26 May 2016

Focșani

Municipiul Focșani este reședința județului Vrancea. Orașul Focşani este situat în zona de curbură a Carpaţilor Orientali, în partea cea mai de nord a Câmpiei Române şi anume Câmpia Siretului. Municipiul s-a dezvoltat pe vechiul curs al râului Milcov, care despărțea cele două principate române.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Focșani se ridică la 79.315 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 101.854 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,91%), cu o minoritate de romi (1,24%). Restul locuitorilor sunt maghiari (28), turci (23), italieni (9). Pentru 8,7% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Distribuţia pe sexe a populaţiei reflectă un relativ echilibru între ponderea populaţiei feminine (52,43%) şi a celei masculine (47,57%).

A. Scurta descriere a orașului, compoziția etnică

Municipiul Focșani este reședința județului Vrancea. Orașul Focşani este situat în zona de curbură a Carpaţilor Orientali, în partea cea mai de nord a Câmpiei Române şi anume Câmpia Siretului. Municipiul s-a dezvoltat pe vechiul curs al râului Milcov, care despărțea cele două principate române.

Înainte de 1989, în municipiul Focșani se aflau un număr mare de întreprinderi din domenii precum metalurgie, chimie, electrotehnică, prelucrarea lemnului, industrie uşoară, însă după 1989 numărul acestora scade constant, factor ce a influenţat şi scăderea constantă a populaţiei stabile. Pe fondul recesiunii economice, numărul locurilor de muncă a scăzut iar mulți locuitori, inclusiv din categoria minorităților, au ales să emigreze atât peste graniță cât și în orașele mai mari ale țării. Marile întreprinderi industriale au fost privatizate şi divizate, unele chiar radiate din registrul comerţului. Poate singura ramură industrială care s-a dezvoltat aparține industriei uşoare care s-a constituit pe forţa de muncă disponibilizată de întreprinderile Efectofil SA şi Milcofil SA. Astfel, industria confecţiilor textile este reprezentată de peste zece fabrici de mărime medie și mare, care lucrează preponderant pentru export. Întreprinderile din cadrul industriei textile, de îmbrăcăminte şi încălţăminte concentrează în jur de 9.000 de angajaţi, adică un procent de peste 20% din totalul angajaţilor. De asemenea, un loc important în economia municipiului îl ocupă industria alimentară și serviciile. Microîntreprinderile şi IMM-urile constituie un segment important al economiei, absorbind aproximativ 70% din totalul angajaţilor municipiului. 

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Focșani se ridică la 79.315 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 101.854 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,91%), cu o minoritate de romi (1,24%). Restul locuitorilor sunt maghiari (28), turci (23), italieni (9). Pentru 8,7% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Distribuţia pe sexe a populaţiei reflectă un relativ echilibru între ponderea populaţiei feminine (52,43%) şi a celei masculine (47,57%).

Conform recesământului doar 1,24% din numărul total al locuitorilor și-au declarat apartenența la etnia romă, respectiv 980 de persoane. Conform aproximărilor autorităților dar și a liderilor comunității (Partida Romilor Pro Europa), numărul ar putea fi între 2.500 și 3.200 de persoane.

B. Structura ecologică a orașului 

Orașul Focșani are o suprafaţă e 4.815 hectare, ceea ce reprezintă 1% din suprafața Județului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie. În intravilan se află 1.645 hectare, iar 3.170 extravilan. Spaţiul urban al municipiului Focşani este organizat în prezent în 6 (zone) cartiere principale de locuit Centru, Gară, Obor, Sud, Bahne, Mândreşti, la rândul său împărțit în Mândrești Moldova și Mândrești Munteni, care însumează 105 hectare. 

Centrul Focșaniului este ocupat în principal de blocuri ridicate în perioada comunistă și este dominat de ansamblul arhitecturala Piața Unirii, monument istoric. Aici se află și instituțiile administrației publice locale și județene, dar și magazine și sedii de firme. Focșaniul este de asemenea și o importantă zonă rezidențială cu case și vile cu statut ridicat dar și cu case mai mici și zone sărace, cum ar fi cartierul Sud din fosta zonă industrială.

După cutremurul din 4 martie 1977, centrul arhitectural al orașului Focșani, inclusiv Strada Mare, inima comercială a vechiului oraș, au fost demolate de autoritățile comuniste pentru a face loc orașului de tip nou, comunist. Tot atunci, a fost refăcută Piața Unirii, ansamblul arhitectonic din centrul orașului. Pe alocuri s-au mai păstrat sporadic câteva străduțe cu case reprezentative ale arhitecturii interbelice și antebelice, insule arhitecturale ocolite ca prin minune de sistematizarea comunistă. 

Orașul Focșani cuprinde următoarele cartiere: Cartierul Centru, Cartierul Gară, Cartierul Bahne, Cartierul Obor, Cartierul Sud, precum și două „cartiere-sat” Mîndrești Moldova și Mândrești – Munteni. În ultimii ani, pe fondul atragerii de teren în intravilan, în apropierea cartierelor exterioare s-au format alte cartiere de locuințe mai mici, cum ar fi mini-cartierul Tineretului, Brăilei, concentrate în jurul unor blocuri ANL, sau Laminorul, zonă cu case pe pământ. 

Cu excepția cartierelor exterioare, Mîndrești Moldova și Mândrești – Munteni și a cartierului Obor, toate cartierele Focșaniului sunt formate în principal din blocuri de locuințe de la 3-4 până la 8 etaje, în zona cartierului central, având inserate în peisaj și străzi cu case mai vechi. Primele blocuri de locuințe au apărut în Focșani în cartierul Gară, în anii 60 ai secolului trecut. 

Cele mai selecte cartierele ale orașului sunt Centru și Gară, unde au primit repartiție pe timpul regimului comunist oameni din pătura conducătoare, care și-a menținut în general statul economic mai ridicat. Zona industrială este situată spre exteriorul orașului atât în partea de sud, cât și în partea de nord. Centrul orașului și-a pierdut în ultimii zece ani statutul de cea mai importantă zonă comercială a urbei întrucât în zona exterioară s-a ridicat o salbă de magazine, centre comerciale și supermarketuri care a preluat bună parte din fluxul comercial. Pe șoseaua de centură, în zona de nord-est s-a constuit în 2008 centrul comercial Focșani Mall, care s-a impus ca noul vad comercial al orașului. 

Zona industrială a orașului, ridicată în deceniile 6-8 ale secolului trecut, se concentrează în cartierul Sud al Focșaniului, unde s-a ridicat și un nou cartier de locuințe destinat clasei muncitoare. Unele dintre aceste fabrici ale industriei socialiste s-au închis, în locul acestora fiind înființate societăți comerciale mai mici. Unele dintre aceste spații au fost abandonate pe fondul crizei economice. Cu o singură excepție, fostul combinat de prelucrare a lemnului MOPAF, care a fost demolat parțial iar zona este o ruină, restul platformei industriale a fost recuperată și se află în proprietate privată. Aici activează firme mai mici, ateliere, depozite sau sedii de firme. 

Cele mai importante zone comerciale ale orașului sunt Piața Moldovei, situată în zona centrală a orașului, și Talciocul/Bazarul, situat în cartierul Obor al Focșaniului, acolo unde există și piața de cereale, târgul auto, piața de vechituri etc. Piața Moldovei, situată în zona centrală a orașului, și-a păstrat statutul de zonă comercială încă bine ancorată în oraș. În ultimul deceniu, șoseaua de centură a Foșaniului a devenit la rândul său o zonă comercială importantă, unde s-au ridicat multe magazine, centre comerciale, show-room-uri, depozite engros și sedii de firme. 

Zona Obor, principalul nod comercial al orașului, reprezintă capătul nordic al fostei axe comerciale a Focșanilor, care făcea legătura între Oborul de vite – Târgul din afara și Piata Moldovei. Zona era delimitată inițial de strada Mărășesti pe de o parte și cartierul dezvoltat ulterior la nord de spatiul oborului. Zona a avut și continuă să aibă un caracter comercial pronunțat în principal datorită oamenilor din mediul rural care vin să vândă și să cumpere diferite produse, cum ar fi cereale, animale, lemne, material de construcție sau alte mărfuri industriale. Zona prezintă un caracter unitar și destinația sa comercială initială se păstrează nealterată deși calitatea comertului practicat este mai slabă în ultimii anii. Aceasta se datorează și spațiului îngust și caracterului improvizat al organizarii târgului. 

C. Zone sărace 

Cele mai sărace zone ale orașului sunt cartierele Sud și Bahne, foste cartiere muncitorești, situate la marginea orașului. După căderea regimului comunist, locuitorii și-au pierdut locurile de muncă pe fondul închiderii unor întreprinderi socialiste și, fiind spre finalul carierei, nu prea au mai putut fi integrați pe piața muncii. În aceste zone, șomajul este mai ridicat ca și numărul de pensionari cu venituri reduse sau asistați social.
Ambele cartiere păstrează încă blocurile de nefamiliști, care concentrează cele mai sărace comunități de romi ale orașului Focșani.

D. Comunități compacte de romi

Potrivit datelor culese din teren, cele mai numeroase comunități de romi sunt situate în cartierele Sud și Bahne, romi din familii sărace care locuiesc în blocuri sociale, și Obor, unde locuiesc familiile tradiționale de romi, la case. Cele trei comunităţi identificate sunt: comunitatea din Blocul NATO, comunitatea din cartierul de Sud şi comunitatea din Cartierul Obor.

this is an image

D1. Comunitatea din „Blocul NATO”

În cartierul Bahne trăiește una dintre cele mai numeroase comunități de romi din Focșani, în jur de 115 familii, potrivit informațiilor culese din comunitate. Comunitatea compactă a fost localizată în Blocul G2, de pe strada Aleea Căminului nr.12 din Focșani, într-un imobil insalubru ce aparține Primăriei municipiului Focșani, supranumit „blocul NATO” sau „Ghetoul din Bahne”. Blocul cu patru etaje numără 102 camere de 9-10 metri pătrați, fără bucătărie și cu o baie foarte mică. Aici trăiesc în jur de 300 de persoane, potrivit datelor de la Primăria Focșani. Potrivit celor declarate de agentul șef principal Gabriel Temelie, polițistul de proximitate încadrat la Biroul de Ordine Publică din cadrul Poliției Focșani, mobilitatea din zonă este destul de mare, în bloc concentrându-se în jur de 400 de persoane, oameni cu o condiție socială mizeră și un grad redus de educație și ocupare profesională. Zona este văzută ca fiind una zgomotoasă, murdară, pe care oamenii neromi o evită și o reclamă adesea autorităților. Cum intri în această zonă, te întâmpină mulți copii, zgomot, dar și rufe puse la uscat pe sârmele legate de cei trei copaci din fața blocului. Șoseaua de acces în cvartalul de blocuri este denivelată și prezintă mai multe gropi. Parcarea din zonă, alăturată străzilor Alexandru Vlahuță și Lupeni, arată mai degrabă ca un depozit de gunoaie. Zona care delimitează granița blocului de restul cartierului se vede din iarba crescută, care nu a fost tunsă în această primăvară. Din pricina aglomerației și a numărului mare de copii în fața și în lateralul blocului nu mai crește iarbă, fiind doar pământ bătătorit. Adesea, locuitorii dau foc la cauciucuri și la cabluri în fața blocului pentru a scoate metalul pe care îl valorifică la centrele de colectare a fierului vechi. Pentru că încăperile de locuit sunt foarte mici, seara sau la prânz locuitorii se adună la intrare, unde stau de vorbă, mănâncă, cei mici se joacă. 

D2. Comunitatea din Sud

În cartierul Sud al Focșaniului, pe strada Revoluției, la numerele 16 și 17, în două cămine de nefamiliști, care se află acum în administrarea Primăriei Focșani, locuiesc în cele 100 de garsoniere peste 300 de persoane. Cartierul Sud, construit în deceniile 6-7 ale secolului trecut, a fost locuit de către muncitorii de pe fosta platformă industrială a orașului. Cele două blocuri prost gospodărite de administrația municipală au aparținut unor foste fabrici comuniste, Laminorul (Revoluției nr.16) și ISEH (Revoluției nr. 17). Muncitorii au părăsit locuințele repartizate de la locul de muncă, iar imobilele au intrat în administrarea orașului fiind folosite ca locuințe sociale. Astăzi, Sudul este unul dintre cele mai sărace cartiere ale orașului. Cele două blocuri sunt cunoscute și sub numele de „Ghetourile din Sud”. Comunitatea din Sud este puternic segregată. Blocul de pe strada Revoluției nr. 16 a fost reabilitat pe jumătate de către primărie. Zona reabilitată este separată de cea nereabilitată de un zid care separa holurile. Potrivit declarațiilor culese de la fața locului, în zona nereabilitată locuiesc preponderent etnici romi. 

D3. Comunitatea din Obor

În cartierul Obor al Focșaniului, zonă comercială tradițională a orașului, locuiesc în jur de 800 de romi tradiționali, în aproximativ 72 de gospodării, concentrate pe străzile Viilor, Plopi, Libertăţii, Tisa, Săgeții, Ion Neculce, Avram Iancu, Mărășești, Triumfului, potrivit datelor culese de la polițistul de proximitate, agentul șef principal Porumb Nicușor Ionel, de la Poliția de Proximitate. Familiile de romi locuiesc în case solide, destul de bine integrate în peisajul urbanistic al zonei. Comunitatea este destul de compactă, membrii fiind din neamul spoitorilor, pletoșilor sau căldărarilor, care s-au așezat aici încă de la începutul secolului trecut. Mulți sunt romi meseriași, pricepuți la confecționarea de cazane, ibrice, la vânzările de animale, în special de cai. Cel mai vechi act de proprietate datează din anul 1930, potrivit polițistului de proximitate. Comunitatea a început să crească după instaurarea regimului comunist, când romii tradiționali au fost obligați să-și taie bărbile, după cum ne-a declarat Mihai Lupașcu, decanul de vârstă al comunității. Tradițional, romii din acest cartier se ocupau și cu comerțul de animale, în special de cai, îndeletnicire care se mai păstrează și azi. Din spusele lui Mihai Lupașcu, bulibașa romilor tradiționali din Focșani, foarte puțini copii frecventează școala, rata analfabetismului fiind de peste 50 la sută în rândul copiilor comunității. Declarațiile sunt întărite și de afirmațiile polițistului din cartier. Mulți dintre adulți pleacă la cerșit în diferite țări europene, în special în Italia, pentru a-și putea întreține familiile și pentru a-și plăti datoriile la utilități (nu au datorii la apă/electricitate). 

Pungă de sărăcie. Inserat în cartierul Obor, pe strada Fraternității, în șase barăci locuiesc în jur de șapte familii de romi. Două familii au rămas fără casă în urma unui incendiu, iar celelalte au fost evacuate din locuințele sociale sau nu aveau unde să locuiască. Situată chiar în apropierea Căminului pentru persoane vârstnice, zona este cunoscută sub numele „La Barăci” și se află în atenția Serviciului Social din Primăria Focșani și a filialei de Cruce Roșie. 

E. Servicii sociale 

Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Focşani s-a înființat începând cu data de 01.04.2003 ca serviciu public cu personalitate juridică în subordinea Consiliului local al municipiului Focşani (conform Hotărârii nr.74/25.03.2003 a Consiliului Local al Municipiului Focşani) și deține un certificate privind asigurarea calității în furnizarea de servicii sociale, în conformitate cu Legea 197/2012. Serviciul are un efectiv 23 de angajați, dintre care zece au studii superioare. Alți 370 sunt angajați ca însoțitori ai persoanelor cu handicap. 

Conform HCL 74/2003, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Focşani are următoarele atributii: asigură furnizarea serviciilor sociale şi beneficiior sociale, acolo unde este cazul; acordă sprijin şi asistenţă de specialitate în vederea prevenirii situaţiilor care pun în pericol siguranţa beneficiarilor; dezvoltă parteneriate şi colaborează cu organizaţii, institutii şi orice forme organizate ale societăţii civile, în condiţiile legii, în vederea diversificării serviciilor sociale furnizate; elaborează carta drepturilor, specifică beneficiarilor de servicii cărora li se adresează.

În subordinea Direcției Resurse Umane și Coordonare Unități Subordonate există un Compartiment pentru romi, unde lucrează o singură persoană. Potrivit directorului M. C., Serviciul Public Local de Asistenta Socială Focșani are un parteneriat încheiat cu filiala de Cruce Roșie Vrancea privind furnizarea de servicii sociale în cadrul Adăpostului de noapte „Sfântul Nicolae” de pe strada Albinei și a unui alt adăpost de noapte din strada Panduri, pentru persoane adulte, fără locuință. Acestea nu se adresează însă în special romilor, deși printre beneficiari se numără și persoane din etnie. În afara acestui parteneriat, Primăria nu are încheiate parteneriate cu ONG-uri de profil. 

Potrivit directorului Serviciului Public Local de Asistență Socială din cadrul Primăriei Focșani, la nivelul orașului sunt în jur de 1.000 de persoane asistate social, dintre care 20% fac parte din comunitatea romă, iar 237 de persoae de etnie romă primesc venitul minim garantat. La nivelul Municipiului Focșani funcționează o Cantină de Ajutor Social care asigură hrana caldă pentru circa 240 asistați, familii nevoiașe, 80% dintre acestea fiind din etnia romă. În conformitate cu prevederile Legii nr. 416/2001, se acordă ajutor social pentru aproximativ 250 de persoane cu venituri mici și ajutor bănesc pentru încalzirea locuinței, pentru circa 6.000 familii pe lună, pe perioada de iarnă (noiembrie- martie). Un indicator pentru nivelul general de trai al populației este numărul mare de pensionari cu venituri sub 900 de lei pe lună, respectiv 3.734 anul acesta, care au cerut gratuitate pe mijloacele de transport în comun, potrivit unei hotărâri de CL. De asemenea, în jur de 4.000 de locuitori au primit ajutoare alimentare prin programul Uniunii Europene. 

F. Viziune. Documentele strategice ale orașului

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Focșani 2014 – 2020 a fost concepută pentru a răspunde nevoilor reprezentanților autorității locale și comunității în procesul de îmbunătățire a calității și diversității locurilor de muncă disponibile, precum și în procesul de îmbunătățire a calității vieții cetățenilor și mediului economic local. Documentul nu face însă nicio referire la comunitățile de romi supuse atenției în cadrul acestei cercetări. Poziționarea municipiului Focșani într-unul din județele sărace din România, nivelul scăzut, aproape inexistent, al investițiilor în cercetare și inovare, lipsa facilităților pentru investitori, nivelul scăzut de educație și necorelat cu cerințele pieței muncii locale, lipsa unei culturi privind calificarea pe tot parcursul vieții sau acțiuni de export mai mici comparativ cu contextul lor național, sunt indicatori care arată lipsa de viziune a autorităților pentru dezvoltarea zonei și reducerea inechităților sociale.

Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale pentru perioada 2016-20120 la nivelul municipiului Focșani – privește asistarea persoanelor care din cauza unor motive de natură economică, socială, fizică , psihică sau de altă natură, nu-și pot asigura nevoile sociale, astfel încât să se poată integra în societate. Printre grupurile țintă se numără și comunitatea romă. 

Un program interesant este cel privind întocmirea actelor de identitate pentru persoanele de etnie romă. Cu această ocazie, în urmă cu câțiva ani s-au găsit și persoane de 50 de ani care nu au avut niciodată acte de stare civilă, potrivit angajaților de la Serviciul Social.

Reprezentare mass-media

Articol 1

Articol 2

Articol 3