23 Jun 2016

București, Sector 2

Autor Andra Panait

Sectorul 2 este al treilea ca populație, dupa sectoarele 1 și 6, având un număr de 345.370 de locuitori (recensământ 2011) dintre care români 291.654, romi 5.639, chinezi 886, maghiari 731, turci 608, evrei 301, germani 246, armeni 234, greci 165, ruși 144, macedonieni 140, italieni 96, tătari 95, ucrainieni 67, bulgari 64, sârbi 56.

Populaţia sectorului 2 a avut o evoluţie descrescătoare, mai ales din 2001 în 2002 când a scăzut cu 17.011 de persoane. Și numarul etnicilor romi se înscrie în această evoluție, la nivelul anului 2007 fiind aproximativ 6. 300 de persoane declarate, cu aproximativ 700 de persoane mai mult fata de anul 2011. Asociaţiile rome estimau însă în 2007 un număr de aproximativ 20.000 de etnici romi.

Comunități compacte de romi: Petricani - Plumbuita (țigănie); Baicului (în special Drăgușin Deleanu, Lunca Florilor sau Lunca ciorilor, Malului, Rodica); de la McDonalds-ul de pe Colentina în dreapta (La ursari - de la Radovanu la Valea Măgurei; în special străzile: Făgărășeanu, Peisajului), Glodeni, Triteni, Dimitrie Pompei nr. 5, Lizeanu, Maica Domnului, Viitorului, Radu de la Afumați, Calea Moșilor și Sfinților nr. 13.

Zona Delfinului (străzile cu nume de pești: Bibanului, Crapului, Albișoarei, Linului, Obleților, Strucii, Roșioarei, Crapului) deși a fost precizată de președintele Partidei Romilor, părea a fi o zonă cu vile.

A. Scurtă descriere a sectorului, compoziția etnică

Cu o suprafață de 32 km pătrați, sectorul 2 este situat în nord-estul Capitalei, prelungindu-se până în zona Ilfov. Economia sectorului se bazează în principal pe activităţi comerciale, însă până în 1989 industria era și ea o ramură reprezentativă a Sectorului 2, prin platformele industriale Pipera şi zona Obor. În prezent, industria prelucrătoare reprezintă 15% din economia sectorului.

Sectorul 2 este al treilea ca populație, dupa sectoarele 1 și 6, având un număr de 345.370 de locuitori (recensământ 2011) dintre care români 291.654, romi 5.639, chinezi 886, maghiari 731, turci 608, evrei 301, germani 246, armeni 234, greci 165, ruși 144, macedonieni 140, italieni 96, tătari 95, ucrainieni 67, bulgari 64, sârbi 56.

Populaţia sectorului 2 a avut o evoluţie descrescătoare, mai ales din 2001 în 2002 când a scăzut cu 17.011 de persoane. Și numarul etnicilor romi se înscrie în această evoluție, la nivelul anului 2007 fiind aproximativ 6. 300 de persoane declarate, cu aproximativ 700 de persoane mai mult fata de anul 2011. Asociaţiile rome estimau însă în 2007 un număr de aproximativ 20.000 de etnici romi.

B. Structura ecologică a sectorului

Învecinându-se cu sectoarele 1 și 3, sectorul 2 cuprinde următoarele cartiere: Pantelimon, Colentina, Ion Creangă (Europa), Andronache, Floreasca (Glinca), Vatra Luminoasă, Baicului, Ghica-Tei, Ștefan cel Mare și Calea Moșilor. O parte din zona rezidențială centrală a Bucureștiului se regăsește și în sectorul 2. Centrul Sectorului 2 ar fi reprezentat de zona Obor (cartierul Colentina), principal punct administrativ (primăria) și comercial (complexul Bucur-Obor și piața Obor). Cartierele cu cea mai mare densitate sunt: Pantelimon și Colentina. Ambele ilustrează imaginea unor cartiere muncitorești socialiste cu blocuri construite în anii ‘70 de-a lungul bulevardelor. În cartierele Andronache și Europa/ Ion Creangă locuiesc în special persoane vârstnice și de vârstă medie. Zonele sunt liniștite și destul de omogene. În schimb, locuințele sunt de tip blocuri în Andronache și case/ vile în Ion Creangă/ Europa. Specificitatea zonei rezidențiale centrale, cuprinsă în sectorul 2, rezultă din locuirea în case naționalizate, ce au fost sau nu retrocedate. În casele neretrocedate locuiesc mai multe familii de romi, fiind supraaglomerate și în stare continuă de degradare în lipsa investițiilor necesare. Ceea ce determină o calitate scăzută a locuirii. Astfel de case sunt răsfirate în zonă. În Floreasca (Glinca; groapa lui Oatu), Vatra Luminoasă, Baicului, Ghica-Tei, Ștefan cel Mare și Calea Moșilor sunt și blocuri muncitorești din perioada socialistă (de patru etaje sau cel puțin opt), dar și case/ vile. În Baicului, dupa 2000, au început să se construiască blocuri rezidențiale noi pe Paharnicul Turturea.

Vatra Luminoasă și Floreasca (Glinca) sunt 2 zone mai bine situate din perspectiva veniturilor peste medie și a calității ridicate a vieții. Nu putem vorbi de cartiere rău famate, ci mai degrabă de zone din anumite cartiere: Baicului, zona insulelor (Petricani, Plumbuita), zona centrală (Maica domnului, Lizeanu, Radu de la Afumați) și Calea moșilor (zona veche).

Inainte de Revoluție, industria a fost o componentă majoră în economia Sectorului 2 cu ramuri foarte diverse: metalurgică, textile, chimică, prelucrătoare, energie electrică şi termică, alimentară, confecţii, tricotaje, prestări servicii, construcţii civile şi industriale etc. După 1990, investitorii au preluat o parte din vechile unităţi de producţie, pe unele modernizându-le. În prezent, ramurile industriale sunt reprezentate în Sectorul 2 de: industria de mase plastice, industria metalurgică, a construcţiilor metalice şi a produselor din metal, industria de maşini şi echipamente, industria mijloacelor de transport, industria lemnului, industria alimentară, a băuturilor şi a tutunului, edituri, tipărirea, reproducerea înregistrărilor pe suporţi şi activităţi conexe) .

La nivelul anului 2012, principalele zone si microzone industriale din sectorul 2 erau : Stefan cel Mare-Obor-Pantelimon, Colentina si Pipera.

Cea mai veche zonă comercială e Obor, unde se regăsesc complexul Bucur-Obor si piața. Supermarketurile sunt răsfirate prin tot sectorul. Activitatea comercială este mai intensă în zone precum: Şoseua Ştefan cel Mare, Şos. Colentina, Şoseaua Pantelimon, Calea Moşilor, Bulevardul. Ferdinand, Şoseua Iancului. În ultimii ani este foarte des întâlnită transformarea apartamentelor aflate la parterul blocurilor în spaţii comerciale. Comerţul cu produse agro-alimentare este localizat în zonele unde se găsesc pieţele special amenajate, cele mai cunoscute fiind Obor, Delfinului, Vatra Luminoasă.

this is an image

C. Zone sărace

Conform informațiilor primite de la DGASPC și Partida Romilor, nu există cartiere sărace per ansamblu, ci mai degrabă zone ce se confruntă cu lipsa sau precaritatea locurilor de muncă; se întâlnesc mai degrabă în jurul zonelor industriale, fiind relativ izolate; cu specific infracțional (furturi, consum și trafic de droguri); abandon școlar. Aceste zone ar fi: Petricani - Plumbuita (țigănie); Baicului (în special Drăgușin Deleanu, Lunca Florilor sau Lunca ciorilor, Malului, Rodica); de la McDonalds-ul de pe Colentina în dreapta (La ursari - de la Radovanu la Valea Măgurei; în special străzile: Făgărășeanu, Peisajului), Pantelimon (Aleea Pantelimon). Zona Delfinului (străzile cu nume de pești: Bibanului, Crapului, Albișoarei, Linului, Obleților, Strucii, Roșioarei, Crapului) a fost precizată doar în discuția cu președintele Partidei Romilor. Zonele sărace, adica străzile, amintite doar de directorul de la DGASPC sunt: Glodeni, Triteni, Dimitrie Pompei nr.5, Lizeanu, Maica Domnului, Viitorului, Radu de la Afumați, Calea Moșilor și Sfinților nr. 13.

D. Comunități compacte de romi

D1. Comunități compacte de romi: Petricani - Plumbuita (țigănie); Baicului (în special Drăgușin Deleanu, Lunca Florilor sau Lunca ciorilor, Malului, Rodica); de la McDonalds-ul de pe Colentina în dreapta (La ursari - de la Radovanu la Valea Măgurei; în special străzile: Făgărășeanu, Peisajului), Glodeni, Triteni, Dimitrie Pompei nr. 5, Lizeanu, Maica Domnului, Viitorului, Radu de la Afumați, Calea Moșilor și Sfinților nr. 13.

Zona Delfinului (străzile cu nume de pești: Bibanului, Crapului, Albișoarei, Linului, Obleților, Strucii, Roșioarei, Crapului) deși a fost precizată de președintele Partidei Romilor, părea a fi o zonă cu vile (observații de teren).

this is an image

Notă: în imagine nu sunt incluse 3 zone: Aleea Pantelimon, Calea Moșilor și Sfinților (nu apar pe hartă)

Comunitățile au fost definite pe baza celor spuse de directorul DGASPC și a președintelui Partidei Romilor. Cu toate că percepția membrilor comunităților poate fi diferită. Una dintre măsurile primăriei de a reduce infracționalitatea în diferite zone a fost să introducă monitorizarea video a străzilor și să asigure iluminat stradal în tot sectorul.

D.2.1. Lunca Florilor

Strada Lunca Florilor se regăsește în zona de blocuri din cartierul Baicului în apropierea zonei de case. Este denumită de cei vârstnici din zonă Lunca Ciorilor. Sunt cel puțin 840 de romi în comunitate. Este o zonă de garsoniere confort 3 cu acces facil la transport și cu infrastructură dezvoltată. În 2005 se practica traficul de droguri pe scara blocului. Aproximativ 150 de persoane din 4 blocuri de garsoniere sunt beneficiari ai serviciilor sociale oferite de DGASPC. Veniturile locuitorilor provin din ajutoare sociale, munca la negru în construcții și alte domenii, curățenie în scări de bloc, florărit, taximetrie, comerț în Europa (en-gros) și pensii. Locuitorii celor 4 blocuri locuințe sociale sunt închiriate de la stat, iar ceilalți sunt proprietari. Și în vecinătate locuiesc majoritar romi, pe străzi precum: Abanosului, Aleea Siliștei, Strada Siliștei, Stolnicul Vasile, Popa Nicolae și Rășnov.

D.2.2. Străzile Malului, Rodica și Drăgușin Deleanu

Străzile Malului, Rodica și Drăgușin Deleanu se regăsesc în zona de case din cartierul Baicului. Se pot observa case modeste din chirpici, cărămidă, bca, paianță și materiale reutilizate și imobile informale din materiale reutilizate: tablă, placaj din plută, lemn și celofan. Pentru a reduce infracționalitatea în zonă acum 4 - 6 ani au distrus mai multe imobile informale între Drăgușin Deleanu și Malului, construind în loc un parc și un teren de fotbal. Unii oameni au fost trimiși în localitătile de unde veniseră, iar altora li s-a oferit locuințe în mansardele locuințelor sociale din zonă. Străzile au fost asfaltate în ultimii ani. Majoritatea nu are acte de proprietate, ci chitanțe de mână. Există un număr de persoane fără acte de identitate și implicit fără contracte la curent și apă curentă.

Zona beneficiază de iluminat stradal, trotuar, străzi asfaltate, posibilitatea de a-și trage apă si curent în casă (dacă ar exista posibilități financiare). Mai mulți sunt branșați informal la rețeaua de curent electric. le). Casele au început să fie construite după revolutie, când oamenii si-au vândut apartamentele primite de la întreprinderi. În 2005 străzile nu erau asfaltate și nici nu aveau acces la apă curentă, canalizare și electricitate.

D.2.3. Plumbuita-Petricani

Este un cartier de case în schimbare, printre locuințele improvizate informal din faianță, chirpici și materiale reutilizate au început să apară treptat și locuințe rezonabile, vile. Casele mari aparțin românilor care au lucrat în străinătate în ultimii 10 - 15 ani. Sunt aproximativ 800 de persoane în zonă, dintre care 600 sunt romi. Veniturile provin din: beneficii sociale (ajutor social, cantină socială), colectare fier vechi și peturi, infracțiuni mai ales în Petricani(furturi, trafic și consum de droguri), curățenie în scări de bloc, comerț în Europa (en-gros) și munca în străinătăte (mai ales în Plumbuita).

În Plumbuita și Petricani până la cimitir străzile sunt asfaltate și au canalizare. De la Gheorghe Zamfir și Olanelor casele au scurgere în baltă și străzile sunt neasfaltate. Unii louitori au apă curentă, dar riscă să fie debranșați pentru neplată. Iar altii nu si-au putut face contract de apă și canalizare neavând acte de proprietate și documente de identificare. Așa ca folosesc apa de la cișmea. O parte dintre locuitorii acestei zone sunt branșați informal la rețeaua de electricitate. În general, casele sunt mici și străduțele înguste cu sens unic. Doar vreo 20% au acte de proprietate, iar aceștia sunt mai ales români. Restul și-au cumpărat casele cu chitanță de mână. Nu există transport public care să acopere zona. Cel mai apropiat mijloc de transport în comun e pe bvd. Colentina, unde se ajunge pe jos dinspre Petricani.

D.2.4. Maica Domnului

Pe Maica Domnului (nr. 23, nr.3, nr. 56) sunt 3 case mari, foste conace, unde locuiesc aproximativ 120 de persoane (30 de gospodării). Aceste case sunt amplasate pe partea stângă a străzii, iar pe dreapta sunt blocuri. Casele sunt închiriate și subînchiriate, într-o stare de degradare, unde foarte multă se perindă. Locatarii au probleme de sănătate, datorită consumului de droguri. Veniturile provin din: colectarea fierului vechi și a peturilor și muncă la negru în construcții, din beneficii sociale și activități cu caracter infracțional.

D.2.5. Lizeanu, Viitorului, Radu de la Afumați

Pe Lizeanu locuiesc 6 familii, adică 50 de persoane, în 2 curți. Sunt ultimele locuinţe care au mai rămas chiar la stradă, în rest sunt magazine, pompe funebre, shaormerii. În spate mai sunt alte case, dar nu prea multe. În zonă se găsesc depozitul RATB și o construcție industrială. Tramvaiele 16 și 36 trec prin fața caselor. Iar pe Viitorului și Radu de la Afumați sunt 30 de familii cu 2 – 7 pers în familie, dar numărul acestora variază și în funcție de vizitele poliției în zonă. Imobilele de pe cele trei străzi sunt foste case naționalizate cu risc de retrocedare. Veniturile provin din beneficii sociale și activități infracționale.

D.2.6. Calea Moșilor vechi, Sfinților

Pe Calea Moșilor vechi (după intersectia cu Carol I spre Unirii) sunt 80 - 90 de persoane, iar la Sfinților (nr. 13) sunt 30 - 40 de persoane. Aceștia locuiesc în foste case naționalizate într-o stare de degradare vizibilă. Camerele sunt supraaglomerate. Problemele cu care se confruntă sunt: risc de abandon școlar, probleme de sănătate și infracționalitate ridicată. Sunt beneficiari DGASPC. Cel mai probabil o parte dintre cei ce locuiau pe Calea Moșilor 134 s-au mutat la celelalte două locații după ce respectivul imobil a fost retrocedat.

D.2.7. Dimitrie Pompei

Pe Dimitrie Pompei (mai ales la nr. 5) sunt în evidența DGASPC 50 de persoane (30 - 50 de gospodării) care locuiesc în 3 - 4 cămine de nefamiliști ale fostelor fabrici din parcul industrial și în căminul unui liceu desfiinţat. Imobilele sunt de 5 nivele și au aproximativ 50 de garsoniere confort 3/ bloc. Imobilele se învecinează cu o zonă de birouri. Zona se află într-un proces de revendicare a spațiilor și evacuare a oamenilor. În zonă trăiesc aproximativ 150 de familii, care se pot deplasa cu transportul în comun folosind tramvaiul 5. Străzile sunt asfaltate, au iluminat public, apă curentă și iluminat public.

Comunități compacte de romi (mai mici de 20 de gospodării):

Zona Barbu Văcărescu

Singurele 2 - 3 case care au mai rămas pe străzile Glodeni și Triteni din zona Barbu Văcărescu. Zonă săracă, dar treptat au apărut cluburi (Bamboo, Fratelli și Le Gaga), restaurante, clubul exclusivist de fitness, tenis si spa și ștrandul Armatei. Se ocupă cu colectarea peturilor și sunt beneficiari DGASPC.

Străzile Făgărășeanu, Peisajului

În cartierul Colentina de la Mcdonalds în stânga (La ursari) pe străzile Făgărășeanu și Peisajului locuiesc cel puțin 40 de persoane care sunt în evidența DGASPC-ului. Zona se aseamănă cu cea de pe Malului și Rodica referitor la tipul de locuire și problemele sociale cu care se confruntă.

E. Servicii sociale

DGASPC Sector 2 coordonează centre de plasament, centre de găzduire pentru copii, apartamente de tip familial, centru de recuperare pentru copii cu disabilităţi multiple şi familiile lor, centru de îngrijire şi asistenţă pentru persoane adulte, centru de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, adăpost social de urgenţă pentru persoane adulte, adăpost de zi şi de noapte pentru copii străzii, centru de primire în regim de urgenţă pentru copii, grădiniţe, creșe, ambulanță socială, îngrijire la domiciliu și asistent personal.

Nu există o estimare a angajaților din primărie implicați în munca cu romii, pentru că beneficiarii nu sunt înregistrați în funcție de etnie.

Parteneriatele primăriei (contracte) cu alte instituții sau ONG-uri în domeniul romilor sunt în responsabilitatea Direcției pentru Proiecte. DGASPC-ul a dat curs solicitărilor/ informărilor din partea asociațiilor pentru cursuri de calificare și angajări, dar a și promovat proiecte prin preluarea în sediile DGASPC a afișelor.

Conform datelor de pe site-ul primăriei Sectorului 2 numarul asistaților sociali depășește 70.000. Dar aceluiași om i se oferă mai multe servicii și beneficii. Așadar, beneficiari unici ar fi 30.000 - 20.000. Dar nu se știe numărul beneficiarilor romi, deoarece nu sunt înregistrați în funcție de etnie. Sunt vreo 90 de familii care beneficiază de venit minim garantat, iar vreo 200 de alocația de susținere a familiei. Etnicii romi accesează în principal beneficii sociale (venit minim garantat, alocație de susținere a familiei, ajutoare financiare). Nu se cunoaște procentul romilor din numărul asistaților sociali.

F. Viziune. Documentele strategice ale sectorului

Cel de-al doilea obiectiv general inclus în Strategia D.G.A.S.P.C. Sector 2, 2015-2020 vizează asistența socială a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, unul din grupurile țintă fiind persoanele şi familiile de etnie romă. Obiectivele specifice şi direcţiile de intervenţie sunt:

  1. Asigurarea serviciilor şi prestaţiilor legale pentru familiile de etnie romă prin următoarele intervenții: a. Inventarierea familiilor cu probleme sociale de etnie romă; b. Asigurarea accesului nediscriminatoriu la măsurile de asistenţă socială; c. Creșterea accesului la educație și servicii medicale pentru persoane de etnie romă;
  2. Integrarea socială a familiilor de etnie romă prin urmatoarele interventii: a. Dezvoltarea de parteneriate cu organizaţii neguvernamentale; b. Combaterea şi prevenirea discriminării pe baze etnice.
Pentru atingerea acestor obiective se au în vedere urmatoarele programe/proiecte/acțiuni: crearea şi actualizarea permanentă a bazei de date cu familiile cu probleme sociale de etnie romă; furnizarea de servicii şi beneficii de asistenţă socială în conformitate cu prevederile legii; furnizarea de servicii de sănătate, educaţie, formare profesională, integrare socială şi prevenire a abandonului şcolar prin parteneriate cu organizaţiile neguvernamentale.

Din grupurile țintă în domeniul protecției copilului fac parte și copiii aparţinând minorităţilor etnice, atenție mai mare fiind acordată copiilor de etnie romă. În capitolul Tendințe de evoluție socială, populația romă este identificată ca fiind una dintre categoriile unde incidența sărăciei este la un nivel constant și ridicat de sărăcie și de excluziune socială și inclusă în rândul grupurilor vulnerabile și aflate în situații de risc. Planul Local de Dezvoltare Durabilă a Sectorului 2 include în capitolul Evaluarea stării actuale, în secțiunea Capitalul social o subsecțiune dedicată populației rome în care este descrisă situația socio-economică, locativă, de ocupare, de înscriere la medicul de familie și de deținere a documentelor de identitate. Romii sunt și obiectul formulării exprese de obiective generale și specifice în documentul strategic mai sus menționat.

G. Reprezentare în mass-media

Articol 1

Articol 2

Articol 3

1 - Planul Local de Dezvoltare Durabila a Sectorului 2, Bucuresti, 2008, pg. 32
2- Balescu, Amalia, Zonele industriale – elemente de patrimoniu si potential pentru Bucuresti
Grafic 2. Situaţia existentă şi tendinţele de evoluţie ale zonelor industriale din Bucureşti la nivelul anului 2012, 28 aprilie 2014
http://www.artaurbana.ro/zonele-industriale-elemente-de-patrimoniu-si-potential-pentru-bucuresti/