06 Feb 2016

Bacău

Orasul Bacau este situat in nord-vestul tarii, in partea central-vestica a Moldovei, la doar 9,6 km in amonte de confluenta Siret-Bistrita. Bacaul este cunoscut ca fiind un centru economic, industrial si cultural, care pe parcursul evolutiei sale a conservat acele elemente de patrimoniu, care reprezinta marturia existentei sale si a evolutiei sale in timp.

Potrivit ultimului recensamant din 2011 populatia orasului este de 144.307 locuitori, majoritatea populatiei fiind de etnie romana (90,2%).

Conform recensamantului din Bacau 1.253 de persoane s-au declarant romi, fiind o cifra care nu atesta cu adevarat numarul persoanelor de etnie roma, fapt ce se datoreaza persoanelor care nu doresc sa declare etnia. Conform aproximarilor numarul populatiei de etnie roma din Bacau ar putea fi aproximativ de 2.500 de persoane.

A. Scurta descriere a orasului, compozitia etnica

Orasul Bacau este situat in nord-vestul tarii, in partea central-vestica a Moldovei, la doar 9,6 km in amonte de confluenta Siret-Bistrita. Bacaul este cunoscut ca fiind un centru economic, industrial si cultural, care pe parcursul evolutiei sale a conservat acele elemente de patrimoniu, care reprezinta marturia existentei sale si a evolutiei sale in timp.

Potrivit ultimului recensamant din 2011 populatia orasului este de 144.307 locuitori, majoritatea populatiei fiind de etnie romana (90,2%).

Conform recensamantului din Bacau 1.253 de persoane s-au declarant romi, fiind o cifra care nu atesta cu adevarat numarul persoanelor de etnie roma, fapt ce se datoreaza persoanelor care nu doresc sa declare etnia. Conform aproximarilor numarul populatiei de etnie roma din Bacau ar putea fi aproximativ de 2.500 de persoane.

B. Structura ecologica a orasului

Din punct de vedere structural orasul se intinde pe o suprafata de 43 km², fiind format conform planul Integrat de Dezvoltare Urbană din 2010 care evidenţiaza 11 cartiere: Centru, Bistriţa – Lac, Cornişa, C.F.R., Gherăieşti, Şerbăneşti, Republicii, Tache, George Bacovia, Izvoare si Mioritei. Există un proiect de reactualizare a Planului Urbanistic General al municipiului Bacău care delimitează 28 de U.T.R.-uri (unități teritoriale de referință – reprezentare convențională a unui teritoriu având o funcțiune predominantă sau/și omogenitate funcțională, caracteristici morfologice unitare, care sunt de regulă delimitate prin limite fizice existente în teren: elemente naturale, străzi, limite de proprietate). Zona centrala este conturata de zona administrativa sau centrul civic, aici fiind localizate institutiile cele mai importante: Primăria, Prefectura, Oficiul Judeţean de Posta, Biblioteca Judeţeană, Casa de Cultură, zona care se intrepatrunde cu cea rezidentiala si comerciala. Mult mai frecvent intalnite in zonele marginale ale centrului civic sunt constructii moderne, ce gazduiesc sedii bancare si spatii de birouri.

Zonele rezidenţiale ocupa aproximativ 80% din intravilan. În general se întrepătrund cu cele comerciale. Singurele cartiere rezidenţiale propriu-zise sunt cele de la periferie, si anume: Gheraieşti, Bistrita-Lac, Şerbăneşti, CFR, Tache, Mioriţei(avand si denumirea de „cartierul Nord”). Zona industriala se prezinta sub forma unei centuri in jurul orasului propriu-zis, cu doua nuclee de concentrare, corespunzand platformelor din nord-vest si din sud, si o grupare liniara în lungul Bistriţei. Unităţile construite în ultimii ani au fost aliniate grupărilor deja existente; centrele de producţie la periferii, şi centrele de afaceri, în zona administrativa sau în apropierea ei. Zona comerciala cuprinde vechiul nucleu al oraşului, completat fiind de alte grupări amplasate în zonele rezidenţiale. Se mai păstrează o specializare stricta doar în arealul Pieţei Centrale (cel dintâi nucleu comercial al oraşului). B-dul Unirii şi B-dul Nicolae Bălcescu, vechi zone meşteşugăreşti, prezintă o zonare funcţionala mixta (comercial-rezidenţiala). Aceeşi specializare strictă a zonelor comerciale se menţine şi în sudul municipiului, unde sunt amplasate hypermarketurile Metro, Real, Baumax, Practiker, Dedeman dar şi show-room-uri auto: Ford, Opel, Renault, Toyota, Fiat, Iveco. In anul 2007 prin construirea unui mall in nordului orasului, in inima cartierului Miorita si in imediata apropiere a Cartierului Gheraiesti, importanta comerciala a Centrului a scazut.

C. Zone sarace

Conform celor vazute la fata locului majoritatea gospodariilor asistate social sunt dispersate la nivelui intregului oras, exista insa cateva zone in care saracia este lucie.

Un exemplu foarte bun in acest sens este situat in cartierul Izvoare, unde intalnim „Casutele sociale”. O alta zona in care nivelul de trai este foarte scazut se afla in ghetoul de pe strada Nicu Enea, asa cum sunt cunoscute blocurile in care este o aventura sa intri si un cosmar sa traiesti. Aspectul lor este dezolant, iar gunoaiele sunt imprastiate peste tot. Nici in interior nu este mai bine. Toate blocurile arata ingrozitor. Tencuiala a cazut, in locul unora dintre ferestre a ramas o gaura, iar prin altele ies hornurile sobelor la care se incalzesc locatarii iarna.

Acoperisurile au fost reparate pe bucatele, dar in cele mai multe locuinte ploaia se scurge prin tavan si pe perete. Peste tot zac imprastiate gunoaie. Unii locatari sunt indignati de obiceiul vecinilor lor de a arunca pe geam tot ce nu le mai trebuie. Zona este, intr-adevar, un focar de infectie, dar autoritatile nu se sesizeaza.

Nici pentru bacauanii din zona strazilor Pictor Aman si Victor Babes nu este o bucurie sa se invecineze cu blocurile-ghetou situate pe aceste strazi.

Locuitorii blocurilor vecine au plosnite si tot felul de mizerii. Noaptea este galagie, sunt scandaluri si zona nu prezinta siguranta. Cei care stau in blocul 5 nu au baie separata, iar copiii isi fac nevoile printre garaje.

Blocul „social” de pe strada Victor Babes nu-si afecteaza doar vecinii, ci intreaga asociatie din care face parte. Din cauza datoriilor imense pe care el au in special chiriasii Primariei Bacau, toata asociatia ramâne periodic fara apa rece sau apa calda.

In ultimii ani, indiferenta administratiei locale a facut ca lucrurile sa scape de sub control in aceste blocuri. Conditiile de trai de aici sunt inumane, cladirile fiind adevarate bombe de microbi.

Pe strada Vantului prima impresie este foarte buna, datorita carterului residential construit in zona, insa privind in detaliu gasim case in conditii inumane, fara apa, caldura si lumina. Sunt adevarate „bombe“ de infectie. Sursele de venit sunt alocatiile pentru copii si ajutoarele sociale. Strada Vantului, una dintre cele mai rau famate zone ale Bacaului, cu o multime de locuitori certati cu legea. E plin de caini, porcii slobozi care mananca din gunoaie. Copiii murdari se joaca in drum.

this is an image

D. Comunitati compacte de romi

In orasul Bacau sunt cunoscute 6 comunitati compacte de romi si restul dispersati in oras: Izvoare, Tache, Vantului, Serbanesti, cartierul CFR si Nicu Enea. Dintre acestia stim ca doua comunitati sunt caldarari ( Tache si Serbanesti – zona scolii 3), iar restul fiind romi zavragii si ursari. Din zonele amintite anterior, toate cele 6 comunitati sunt locuite in mare parte de romi dupa cum urmeaza:

D 1. Comunitate de romi din cartierul Izvoare, cunoscuta sub numele de “Casutele sociale”, este situata in parte de sud-est a orasului, pe varianta ocolitoare a orasului. Casutele sunt construite in oglinda, in numar de 7, in imediata apropiere a zonei industriale. In cele 14 locuinte si anexele din jurul acestora, locuiesc aproximativ 24 de familii, 146 de membri. Primul contact care il avem cu comunitatea, la intrarea de pe strada principal este ingrozitor, un maidan plin de gunoaie si cativa copii dezbracati pe strada.

D 2. Carierul Tache este situate in parte sud-vestica a orasului, invecinandu-se cu cartierele CFR, Cornisa si Republicii. In acest cartier intalnim romi care au fost pe sedentarizati in perioada regimului comunist, o mare pondere ai acestora sunt romi caldarari care inca isi pastreaza portul si traditia.

D 3. Pe malul drept al Bistritei, inca din cele mai vechi timpuri, romii s-au asezat si au format o comunitate. S-au stabilit construindu-si casele in jurul conductelor de termoficare ale orasului. In comunitatea locuiesc astazi 30 de familii de romi si 4 familii de romani.

Cu toate ca este situat in cartierul Bistrita Lac, un cartier central, vis-à-vis de supermarketul LIDL, in imediata apropiere a autogarii Bacau, inca este o comunitate parca uitata de lume.

Atunci cand patrundem pe strada Vantului prima impresie este foarte buna, datorita cartierului residential construit in zona. Privind in detaliu constatam de fapt ca in zona sunt constructii degradate vizibil ce reprezinta un risc chiar si pentru locuitorii acestora.

D 4. Cartierul Serbanesti este un cartier marginas al orasului Bacau, situat in partea estica a acestuia, in imediata vecinatate a cartierelor Gheraiesti si Bistrita Lac, fiind delimitat pe partea vestica de raul Bistrita. Comunitatea de romi din Serbanesti se afla in cartierul cu acelas nume din anii 60, atunci cand regimul comunist o obligat populatia Romaniei la sedentarizare. Membrii comunitatii sedentarizate din acest cartier sunt la origine romi caldarari, care inca isi pastreaza portul si o parte din traditie, in prezent locuiesc aproximativ 27 de familii, 130 de membri.

D 5. Cartierul CFR este situat in partea de vest a orasului, langa cartierele Tache, Cornisa, Centru si Mioritei. Comunitate de romi care locuieste in acest cartier este dispersata printre romani, acestia fiind la origine romi zavragii si ursari. Acest cartier a fost mereu un cartier care a prezentat stabilitate pentru orasul Bacau.

D 6. Pe strada Nicu Enea intalnim o comunitate compacta de romi care locuiesc in cele doua blocuri de nefamilisti, Strada Nicu Enea intra in componenta cartierului central Bistrita-Lac, iar blocurile sunt amplasate vis-à-vis de supermarketul Kaufland. Romi din aceasta comunitate au renume defaimator, avand ca principale ocupatii talharia, furturile, cersetoria si traficul de persoane.

E. Servicii sociale

Directia de Asistenta Sociala a Municipiului Bacau este formata din urmatoarele servicii publice subordonate: Birou Alocatii Familiale, Birou Persoane Varstnice si Persoane cu Handicap, Biroul Prevenire si Combatere a Saraciei, Birou Protectia Copilului si Compartimentul Consiliere Servicii Sociale. Serviciul Public de Asistenţă Socială Bacău are în subordine 7 centre: Centrul de zi pentru copilul cu nevoi speciale; Centrul de zi pentru copilul aflat în dificultate; Centrul de zi „Armonia” pentru persoane cu dizabilităţi psihice; Centrul de zi „O şcoală pentru toţi”pentru copiii proveniţi din familii sărace, cu preponderenţă romi; Centrul de zi „Clubul pensionarilor 60 plus” destinat persoanelor vârstnice; Centrul de cazare temporară a persoanelor fără adăpost; Căminul pentru Persoane Vârstnice din subordinea Consiliului Local Bacău oferă servicii de îngrijire şi asistenţă sociomedicală persoanelor vârstnice din municipiu, prin care abordează principalele grupuri ţintă ale serviciilor sociale: copii, tineri, adulţi, pensionari, populaţia activă si categoriile defavorizate. In cadrul Directia de Asistenta Sociala a Municipiului Bacau persoanele care ar trebui sa fie implicate pe problemele cu romii nu exista si posturile urmatoare nu sunt ocupate: Expert local rom , Consilier de etnie roma, Consilier numit al romilor.

Directia de Asistenta Sociala a Municipiului Bacau are in total contracte cu 9 ONG-uri in domenii vaste ale asistentei sociale. In cadrul Directia de Asistenta Sociala a Municipiului Bacau lucreaza 72 de angajati, dintre acestia 56 de angajati fiind cu atributii de asistenta sociala, majoritatea fiind implicati si in munca cu persoanele de etnie roma asistate social. Formele de ajutoare alocate in cadrul Directia de Asistenta Sociala a Municipiului Bacau sunt veniturile minim garantate, alocatii de sustinere a familiei, tichete valorice pentru pensionari, ajutoare pentru incalzire si masa la cantina. In orasul Bacau sunt in total un numar de 479 de familii care beneficiaza de venit minim garantat, 386 de alocatii de sustinere, 14.000 de tichete valorice pentru pensionari, 6.128 ajutoare de incalzire si 70 de beneficiari pentru masa la cantina.

F. Viziune. Documente strategice ale orasului

Municipiul Bacau are o Strategia de dezvoltare durabila votata de Consiliul Local in data de 05 August 2011. In cadrul acestei strategii avem un capitol dedicat politicii privind serviciile sociale, insa nu este pomenita problematica speciala a romilor sau a comunitatilor compacte de romi.

Programele strategice in domeniul servicilor sociale sunt urmatoarele:

  • Eficientizarea serviciilor sociale; Scaderea costurilor serviciilor sociale prin articularea grupurilor de beneficiari, acolo unde este posibil si eficient;
  • Articularea serviciilor sociale la nivelul minicipiului cu cele la nivel judetean;
  • Proiecte privind crearea bazelor de date la nivel municipal privind aspecte cum sunt criteriile privind obtinerea locuintelor sociale;
  • Imbunatatirea situatiei copiilor lasati in urma de parinti emigranti;
  • Extinderea serviciilor sociale pentru varstnicii care au ramas singuri;
  • Implicarea si promovarea adecvata a lacaselor de cult in programe culturale, turistice, educationale, de servicii de sanatate si sociale;
  • Configurarea retelei de dotari si servicii metropolitan, de servicii sociale.

Reprezentare mass-media:

Articol 1

Articol 2

Articol 3