, unde se continuă cu strada Râului, ruta ocolitare a oraşului(numită „pe canal”). În intersecţia dintre strada Râului şi Popoveni încep să se înşiruie casele de-o parte şi de alta a şanţului adânc şi plin de gunoaie. Casele sunt acoperite cu tablă, pe care sunt încrustate diferite înflorituri. Când este vreme frumoasă la porţi se zăresc femei şi copii, majoritatea îmbrăcaţi în haine tradiţionale (în special femeile). Bărbaţii nu obişnuiesc să stea la poartă, majoritatea fiind preocupaţi de afaceri sau de strâns fier vechi, una dintre ocupaţiile principale ale acestei comunităţi. În acest perimetru este o conglomerare de 20-30 de case ale romilor căldărari. În interiorul cartierului Popoveni, de partea stângă se află un câmp ce străjuieşte un canal colector, dincolo de acesta fiind zona cartierului Romaneşti. În mijlocul acestui câmp şi-au improvizat locuinţe aproximativ 4-5 familii de romi costorari, proveniţi aici în urmă cu 5-6 ani din Cartierul Romaneşti. În zona unde locuiau, în Romaneşti (zona căii ferate uzinale Electroputere, din spatele construcţiilor ANL, în spatele Parcului Nicolae Romanescu) au fost demolaţi în 2010. Acolo, ca şi aici, casele sunt improvizate din materiale de construcţii refolosite: lemn, carton, bucăţi de cioburi de cărămidă.

D10. Cartierul Făcăi se află în sudul oraşului, în prelungirea cartierului Romaneşti, drumul judeţean continuându-se spre oraşul Bechet. Romii din neamul ursarilor ce locuiesc aici sunt înruditi cu romii din Faţa Luncii şi s-au aşezat aici din comunele apropiate pentru a fi mai aproape de locul de muncă (pe timpul comunismului) şi pentru a-şi procura mai uşor resurse. Ei sunt concentraţi pe străzile din jurul şcolii, respectiv Dorna şi Ialomita, unde se regăsesc aproximativ 30-40 de gospodării. În ultimii ani romii au investit în locuinţele lor şi azi putem spune că aproximativ 80% din imobile arată decent. Toţi romii din Facăi, ursari, din această zonă sunt plecaţi în străinătate, preponderant în Italia şi Germania, fiind în situaţia în care majoritatea imobilelor sunt închise, nefiind locuite. O familie are grijă de celelalte locuinţe, dar toate familiile obişnuiesc să revinaă în fiecare an în lunile iulie şi august în ţară.

La intrarea în cartierul Făcăi, în partea stângă, lângă calea ferata este o comunitate de romi foarte săracă, cu un nivel educaţional foarte scăzut (o singură persoană are 8 clase). Ei sunt proveniţi din judeţul Olt, din cartiere ale oraţului şi din comunele apropiate de Craiova. S-au aşezat aici ilegal în locuinţe construite de ei, acestea fiind demolate în 2010. Imediat după eveniment romii şi-au reconstruit barăci din materiale refolosibile în aceeaşi zonă, dar de această dată dincolo de un mic canal colector, ce desparţea cartierul Făcăi de comuna Podari. Prin urmare, cele 10-15 familii de romi locuiesc tot acolo, însă ei aparţin teritorial de Podari.

D11. Cartierul Bordei după 1970, prin modernizare și extindere, s-a împărțit în Bordei, cartier mărginaş în partea de nord-est a orașului, și Lăpuș-Argeș, zonă urbanizată prin construirea de blocuri. În Bordei regăsim un cartier de case, unde sunt aşezate familii cu venituri mici, plasându-se pe o parte şi pe alta a căii ferate. Locuinţele sunt în mare parte cu un aspect sărăcăcios, romii fiind răspândiţi printre români şi având o situaţie socio-economică mai precară decât cea a majorităţii cartierului.

E. Servicii sociale

În Direcţia Administraţie Publică şi Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Craiova, conform celor spuse de directorul executiv, există 3 servicii (Serviciul Administratie Publica Locala, Serviciul Autoritate Tutelara, Serviciul Stabilire ajutor social si protectie sociala), 2 birouri( 1.Biroul Relatii cu Consiliul Local, Evidenta Documente si Arhive, 2. Biroul Alocatii , Indemnizatii, Ajutoare de incalzire locuinte) si doua compartimente (1. Compartimentul Situatii de urgenta si Protectie Civila, 2. Compartimentul Centrul Social Comunitar , Politici de Asistenta Sociala si Parteneriate).

In aceasta structura foarte larga lucreaza 46 de angajati, functionari publici si 3 persoane contractuale cu totii având atributii in asistenta socială. Majoritatea lucrează cu toate categoriile de persoane defavorizate, (indiferent de etnie), care îndeplinesc conditiile stipulate de legislatia in vigoare .Fiecare persoana aflata in situaţie de risc la un moment dat beneficiază de diferite servicii sau facilităţi sociale. prevăzute de legislatia in vigoare.Conform celor spuse de Directorul executiv al Direcţiei Administraţie Publică si Asistentă Socială, daca o persoana are un venit mic depune dosar pentru ajutor social, daca o persoana are un grad de handicap grav sau accentuat beneficiaza de abonamente gratuite pentru transportul in comun sau de dosar de asistent personal sau beneficiar de indemnizatie, daca sunt persoane fara adapost sunt orientate catre Centru pentru Persoanele fara adapost, deci in functie de situatia fiecaruia persoanele care au atributii in domeniul asistentei si protectiei sociale ii indruma catre acel serviciu social.

In Primaria Craiova functioneaza un expert pentru problemele romilor, care este in directa subordonare a Primarului si un mediator sanitar care isi desfasoara activitatea in cadrul compartimentului Protectie Sociala al Directiei de Administratie Publica si Asistenta Sociala.

Directia de Administratie Publica are incheiate parteneriate cu institutii publice locale si internationale precum Primaria Osllo, Inspectoratul scolar Judetean Dolj, Politia din Craiova, Judecatoria din Craiova, Penitenciarul de Maxima Siguranta din Craiova, DGASPC Dolj, Centrul Antidrog .In parteneriat cu Asociatia Vasiliada Primaria coordoneaza activitatile specifice de asistenta sociala ale Centrului pentru persoanele fara adapost.Parteneriatul cu Asociatia Etos se concretizeaza in acordarea de ajutoare de urgenta persoanelor care se afla in perioade de criza in urma unor calamitati .

La nivelul Mun Craiova exista ONG-uri locale care lucreaza cu romi si pentru romi insa nu colaboreaza in mod direct cu Primaria.

La nivel de localitate formele de ajutor social sunt venitul minim garantat, alocatii de sustinere a familiei ( monoparentale si complementare), indemnizatii si ajutoare pentru incalzire, pachete cu alimente pentru familiile care nu depasec suma de 500 lei pe membru de familie. La nivelul Mun Craiova ele se concretizeaza in 290 de dosare de venit minim garantat , in jur de 800 de dosare de alocatii pentru sustinerea familiei, in jur de 800 de beneficiari de indemnizatii, 100 de persoane varstnice ingrijite la domiciliu, 11.000 de persoane care beneficiaza de ajutor de incalzire, 18 000 de beneficiari de pachete de alimente ce se ofera cu ocazia celor 3 sarbatori religioase anuale ( Paste, Sf Maria si Craciun).

Nu s-a facut o estimare a numarului de romi din totalul persoanelor asistate. Doamna director a Directiei Administratie Publica si Asistenta Sociala, a specificat faptul ca la servicii sociale poate apela orice persoana care la un moment dat se afla intr-un risc social, (indifferent de etnie) si conform legislatiei poate sa beneficieze de un drept/facilitate/serviciu social, in functie de problema pe care o are.

F. Viziune. Documentele strategice ale orașului

Din sursele informationale studiate pe diferite site-uri ( Primaria Craiova, Agentia de Dezvoltare Regionala, hotarari ale consiliului Local, Craiova 2021-Capitala Europeana a culturii, BJR Craiova, Biroul regional 4 SV Oltenia din cadrul Agentiei Nationale pentru Romi, Asociatia de dezvoltare intercomunitara Zona Metropolitana Craiova) in Craiova nu este finalizata si publicata o strategie de dezvoltare pe perioada 2014-2020.La capitolul Strategii de pe site-ul Primariei se regaseste un plan integrat de dezvoltare urbana pentru polul de crestere Craiova care face analiza pentru per 2007-2013.

In Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Județului Dolj pentru perioada 2014-2020, elaborata la nivelul Consiliului Judetean Dolj exista un obiectiv strategic ce se refera la dezvoltarea unor comunitati inclusive , unde este abordata si problematica populatiei de etnie roma. In documentul strategic Planul de dezvoltare regionala SV oltenia 2014-2020 elaborat de Agentia de dezvoltare regionala SV Oltenia sunt inserate analize la nivel regional in capitolul zona de servicii sociale/rata de saracie unde se abordeaza informatii despre populatia de etnie roma. In 2014 s-a constituit un Grup de Initiativa al romilor in Craiova in cadrul unui program al Comisiei Europene, care a fost recunoscut prin Hotarâre de Consiliu Local . Persoanele din acest Grup de Iniţiativă au elaborat, un plan de acţiune locală pentru urmatoarea perioada, insa acest document nu este publicat, si directorul Directiei de Administratie si Asistenta Sociala din cadrul Primariei Craiova are cunostinta de el. In acest Grup este implicat in mod direct expertul pentru problemele romilor, motiv pentru care in perioada 2014-2015 au fost organizate actiuni culturale si cu sprijinul Primariei Craiova. Expertul pentru problemele romilor din cadrul Primariei este si Presedinte al Partidei Romilor Dolj.

Reprezentare mass-media:

Articol 1

Articol 2

Articol 3